Paturica lui Kouki. (amintiri din sertar)

Buna!

Azi am implinit sase ani de minunatul Kouki. Suntem unde sau cum visam? Nu chiar... Dar de iubit ne iubim mult.

M-am tot gandit despre ce sa scriu- am cateva sertarase cu poze cu el, disponibile. Dar, de departe, aceste amintiri din zile in care totul era cum nu se poate mai bine si luminos, mi se par cele mai potrivite pentru azi.

Asadar, ne incepem calatoria candva in februarie 2020, in camera noastra, pe cand aveam pat, printre altele:

Aceasta e micuta paturica pe care a primit- Kouki de la Buni (care a tricotat patratelele colorate, din resturile de fire ramase de la paturile mari) si de la subsemnata (eu am crosetat fiecare patratel pe margini si apoi le-am cusut.

Ne mutam in camera la Buni, pe canapea, ca sa se poata vedea mai bine atat baiatul cu codita impletita, pe atunci si... proaspat proprietar de paturica:

Dupa care ne mutam resedinta, ceva mai tarziu, in sufragerie, unde, pe langa paturica,,, se mai ivesc si jucariile din doatare pe atunci morfaite de zor... :))).

Dupa care, la final de zi, ne raintoarcem in cameruta cu norisori pe pereti, de care mie cel putin (si cred ca si lui) imi este tare dor... 

Bonus, am gasit ratacite si doua poze facute tot atunci, cu o papusica draguta, careia ii facusem o rochita pentru o provocare creativa (intr-un grup pe facebook). Mie mi-a placut mult rochita respectiva. Nu mai stiu daca am povestit in detaliu - am verifcat si iata: Jenny si rochita ei (Rochite partea a IIa) (Reflexii in Oglinda 20). 

Si acum baietelul mic s-a facut covrigel si eu ma grabesc sa termin textul :). Poate, pana la sfarsitul anului, reusim sa ajungem si la paturica :).

Sanatos sa ne fii pui mic!

Pe curand!!

Gata Paturica ... Mica?

Cam asa se pare!

Cam la fix cu frigul ce pare ca se cam instaleaza. Tot fornai si ma mananca casul (sper ca de bucurie, zau asa, ca nu mi-a curs cat m-a durut in gat ) - sau pentru ca cineva foloseste ceva, pentru ca se intampla de vreo 2 seri, in sufra... Mami zice ca de frig. Dar avem peste 20 de grade in casa, chiar daca nu merge centrala. Cum o fi nu stiu... Doar ca nu prea imi place sa .. fornai :)).

Revenind insa la paturica - e gata:

Marginea e simpla (cea de jur imprejur) - cu punct dublu. Mi se pare foarte dragalasa! Dar... ce sa fie ascuns sub ea oare? 😲

Un pui de Kouki. Ce altceva? A iesit frumos modelul acesta. Imi place. Sper sa mai facem.... Dar pana atunci, mai am sa va mai povestesc despre inca trei paturici si mai mici, despre care bag seama ca nu am pomenit nimic (din perioada fara laptop).

M-am gandit si la un citat.. sau proverb pentru astazi. Si cum ma gandeam, au venit pur si simplu doua, asa ca le adaug mai jos:

Bucuria se dubleaza atunci cand o imparti. 

Fa Rai, din tot ce ai. 

Nu stiu daca chiar se dubleaza, dar eu ma bucur si mai mult atunci cand pot imparti cu cineva bucuria - si ma si manifest. Si deobicei asta se intampla cand pot face cuiva o surpriza (ma manifest mai mult cand ofer, decat atunci cand primesc, si cand ma fac micuta de tot si ma minunez... dar cand ofer, sunt un adeverat spectacol..„ si iti place? si si si?” 😂🤣

Cat despre a doua - asta incerc sa fac in fiecare zi. Sa ma bucur de ceea ce am. Si sa fac macar cate ceva mic acolo, in fiecare zi.

📚📚

Acest articol este inscris si in tabelul gazduit de Suzana la rubrica Jocul de luni, facand parte din Serialul ”Citate favorite”. 

Ja ne!!

ps: am sa programez pentru o ora mai rezonabila articolul, l-am scris noaptea tarziu  - sau mai bine zis dimineata foarte devreme - insa ce-i in mana nu-i minciuna (alta zicala, hahaha). 

Paturica mica creste...

Buna!

Ieri am crezut ca va ninge - asa arata afara. De vreo doua zile, abia reusesc sa ma concentrez la ceea ce am de facut. Planuri aveam o gramada - am reusit fix zero sa fac :))). Dar sunt fericita ca suntem - am avut ieri un moment.. pfoaaa bine ca a trecut. Slava Domnului, vorba aceea.

Mai bine va arat ceva din progresul la paturica mica. Ca altceva ... din ce imi luasem eu avant, cu avantul am ramas :))). 

Risu e foarte draguta sa pozeze langa progres - ceea ce vedeti sunt benzile tricotate de Buni si crosetate acum de mine, de jur imprejur. Sunt trei culori: un ivory, un biscuit si un visiniu ... Mai este si gri-ul pe care l-am folosit la contur.

Am avut inspiratia sa fac si o poza cu eticheta acestui fir, care se numeste olefin, sau ceva de genul ( nu mai stau sa verific). Si aceea este croseta pe care am folosit-o. O am de la un kit de reviste care a aparut la un moment dat - puteai face o pernuta crosetata. Cred ca v-am povestit despre ea, dar nu mai stau sa caut nici asta :))). Eventual, pot cauta pentru cand voi avea paturica gata - si sa adaug in acel articol, daca va intereseaza si ... daca nu uit. :)))

Am fost foarte hanicuta cand am stat cu Buni - pentru ca oricum nu puteam pleca din camera si netul nu mergea.. Plus ca eram prea obosita pentru orice altceva (care ar fi presupus sa creez si nu doar sa fac puncte simple de jur imprejur...).

In poza de mai sus puteti vedea primele doua parti unite si urma si cea cu visiniu, iar in poza de jos, sunt deja patru - si o manuca de Buni, langa Risu. 💗

I-am comandat ieri niste andrele circulare de bambus - sper sa fie faine, cand vor veni va povestesc. Sunt mai multe marimi si.. planul meu era sa ii dau unele mai groase sa incerce sa miste usor manutele. Ea nu lucreaza cu circulare, dar cele mari, implica o miscare prea ampla si sigur nu va putea sa faca asta dintr-o data. In fine... Noi sa fim sanatosi - sper sa mearga figura si sa o mobilizeze.

In rest... am dat ieri drumul la Impodobim Bradul XIV - Secretul lui Mos Craciun.. Inca nu m-am hotarat ce anume voi face pentru premiu, dar as vrea sa fie ceva super simpatic - adica clar va fi un personaj amigurumi si mai vedem. Sa imi spuneti daca vreti sa facem si un Secret Santa...va trebui sa stim pana pe 21 noiembrie, am sa incerc sa adaug acest fragment de final (daca nu uit.. haha) si prin articolele viitoare, ca un reminder.  Nu vreau sa ne aglomeram, dar cred ca ar fi simpatic. 

Ja ne!!

POP up se intorc - cu ce am marit colectia?

Pentru inceput... cu un hexagon in nuante pastelate, care ne promite ca in cea mai intunecata noapte, va deveni fosforescent (si daca e cu adevarat intunecat, chiar asa este 😲😅). Comandasem de fapt un patrat .. dar nu l-au mai avut si uite-asa, tot raul spre bine... Cred ca are cele mai multe bule (lol) din toata colectia noastra. A ajuns cand erau aici baietii si a facut furori - deocamdata e la mine, dar cat de curand am de gand sa i-l inmanez lui Buni, ca sa mai diversificam - va trebui sa fac un suport pe care sa il pot agata de marginea patului si in care sa aiba la indemana „jucarelele” de terapie.

Si pe acesta l-am luat din acelasi magazin de unde le luasem si pe celelalte:

-  Viermicel cel dragutel

-  ”Te iubesc” ca pe o .. para?! 😅

-  Capsuna minunata.

-  Sora Capsunica

-  Miercurea fara cuvinte ”Meeeee”

Dar nu mai au produsul disponibil... va las totusi link, in cazul in care va place si vreti sa urmariti cand vor mai aduce.

Risu a propus sa folosim „paturica” in lucru ca si decor.  Trebuie sa recunosc ca abia astept sa vad cum va arata! Cat de curand va voi arata insa si cel de-al doilea pop-up care l-a insotit pe acesta. Este suuuuper simpatic!

Ja ne!!

Timp pentru paturica mica.

O fi ea mica (de fapt ramane de vazut cat de mica este, cand e gata), dar e a mea... Sa va povestesc. Cand a terminat Buni lucrul la paturica geamana a lui Ralu, am mai avut cateva proiecte intermediare (vestute, banderole - am povestit despre ele ) si apoi am zisca poate ar fi cazul sa mai paturiceasca un pic. Am incercat... ceva nou. Mai aveam ceva material ramas de la paturile lui Ralu, dar si un fir visiniu (din care mi-a lucrat mie o banderola) - asa ca am zis sa facem o paturica micuta, pentru actualul meu „pat” -ladita de la canapeaua din sufra. 

Inainte de „accident”, Buni si cu mine aveam „atelierul” sau punctul de lucru (lol) in sufragerie. De fapt, Buni se odihnea fix unde dorm eu acum.. Cand a terminat lucrul la acest proiect, am pus „fasiile” (pentru ca asta e nou la proiect - a lucrat fasii nu patrate sau dreptunghiuri) in doua pungute, in suportul pe rotile. Buni a inceput sarafanul meu (gata 1 si 1/2... va trebui sa mai astept.. nah....:)) - dar am antrenament, vorba aia.. la asteptat - noi sa fim sanatosi) si eu mi-a propus sa ma ocup de patura dupa ce o voi termina pe a lui Ralum candva la toamna, atunci cand imi imaginam ca va fi casa bec, reorganizat si toate cele. Nu le pot avea pe toate, dar de apucat de paturica (pe cealalta am terminat-o, dar dupa ce a plecat Ralu.. haha) ... iata ca m-am apucat, in cele din urma.

Rukkusi si Risu mi-au venit in ajutor cu croseta si acul.  Aproape ca uitasem ca am ales sa inconjor cu gri benzile... si nu cu negru - noroc ca lasasem un scul gri langa pungute. 

Cand sunt singura cu Buni acasa, prefer sa stau in camera cu ea si cu Kouki, e mai.. bine si sigur asa. Asta inseamna ca nu prea am cum misca in front, pentru ca ii am pe amandoi de supravegheat. Nici sa stau degeaba nu pot si atunci incerc sa fac lucruri cu ceea ce am momentan la indemana si sa recuperez si din restante, pe cat posibil. Conteaza si cand stau cu ei si cat.... in fine.

Credeam ca voi finaliza rapid lucrul - benzile nu sunt deloc late, doar lungi... :)) Abia am reusit sa crosetez marginea la trei. Mi se pare ca va arata tare dragut. Rukkusu si Risu sunt entuziasmate si abia asteapta sa mai prindem cate o mica sesiune.

Eu abia astept sa o vad iar pe Buni cu andrelele in mana... Chiar vreau sa ii caut unele mai scurte, de preferinta unele circulare, din bambus - eventual numere mai mari intre 4.5 si 7. Ma gandesc ca nu ar implica miscari atat de ample ca andrelele obisnuite (noi din acelea avem) si ar fi si mai usoare.. Nu stiu cand va putea face exercitii cu ele, dar poate in decembrie, cu putin ajutor de Sus... macar sa le tina asa in mana si sa faca cateva ochiuri. 🙏Cred ca i-ar ridica moralul.

Deocamdata incepe sa se imprieteneasca un pic cu jucarelele pe care i le-am luat si despre care v-am povestit (cele cu pop-up) si cu o mingiuta. Daca ar fi dupa ea, ar sari cu bucurie etapa... dar e nevoie de recuperare... I-am zis ca, desi pare plictisitor, desi e de lucru ...partea buna e ca suntem aici. Si impreuna, reusim noi pana la urma. De voie, de nevoie... incepe sa le ia in seama.

Va multumim mult pentru toata sustinerea :). E minunat cand ganduri bune vin catre tine!! Si va trimitem si noi imbratisari cu tot dragul!

Ja ne!!

Paturica Geamana - in sfarsit gata.

Daca mai asteptam putin, se facea anul de cand prima paturica a fost gata - adica geamana: Gemene - una gata, alta in lucru.  Am vrut eu sa o termin in cele doua zile cat au fost copiii (rectific, am vrut sa o termin in noaptea dinaintea plecarii... dar am capitulat pe la 4 dimineata, cand mai aveam un sir de prins... si apoi de cusut intre ele si... de facut marginea). Cand nu ma simt prea bine (incerc sa formulez in asa fel incat sa folosesc bine si nu opusul lui), simt nevoia sa fac ceva... care sa ma ridice. Azi a fost o zi absolut frumoasa, dar eu am fost cam barca pe valuri - probabil de aia si apa care ma tot sacaie (reflux, nereflux.. chestia e ca abia astept sa scap de acest inconvenient - si, daca se poate, de dormitul in sezut... daca nu cer prea mult 😅).

Am profitat de faptul ca domnul Kouki a avut zi de spa cu parintii (si tare sper sa se vada si rezultatele) si am stat cu Buni in camera. Dar mai bine sa va arat pozele de anul trecut, din noiembrie:

Si ajungem si la cele de azi, cand, dupa ce am terminat de atasat si ultimul sir, am lucrat de jur imprejur, cu croseta, o margine simpla - care sper sa fie la fel cu cea de la prima patura.. haha:

Si este gata. Sunt foarte fericita (desi, intre noi fie vorba, as fi preferat sa fi reusit sa i-o dau lui Ralu cand au fost pe aici, ca acum.... cine stie cand ne mai vedem - si nu e de trimis pachet). Am mai finalizat o restanta. Sper sa reusesc incepand de saptamana viitoare (intentionasem azi, dar fiind cu barca pe valuri am ales patura) sa intru in camera mea unde am pus cutiile cu proiecte. Dar... nu vreau sa imi fac cine stie ce planuri pentru ca.. dragilor, in caz ca va imaginati ca am scapat de stropirile de vara (din 2 in 2 saptamani).... Rux e patita si tot verifica. De pe 22 pana pe 30 avem tura de stropiri zilnice (in diverse parti ale orasului, dar cum eu stau in centru).

Dupa cum spuneam, la noi a fost o zi insorita si frumoasa - probabil ca soarele stia ca este ziua Dianei - la multi ani frumosi si sanatosi plini de bucurii si timp pentru evadari creative cu povesti minunate :D. Am ales si o plansa colorata de mine acum ceva timp - mi-a placut tare mult si sper sa ii placa si ei :D. Ganduri bune si pupici!!! (de la mari si de la mici - Kouki tocmai viseaza si da din codita - pacat ca nu am avut cum sa il filmez.. :D)

Ja ne!

Rinoceras amigurumi.

Buna!

De fiecare data ma bucur de intalnirea zilnica. Rukkusu mai adauga o poza in albumul celor 365 de zile si .. uite-asa, mergem inainte :D.

Astazi o sa va povestim despre un mic rinocer. L-am facut tot urmand modelul din carticica pe care v-am mai aratat-o. Desigur, nu mai este la noi de mult - a plecat anul trecut acasa la el. Mai bine insa, sa vi-l arat, in pozele pe care i le-am facut chiar de 1 decembrie 2022.. :)))) !

Mie mi se pare tare dragalas. Va trebui sa mai caut ochisori din acestia micuti (singurul dezavantaj, daca pot spune asa, este ca nu au siguranta pe spate... dar, pentru cine are un jucarel in posesie si doreste, cred ca se pot lipi.

Sper, dupa ce termin cu runda de treburi de seara, sa reusesc sa recuperez restantele la citit/ / raspuns comentarii si mai am si cateva articole de parcurs. In rest... ne distram - mai o dezinsectie cu tunuri prin oras (de care am aflat ulterior), mai niste tencuiala desprinsa pe interiorul mastii de tevi de la bucatarie ( ca urmare niste otrava pentru plimbareti la subsol.. deci si prin baie miros). Ah! Stati ca nu am terminat.. de maine pana pe 30 iar stropiri prin oras - ziua si stropirea (cu un combo de 4 substante). Sa speram totusi ca se abtin in weekend (desi nu pot avea completa siguranta, pentru ca s-a intamplat intr-un an sa faca exces de zel intr-o duminica...).
Eh... de pe frontul de la tara numai lucruri optimiste: dupa 4 incercari de a pune razaduri, limacsii au pofta de mancare in continuare. Ba mai mult - s-au gandit ca nu avem nevoie nici macar de cartofi la iarna.. rad ca si Harap Alb, nu e rasul meu. Dar stati.. ca despre asta ar trebui sa scriu in fila de jurnal. :))))

Greseala mea... se mai intampla. Asa las..

Ja ne!!

Gemene - una gata, alta in lucru.

Buna!

Stiam eu ca nu am trimis paturica fara sa ii fac cateva poze, finalizata. Mai stiti pozele de aici, din timpul lucrului -  Paturicim ....? Ei bine, le-am gasit si pe cele facute in zori de zi, cand terminasem de cusut patura si de crosetat de jur imprejur. Cateva ore mai tarziu era pe drum spre destinatie.

Rukkusu a tinut azi sa se pozeze cu petecutele si sa imi arate ostentativ ca am abandonat proiectul si nu am mai facut nimic la el. Si are dreptate. Probabil de pe 21 incolo voi mai avea timp de ea. Dar nu am stat deloc degeaba. Azi am finalizat vestutele baietilor, lucrate de Buni. Si ieri am refacut publice cateva dintre clipurile de pe youtube - cele cu Kouki si cele de la concursuri, deocamdata. Va trebui sa ma ocup si de restul. Am scris la descrierea canalului un disclaimer - probabil voi face acest lucru si la clipurile in care mai apar papusi, carticele etc (desi sincer, nu inteleg de ce mai exista youtube kidz... ce prostie.. in fine).

Sa revin la paturica! Am gasit chiar o poza de pe la inceput, cand nu montasem decat primele doua randuri:

Inca de la prima paturica pe care am facut-o mi-a placut acest proiect... intai sa vad cum se aduna petecutele crosetate, apoi sa le incadrez (am facut insa si paturi fara acest pas) intr-o rama crosetata si apoi sa cos creand modelul.

Cam in acest punct eram in seara dinaintea plecarii.. Plecarii paturii :)). Nu este exagreat de mult - dar pana cosi intai cele 8 petecute intre ele, si apoi atasezi totulla patura, dureaza ceva. Acestea nu au fost niste paturi foarte mari.

Si iat-o gata. Mai ramane de facut marginea de jur imprejur... Dar... stati. Ce se vede in stanga :O. Ce avem noi oare acolo?

Cel mai simpatic mic intrus - mare admirator al paturilor facute de noi (si Dodo era la fel, dragul). Oare v-am povestit despre paturica lui? Ia sa verific. OOOOOOO vai 😲 - acum am realizat ca nu am apucat sa va povestesc despre nu mai putin de ....trei paturici mici. Dar tot paturici sunt, nu? Trebuie neaparat sa caut prin poze (ah de as fi apucat sa le salvez in foldere inainte sa se strice laptopul alb 🙏)

M-am felicitat singura pentru pozele de mai sus - unu la mana pentru ca asa puteti vedea mai bine tipul asta de fir - se nueste olefin si e prima data cand lucram cu el. Foarte interesant. Si doi la mana, pentru ca vad si eu cum am facut marginea - sa nu cumva sa o fac altfel la paturica geamana :)))).

Si cam asa arata ... nu am eu asa mult spatiu sa o pozez mai bine (inainte faceam fotografiile in camera mea, dar cum era noapte, nu aveam lumina zilei - a iesit din discutie). Eu am tot asteptat poze mai bune de la Ralu, dar am inteles ca are ceva planuri cu paturelele - vor veni puse pe canapea si vrea sa le dubleze :D. Sigur va iesit ceva f fain - Ralu cand face ceva, chiar face. 

Si acum va las - deja nu ma mai pot concentra (si oricum am scris un roman) ca a inceput discoteca minimal :)))))). O sa profit sa incerc sa lucrez ceva :D.

Pe maine!