Se afișează postările cu eticheta conifere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta conifere. Afișați toate postările

18 oct. 2012

Copaci IX. Lapbook-ul: de ce l-am făcut, ce este, cum l-am făcut, ce conține, dacă am repeta experiența


De ce l-am făcut?

Pentru că lucraserăm mult, spun eu, pe o singură temă – copacii, mi-am dorit ca munca Unei să aibă și o finalitate concretă, palpabilă. Am dorit să existe o dovadă materială a pasiunii cu care cercetase, se documentase, citise și explorase. Am vrut ca ea să aibă un  instrument care s-o ajute sa arhiveze ceea ce aflase, sa recapituleze, eventual; un instrument destul de flexibil cât să poată fi folosit ușor de un copil de 5 ani, dar destul de complex încât să crească odată cu ea – altfel spus, care să poată fi completat, actualizat pe măsură ce Una ar fi crescut și ar fi aflat lucruri noi despre tema noastră “de cercetare”. Ceva care să fie proiectul nostru, “al fetelor”; ceva la care să contribuie în mod substanțial, și nu un material primit de la mine, gata făcut. Ceva care să-i și placă, evident. Așa am ajuns să facem un lapbook.


Ce este?

În școala românească, i s-ar spune, probabil, portofoliu (dar ar fi ceva plictisitor, lipsit de impact vizual asupra cititorului/utilizatorului, făcut numai așa, fiindcă-l cere proful și uitat pe undeva sau aruncat imediat ce e notat). Să-i spunem “portofoliu”, dacă vreți un termen autohton, dar mie mi-e mai drag lapbook-ul fiindcă mă gândesc imediat la Una așezată pe covor sau pe canapea, cu dosarele ei în poală, răsfoind, turuind fără încetare, minunându-se de ce i/ne-a ieșit.

 
Cum l-am făcut?

Am pornit de la trei dosare simple de carton și câteva coli de hârtie colorată. Am suprapus două dosare și le-am lipit astfel încât am obținut o ”structură” cu trei pagini - una mediană, fixă, altele laterale, care se pliază peste cea mediană și închid dosarul. Din al treilea dosar am folosit doar o jumătate, pe care am lipit-o de partea mediană/fixă a lapbook-ului, astfel încât să se deschidă în sus. Cu hârtie colorată puteți ”îmbrăca” orice parte a dosarului doriți.
Cred că fotografiile vor explica mai bine cum am procedat ca să montăm totul la un loc.
 
 
 
Dacă subiectul vă interesează, veți găsi tutoriale nenumărate, unele mai simple, altele mai sofisticate. Iată, aiciun site întreg dedicat subiectului, iar aici un blog care vă pune la dispoziție tone de informație. Iată, aici zeci de pagini cu template-uri pe care le puteți descărca gratuit. Am folosit și noi câteva, le veți recunoaște în fotografii.

 
 
 
 
 

Ce conține?

·         coperta (la care Una încă lucrează și pe care nu m-a lăsat s-o fotografiez, că nu e gata; probabil nu va fi niciodată gata);

·         un pliant despre părțile copacului, un buzunar în care am introdus desenele Unei și carduri înfățișând anotimpurile copacului, un buzunar cu materiale pentru scris-citit în limba română și un altul pentru materialele noastre în limba engleză;

·         un pliant cu informații despre foioase și unul cu informații despre conifere;
 
 

·         un pliant despre părțile frunzei, un altul – în formă de floare –, despre fotosinteză; un buzunar pentru cardurile cu tipuri de păduri (ar fi trebuit sa fie 3 parts cards, au rămas însă simple carduri de identificare, pe Una n-o interesează foarte tare activitatea de asociere a imaginilor cu denumirile aferente); buzunare în care am introdus cardurile folosite pentru a ilustra ciclul evolutiv la foioase (măr și stejar), respectiv cele folosite la activitatea de identificare a coniferelor;
 
 

·         o ”cărticică” despre copaci extraordinari, în care am adunat câteva informații despre bonsai, sequoia, arborele de cauciuc, maslin și baobab; un buzunar în care vom așeza o crenguță de măslin, când va fi să ajungă ea la noi de peste mări și țări; un carnețel în care Una poate să scrie/deseneze ce-i trece ei prin cap (pe prima pagină a scris, în timpul vânătorii de copaci, prin ei adunare mai complicată, 20+7=27 copaci J ).
 
 

·         un plic mare în care păstrăm toate planșele laminate care n-au încăput în altă parte;

·         un plic mare în care păstrăm jocurile (un puzzle în formă de măr, câteva planșe de la un sudoku cu frunze, un alt joc matematic etc.).


Am mai repeta experiența?

            Da. Avem acum mai multe resurse la îndemână – ați râde de mine dacă ați ști cât am muncit să fac pliantul acela despre copaci extraordinari, numai nu-mi ieșeau măsurătorile! J Unei i-a plăcut. Petru a câștigat și el ceva „experiență” din tot ce s-a întâmplat.

Așadar, probabil că o să mai încercăm un lapbook la vară. Festivalul de Artă Medievală e un eveniment care se desfășoară anual în cetate și Una îl pregătește cu pasiune cu luni înainte – citim, bricolează, inventează, colorează, anticipează zilele de întâlnire cu cavalerii și cu domnițele lor. Anul acesta am și filmat câteva dansuri medievale (sau doar de de inspirație medievală?) pentru ea, fiindcă vrea să le poată dansa la anul, la festival. Deci o să reluăm ce-am început astă-vară și chiar o să facem, în așteptarea cavalerilor, un lapbook despre castele și locuitorii lor.
 

10 oct. 2012

Copaci VI. Coniferele (reconstituire)


Dacă, pentru foioase, ne-am oprit mai mult asupra mărului, nucului și stejarului, pentru conifere am folosit ceea ce e plantat în jurul blocului: brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris) și zadă (Larix decidua). Am citit despre conifere, prin enciclopediile noastre, că au floarea în formă de con și frunze aciculare, că nu sunt, așa cum umblă vorba, veșnic verzi, ci își schimbă frunzele pe rând etc. Am vorbit despre rășină. Am vorbit despre cetină – da, a cântat și Una “O, brad frumos, o, brad frumos/ Cu cetina tot verde”, dar nu s-a întrebat niciodată ce e cetina. Acum știe.

Pentru că Una dorea cât mai multe “chestii științifice”, pentru conifere ne-am gândit la ceva care să implice multă explorare și multă știință.

Pasul întâi
            Am explorat. Am fost atente la coniferele din jurul nostru, am observat trunchiul, forma diferită a conului și a copacului în general. Ne-am înțepat cu ace diverse – de pin, de brad, de zadă. Am măsurat ace diverse. J Am adunat conuri și ramuri de conifer. Am mirosit rășina.

Pasul al doilea
            Am pregătit, pentru Una, “chestiile științifice” – aceste trei planșe botanice în care apar cele trei specii de care ne-am ocupat mai atent. Le-am micșorat, le-am printat pe carton și le-am laminat. Planșele originale – excepționale ca aspect și ca informație – îi aparțin lui Otto Wilhelm Thomé, au fost publicate inițial în 1885 și i-au părut Unei suficient de “științifice” cât să-i capteze atenția. Noi le-am găsit aici  (dacă vă interesează, puteți răsfoi indexul pentru alte planșe, la fel de uluitoare). De când le-am descoperit, îmi tot imaginez cum e să ai în brațe un tom uriaș cu planșele acestea tipărite, probabil genul de carte în care te pierzi cu orele.

Pasul al treilea: 1+2

            Am grupat, pe măsuța Unei, crenguța și conul de brad, o ramură și-un con de pin, o crenguță de zadă plină de conuri. I-am dat cardurile, lupa și i-am propus o activitate științifică: să observe atent tot materialul științific de pe masă și să asocieze fiecare card cu planta corespunzătoare.
 

Ceea ce s-a și întâmplat, în timp ce omul de știință ronțăia niște biscuiți.