Se afișează postările cu eticheta Akcent. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Akcent. Afișați toate postările

vineri, 9 august 2019

Akcent - King of Disco


Va povesteam vinerea trecuta despre unul dintre clipurile care m-au inspirat cand am lucrat la  Proba #09 (de recuperare) "The Glam Stripper". Ei bine, acesta este cel de-al doilea clip (care, in mod evident, a fost inspirat de primul).
King of Disco este una dintre piesele baietilor de la Akcent (da, stiu, formularea nu mai este de actualitate, dar n-am putut sa ma abtin... :D - mi-am amintit si eu de vremea cand faceam stiri pentru site.. lol) aparuta in 2006 (cred) pe albumul cu acelasi nume [ pe care nu il am 😭😱😩 si era asa dragut realizat... ].
Clipul e chiar fain realizat - sper sa va placa si voua. Mie mi-a placut mult perioada aceea - desigur, nu vreti sa stiti cum disecam fiecare clip, asta e partea a doua, dar era chiar fain - aveau potential, ii vedeam organizand superconcerte, cu coregrafie si ... in fine. Mie imi place sa pun in scena pe muzica tot felul de spectacole, in imaginatia mea. :)



Versuri:
Refren:
Get up everybody, let's get to the Disco
Come on, let's dance all night 'cause this is San Francisco
I wanna be on stage, I wanna feel like a star
(Oh baby, I'm the King of Disco...)

I:
I'm a young single man at the age 35
Ex-communist, I search American life.
I have no cash, I have no job
But I don't give a damn as long as music is my world.

Refren:
Get up everybody, let's get to the Disco
Come on, let's dance all night 'cause this is San Francisco
I wanna be on stage, I wanna feel like a star
Oh baby, I'm the king of Disco

II:
She's a hot sexy lady, skin is dark, dress is white
Driving a Jag, California type
She has the moves, she has the style
But I don't give a damn as long as music is my life.

Refren:
Get up everybody, let's get to the Disco
Come on, let's dance all night 'cause this is San Francisco
I wanna be on stage, I wanna feel like a star
Oh baby, I'm the king of Disco

III :
Probably Madonna is the Queen of Disco
Time goes by so slowly
Probably Madonna is the Queen of Disco
Time goes by so slowly...
Probably Madonna is the Queen of Disco
Time goes by so slowly...

Probably Madonna is the Queen of Disco
Oh baby, I'm the king of disco...

Bun... hai ca am si dansat putin... Tot fara album sunt, hahaha - si l-am avut in mana, Eram cu Ralu in Bucuresti (fusesem cu ea ca a avut un curs la MTV - dar nu tot ce ne propunem se si implineste) si ne pregateam sa ne intoarcem acasa. Doamna care  ne luase si pe noi cu masina alimenta la un peco (lol) si am vazut albumul acolo, in magazinas. Doar ca era 20 si ceva de roni si eu ma incadram la cantarea cu "n-am bani de bilet", respectiv album :(. Haha.
As mai povesti si glumi un pic, dar trebuie sa ma intorc la treburi. 
Va pup!

🌈💙💗💚💛💜🌈 

💕 Daca e vineri, celebram prietenia cu provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕


Ja ne!  Pe curand!

vineri, 26 octombrie 2018

Poveste de viata - Akcent -


Buna!
Azi este ziua unei dragi prietene din "copilarie" - Lu (sau Lulu, sau Luanda) [ LMA 🍰] asa ca, pentru ca tot aveam piesa in draft de ceva vreme, m-am gandit sa scriu despre ea.
PDV (cum obisnuiam sa prescurtam titlul in perioada respectiva) a fost si ramane o dovada a faptului ca Akcent au avut potential. Mult. A aparut pe albumul cu acelasi nume, in 2004.
Si ce perioada plina de glume si rasete am avut noi... echipa Madness (lol). Foarte creativa perioada... Dar si obositoare, hahahaha (cand ma gandesc ca aveam la un moment dat de modificat o gramada de pagini atunci cand schimbam grafica - ceea ce se intampla destul de frecvent - sau cand aveam de redactat stiri... ce volum de munca. si acum nu mai e... nimic. online zic....)




Revenind la piesa insa, iubirea invinge tooooot. Da, stiu, suna a cliseu (poate si e, but who cares) dar adevarul este ca atunci cand iubesti (si daca mai esti si iubit cu atat mai mult) reusesti sa vezi albastrul cerului pana si in ochi verzi.. caprui sau chiar negri (ok, asta e o gluma desigur -din categoria "rux face glume si rade singura la ele", cu aluzie la versuri "ceru'albastru in privirea ta" - nah nu toata lumea are ochii albastri; da, da stiu... e o figura de stil - Rux nu mai face glume ca speri lumea..😜). 
Serios vorbind... piesa a fost rezultatul colaborarii cu Tataee de la B.U.G. Mafia.
Versuri:
ooo
ooo
ooo
ooo

I:
Candva nu demult mi-a scapat ceva
Atunci a intrat lacomia in mintea mea
Vreau mai mult, in fiecare zi mai mult
Aud doar sunetul banilor din tot ce ascult.
II:
Ma zbat in intunericul gandurilor
Ma lupt cu umbre si cu greutatea lor
Ma simt inconjurat de rau si parca mor
Dar tu imi sari intotdeauna in ajutor.

Refren:
Si imi dai puterea ta
Vad cerul albastru in privirea ta
Nu stiu cum sa iti multumesc, iubito
C-ai aparut in calea mea.

III:
C andva nu demult mi-a scapat ceva
Mai tarziu am inteles c-am cunoscut invidia
Ce au altii pare astazi mai frumos
Mai stralucitor si sentimentul este dureros.

II:..
Refren:..

IV:
Si mai e ura pe care o port
Nu mai stiu cui si ma comport
Ca un nebun pierdut in noapte
Fara sperante si dat la o parte.

V(x2):
Sunt clipe care trec prea greu
Sunt zile care apasa pe sufletul meu.
[Moment de "panica" - mi-a fost lene sa stau sa "scot" versuri ca pe vremuri si am cautat pe net... si am vazut niste versuri pe un site, care m-au bagat in ceata. Parca era vorba de alta piesa! Acum, stiu ca eu stau prost la capitolul versuri dar totusi ... cu un site oficial in grija, am pretentia ca mai stiam cate ceva. lol..Am fost nevoita sa caut site-ul pe cd... stiti ce efort a presupus sa caut prin gramada de cd-uri? 😪 Si asta pentru niste versuri scrise aiurea 😫 - oricum a fost placut sa vad ultima varianta realizata si sa ma plimb un pic prin el. 😼 Si... tocmai am realizat ca o "parte" din proiect mai este online... 😱].

De cand nu am mai scultat piesa asta... a trecut ceva vreme. Si e prima data cand aud niste acorduri de chitara absolut geniale... 🎸😯. Mereu mi se pare funny cand ascult o piesa dupa mult timp si descopar cate ceva nou (desi piesa a fost pe repeat si na, ar fi trebuit sa o stiu cap - coada; ar fi trebuit teotetic.. haha).

La clip o singura chestie nu-mi prea place (cred ca ghiciti cam care) - totusi cred ca pot intelege care a fost ideea si ce a vrut sa simbolizeze respectiva alegere. 
Culmea e ca si noi (noi - echipa) ne-am imaginat ceva tot in genul acesta pentru piesa [....dar mult muuuult mai fain - ah da, ne placea sa regizam clipuri, era foarte amuzant si interesant :P.; ah si cata modestie 😵. pfahaha! cred ca sunt cam obosita ... 😴😴😴😴].
Pe curand!

🌈💙💗💚💛💜🌈
 💕 Vineri este vorba despre provocarea muzicala, alaturi de Carmen. 💕




sâmbătă, 18 august 2018

".... mirosi a prajitura. Parfum de bucurie."


 "... nu are cum sa nu fie bine... uite, mirosi a prajitura." Ii spuneam lui, sau imi spuneam mie... mirandu-ma si bucurandu-ma in sinea mea, convinsa fiind ca suntem pe drumul cel bun. Poate ca asa a si fost pana la urma, nu mai stiu. Absenta lui si dorul ma fac uneori sa inlocuiesc, sau uit, sau sa evit anumite amintiri. 

Dar ce fel de prajitura sa fi fost oare aceea? Una pufoasa si fara prea multe mirodenii. Nu o pot descrie nicicum...Era simpla si sofisticata in acelasi timp. Cred ca miroseai a bucurie in stare pura..... Un parfum pe care l-as cumpara daca s-ar gasi, pe bune! Chiar l-as cumpara. Pentru ca tu nu miroseai deloc a caine, ci a curat si proaspat si a raze de soare. Si a liniste si pace... A siguranta. A mangaiere.. si imbratisare. A aer, a bine si a iubire. Cateodata si a mine.

Poate ca miroseai un pic si a iaurt si miere si vanilie. Doar pe labute... de la gelul nostru preferat de dus, atat de delicat si de subtil. Nu, tu nu miroseai a catel, nici a sampon pentru caini anti diverse - de care fugeam amandoi rupand pamantul... O singura data ai mirosit a nu stiu ce ulei special, chipurile pentru piele (atunci cand te ranisei de la biscuitii populari in combinatie cu un purice pacatos) si am plans amandoi despartiti de un geam mat si o rama de lemn [ de o usa ] pana cand s-a dus mirosul nesuferit ce ne tinea departe unul de celalalt. Si nici macar nu te-a ajutat cu nimic; tot eu am prins banditul ascuns printre creti si am descoperit care e faza cu metabisulfitul de sodiu. Ce de aventuri am avut si noi mai baiete!!



Daca tu ai fi fost un parfum, te-as fi purtat toata viata. Pentru ca erai discret si nu te lipeai agresiv, anuntand cu nu stiu cat timp inainte si dupa ce te intalneai cu cineva ca esti acolo. Nu, nu. La tine nu putea banui nimeni nimic. Doar ca uneori miroseam si eu putin a ... prajitura si a iubire.
 
Dar poate ca te-am purtat ... cat te-am purtat in brate. Si nimeni nu stia ... dar acel ceva ce ma facea atunci sa fiu imbatabila se numea parfum de fericire.

Nu... tu nu ai mirosit a catel.. Doar ocazional a praf si fumuri si parfumuri adunate de pe-afara... Caci peste tot ne inconjoara, de nu mai stim ce e ala aer curat. Si-atunci asteptam cuminti ca sa treaca...  si din fericire faceai tu cumva magie si in maxim douazeci de minute scapai de vrajmasi. Si ce bine ne mai era!

Bucuria, aerul si iubirea sunt inodore..cred. Sau poate uneori miros a ceva bun.. si pufos. Ceva unic, mic, nebanuit si minunat. De neegalat, sau inlocuit.

Gelul nostru de dus nu se mai gaseste.... Dar am descoperit alte doua tot cu miere si vanilie. Unul e un pic mai puternic si ma intreb daca nu l-am incercat si impreuna, totusi. Pe al doilea l-a gasit Mami recent. Si serios ca e preferatul meu - atat de diafan. Ti-ar placea! Cand il folosesc am impresia ca miros si eu putin a prajitura si ma gandesc la tine... si zambesc. Sau cel putin incerc. Nu, aia nu e o grimasa, zau asa 😒. Ma straduiesc.


Daca cumva vreodata cineva te intreaba, nu uita - eu sunt fata aceea care atunci cand ne-am intalnit pentru prima data, purta un aproape imperceptibil Ultraviolet si-avea parul ca tine, ondulat-spiralat. Iar tie, chiar daca erai baietel, ti-a fost singurul parfum, in afara de al tau, propriu... care ti s-a mai potrivit. Si mai apoi ne-am asortat si cu Aubergine nuantat in par.... Alt violet. Trecutul meu... trecutul tau. Al nostru. Parfumat.

"[......]Te caut, timpul parca in loc s-a oprit..
Oare cum e sa fii fericit?
E greu... cand nimeni nu te-asculta!

Refren (x2) :
Dintr-o data te vad in lumina
Si inima imi suspina de dor...
Usor, apari si dispari
Si totul in jur ramane o enigma.[.....]"
[ In caz ca iti era dor sa asculti, ca pe vremuri.... Akcent. 💋]

_______________________________________________________________

Nota:
Asternand aceste randuri, am incercat sa raspund si invitatiei la provocarea de scriere creativa pe tema " Parfumul unei persoane din trecutul nostru.  " pe care mi-a lansat-o Mirela Pete acum doua saptamani. Citind insa abia dupa ce deja mi-am scris articolul cerintele din enuntul de pe blogul ei (😳), s-ar putea sa fiu putin pe langa subiectul provocarii respective. 
Insa nu voi schimba nimic din ce am scris... cu gandul la tine🐩.

duminică, 6 mai 2018

Suflet Pereche - Akcent -


Buna !
Uitandu-ma pe un cd mai vechi, printre poze, mi-am amintit de cateva coincidente [ cateva =multe ] intamplate prin 2003. De exemplu.... pe 13 martie, de ziua prietenei mele Rox (yup o Rox si o Rux :D) am fost sa filmam un teaser [ si aici as avea o poveste foarte simpatica despre  textul interesant pe care l-am copus pentru ocazia respectiva si ce-am ajuns sa spunem ]. Atunci am ascultat pentru prima oara si piesa care s-a lansat exact de ziua mea [pe 22 martie ] - si care nu e aceasta, de astazi, desigur ci cea de aici. Apoi Simfonia Lalelelor in acel an a picat fix pe 18 aprilie [ ziua lui Adi ] - alta coincidenta, la fel ca faptul ca exact atunci a inceput turneul de promovare a albumului 100bpm.
Poza de mai sus e de la repetitii, de care habar nu aveam ca vor avea loc dar! [ alta coincidenta] Eu stau fix pese drum de locul unde s-a intamplat evenimentul si... Dodo ne-a atras atentia ca sunt ceva miscari prin zona, ca se verifica sunet si microfoane si asta am gasit cand ne-am dus sa vedem ce se intampla.
Am multe amintiri haoiase legate de acea perioada. Am povestit mai demult despre echipa Madness. Si pentru ca albumul s-a lansat pe 9 mai - alte doua zile de nastere-(lol azi suntem in 6;P) am zis sa aleg pentru azi piesa de mai jos:



La concertul acesta am fost alaturi de Iri si ... inainte sa inceapa, eram cumva in spatele scenei. Vorbeam despre una, despre alta, despre site... si la un moment dat nu mai stiu cum a venit vorba despre o piesa despre primul album si cum Adi avea microfonul in mana a cantat in el refrenul care suna asa: "Spune-mi crezi c-as fi in stare sa te insel?". Imediat mi s-a parut ca parca e mai liniste in piata. dar nu am dat atentie pentru ca ne-a indreptat spre locul de unde urma sa vedem si noi concertul.
A doua zi... stateam cu Iri si ne uitam la tv-ul local cand apar imagini de la spectacolul din seara precedenta. Imi iau camera ... ma pregatesc sa inregistrez si din pacate ratez cea mai amuzanta chestie pentru care de fapt am scris eu tot textul acesta care ma amuza doar pe mine.... Imaginati-va, primarul urbei (s-ar putea sa fi auzit de el, pentru ca intre timp a devenit cunoscut si prin restul tarii, dar prefer sa nu il numesc) se lauda de zor cu reusitele lui. Noi doua pe pat "hahaha hihihi". Si la un moment dat graieste omul ceva de cate a facut si cum a promis, ca vedeti ca s-a tinut de cuvant si ca un ecou se aude dinntr-o data "Spune-mi.. crezi c-as fi in stare sa te insel ". Deodata liniste in piata... liniste pe scena. Da, bun... cred ca iar rad singura. Din pacate nu s-a mai difuzat emisiunea si nici nu am gasit de unde sa fac rost de ea (pesemne ca nu a fost apreciat acea chestie). Mai am pe o caseta mica ce am inregistrat cu camera (adica ceva din concert tremurat pentru ca radeam mereu cu Iri de una sau alta si evident, cand nu ne auzim noi comentand si razand, se aude Dodo latrand).... dar chestia aia cu microfonul nu [ deci da, concluzia e ca au cantat live... lol].
Amintiri.

Versuri (via)
I. Eu te-as dori
Tu m-ai iubi
Si un secol zi de zi
L-as trai numai cu tine
Daca-ai fi aici.
M-ai alinta
Te-as adora
Dragostea ce-o port
As imparti-o doar cu tine
Daca-ai fi aici.

Prerefren:
Acum te caut
La intamplare
Oare cand te voi gasi?
Acum te caut
Suflet pereche
Numai tu ma poti iubi.

Refren:
Sunt clipele in care visez
Si noptile in care nu dorm
Stiind ca tu undeva in lume ma astepti.
Sunt soaptele pe care le-aud
Si norii de pe cer care plang
Stiind ca tu undeva in lume ma astepti.

II. Voi fi al tau
Vei fi a mea
Fiecare anotimp il voi numara cu tine
Cand vei fi aici.
Te voi iubi
Ma vei dori
Soarele va rasari zi de zi pentru tine
Cand vei fi aici.

Prerefren
Refren
...
Refren
I....


sâmbătă, 31 martie 2018

Ⅻ Cazinoul. Visurile prind contur la malul mării.

Pleoșc!!
O minge mare și portocalie lovește luciul apei cu putere, împroșcând stropi răcoritori de jur împrejur. Zâmbesc - îmi amintesc de „luna morcov” și, privesc cu ochii de-abia întredeschiși, cum se derulează filmul evenimentelor ultimei săptămâni, pe cerul de un albastru desăvârșit.
În timp ce distracția la piscină este în toi, eu călătoresc în timp, retrăind pe rând emoția înființării formației, lansarea primului nostru cântec - ajuns hit peste noapte și, în cele din urmă, filmările pentru videoclip, aici, la mare.
- Ești pregătit pentru diseară? mă readuse la realitate P., în timp ce îmi întindea un suc de fructe de la bar. 

 

Am încuviințat. Sucul m-a revigorat și m-am gândit că, pentru a-mi domoli emoțiile, cel mai nimerit ar fi să facem o plimbare. Hotelul Aurora Mamaia, unde suntem cazați, se află foarte aproape de Delfinariu. I-am propus lui P. să mergem până acolo, pentru că știam că Aya și-ar fi dorit să vadă delfinii.
- A trebuit să plece de urgență la București! mi-a comunicat el, în timp ce mă ajungea din urmă.
P. este impresarul nostru, iar Aya se ocupă de organizarea evenimentului din această seară, când vom lansa videoclipul și vom susține o conferință de presă.

- Putem reveni mâine să vedem delfinii! i-am zis. Dar, dacă tot suntem aici, ce-ar fi să luăm autobuzul și să vizităm Peninsula?
- O idee excelentă! a fost P. de acord. Ai cam neglijat blogul de călătorii în ultima vreme!
- Să știi că ai dreptate! i-am răspuns zâmbind și ne-am urcat în autobuz. 




Am coborât în apropierea Parcului Arheologic. Ne-am plimbat pe alei străjuite de copaci și bănci, admirând în tăcere vestigiile istorice, care datează tocmai din perioada romano-bizantină: amfore uriașe, bucăți de coloane și chiar o mare porțiune din zidul roman de incintă....  
P. a făcut fotografii, eu mi-am luat câteva notițe, iar timpul părea a curge cumva mai blând, mai înțelept, în timp ce soarele oferea aproape imperceptibil umbrelor puls.

Când vine vorba despre obiective turistice, Constanța îmi descoperă ori de câte ori îi trec pragul, noi și noi comori nebănuite. Și, chiar dacă am mai străbătut aceste alei de multe alte ori, o rază de soare care cade într-un anume fel pe o piatră, o adiere de vânt ce-mi atrage atenția spre un vas de ceramică, mă fac să mă opresc pentru câteva secunde și să închid ochii, călătorind într-un trecut imaginar, cu temple și care și poeți exilați.
Ne-am îndreptat apoi spre est, unde se află Harta așezărilor antice din Dobrogea, reprezentată în piatră, pe zidul unei clădiri - este locul nostru preferat, încă din copilărie. Și numele vechi capătă iar contur și sens și culoare: Tomis - Callatis - Histria....


Coboram spre Poarta 1, curioși să vedem dacă mai există localul Vraja Mării, când telefonul lui P. a sunat. Fiind pe la jumătatea drumului, am profitat ca să urc treptele spre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie. Privind spre port, puteam admira în depărtare silueta impunătoarelor Silozuri construite de inginerul Anghel Saligny la începutul anilor 1900. 
P. m-a urmat la scurt timp și ne-am îndreptat spre Piața Ovidiu. În timp ce priveam statuia meditativului poet, un nor răzleț s-a abătut deasupra noastră.
- Știai că inițial, monumentul era orientat spre nord? l-am întrebat pe vărul meu, întrerupându-l din activitatea recentă de a-și verifica la fiecare câteva secunde telefonul. 
- Poftim? Ah.. da, da! Parcă mi-ai zis data trecută că, în 1921, odată cu lucrările pentru fosta Primărie - actualul Muzeu, s-a mutat statuia în poziția aceasta! îmi răspunse P., lăsând telefonul deoparte. 
- Au ajuns băieții la hotel? l-am întrebat. Sau ai vești de la Aya?
- Acum au ajuns! Încheie formalitățile ce țin de cazarea la hotel și apoi au spus că vor merge la restaurant și prin Mamaia.
 

Telefonul meu este închis. M-am gândit că astfel îmi voi gestiona mai bine emoțiile. Oscilez dacă să ne continuăm improvizatul tur al Constanței vizitând Moscheea Carol I, sau edificiul roman cu mozaic.  
Nerăbdarea care l-a cuprins pe P. pare a fi contagioasă - deși nu știu dacă motivul instalării sale este același. Mă mulțumesc să cumpăr două mici statuiete ca amintire, de la magazinul cu suveniruri al edificiului, considerat o adevărată minune de către cercetători. 
În timp ce ne strecurăm pe străduțele din centrul vechi, privesc cele două suveniruri și simt cum mă străbate un fior ciudat . 
Soarele amiezii cade printre frunzele copacilor și, dincolo de bulevardul Regina Elisabeta, privind spre fosta bodegă, actualul acvariu, se ivește Cazinoul.


Simbol al Constanței, Cazinoul - ce pare a se încăpățâna să reziste vremii și vremurilor, chiar dacă, în ultimul timp, pare a fi lăsat în paragină - are un istoric bogat și foarte interesant. De la clădirea de lemn, situată inițial pe amplasamentul acvariului, la adevarata bijuterie arhitectonică pe care o privim acum, clădită pe o poțiune de faleză artificială, ce a furat mării din teritoriu, o întreagă poveste se țese, asemeni decorațiunilor dantelate ce înfrumusețează fațada. Împletind legende și fapte reale, pare a fi decorul perfect pentru evenimente deosebite - de aceea am ales să filmăm aici. Și ce frumos ar fi dacă ar fi restaurată, ingrijită și prețuită ca o perlă rară.
Tocmai meditam la cea mai recentă descoperire pe care o făcusem alături de P., în timp ce ne uitam pe street view - buncărele (dintre care unul situat chiar la subsolul Cazinoului), rămășițe ale unor timpuri, menite să ne reamintească faptul că în război, nu exista învingători, ci doar învinși, când... două siluete mi-au atras atenția.

Mâna Ayei s-a ridicat ușor în aer salutându-ne. Lângă ea, zâmbindu-mi, Mika.
Norul s-a risipit.... Plimbare.... Acvariu .... Faleză. Portul de agrement. Mika. Hotel. Lansare videoclip.




Se lasă seara la hotelul cu piscină. De când este ea aici, parcă nu-mi mai găsesc cuvintele. Așa că mă rezum să cânt. Îi cânt ei, îi cânt mării. Și doar ele știu.

Luna se ivește pe cer. Visurile prind contur la malul mării. Valurile se sparg înspumate și ne poartă spre mal. Din largul iubirii noastre.

________________________
credit video: Akcent - Let's Just Talk About It
12


sâmbătă, 23 martie 2013

Ziua mea...

 ... a fost ieri pe 22! Si va multumesc pentru gandurile bune si urarile (mai ales de sanatate:D) minunate.

Mi-am salvat pozele primite pe facebook in computer si am zis ca ar arata tare frumos pe blog.. intr-o galerie :). Asa le voi putea revedea mult mai usor si simplu si imi voi aminti de aceasta zi .. cam gri, cam ploiasa.. dar tare frumoasa! In care am primit urari frumoase, am petrecut putin timp alaturi de familia mea...si (pam pam) am impletit:D. Oh da... azi m-am rasfatat si am creat in liniste.. (de fapt liniste ca stare.. pentru ca am avut muzica faina - in special ABBA).

M-am simtit mai copil ca niciodata:)!
Urarea Adei a fost abosolut  de poveste !

Alina  a intregit tabloul cu florile mele preferate (Sandy Belle :D)

Micaela mi-a facut o surpriza ENORMA pentru ca mi-au urat de bine (din zapada!!) Patrocle si Veve mic!!
Anca  a pregatit o felicitare dulce si tare tare frumoasa pentru mine - din partea echipei Revistei Atelierul


Bea mi-a oferit lalele virtuale (si pot sa spun ca sunt superbe?)

Simona mi-a oferit un colt de poveste ... minunat!!

Florentina m-a adus mai aproape de primavara ... si de amintirea ciresului japonez :)

Silvia  m-a rasfatat total! :D
Antoaneta cred ca m-a trimis in Japonia direct!!! :D
Teodora mi-a dedicat o poza cu florile mele dragi: viorele (albastrele) si toporasi!! Le "vanam" in copilarie :P
Mai lipseste poza de la Rha a mea - care mi-a amintit de perioada in care eram o SandyBelle autohtona;)). Dar pe aceea poate o voi adauga alta data. Acum ma grabesc sa ma retrag la somn, dar nu inainte sa va arat totusi ceva suuuuuuper dragut realizat de Alexandra: Special order for a special someone


Am furat poza de la ea de pe blog:D si promit sa va scriu povestea gentutei cat de curand... si despre fluturi.. si despre cadoul pe care l-am primit si care e suuuperb dar va trebui sa mai asteptam putin soarele.. si vremea frumoasa de poze:P.

Well.. ah, da! Am si o piesa. Acum 10 ani se lansa Buchet de trandafiri cantata de Akcent. Asa de incheierea mailului articolului lung. Va multumesc din nou si va doresc si eu sa fiti sanatosi si iubiti si... numai bine:)!!


sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Amintire din trecut - The Madness


Intre schimbari, proiecte si "recuperari"... am ajuns prin cd-uri cu amintiri. Blogul Copilarim a aparut in 2010, proiectul rasarise firav intr-o noapte de 14 februarie in 2004. Pe atunci ma ocupam alaturi de sora si prietenele mele de proiectul AkcentMadness (prima parte cred ca este clar la ce se refera si este subiectul proiectului. madness - era echipa noastra:P de care imi este extrem de dor!).
De ce the madness? Ideea mi-a venit in 2002, cand practic am inceput noi proiectul. Nu stiu daca va mai amintiti cum aratau paginile web pe atunci:)). Si ne-am trezit noi.. o mana de fete, sa sfidam realitatea si sa ne apucam de webdesign. Si nu oricum, cod html, dreamweaver si photoshop... profi. Am pornit proiectul dupa cum spuneam in 2002 - 29 mai:P. Prima versiune a site-ului (ar trebui sa spun site-uri pentru ca erau vreo 7: site-ul principal, site-ul echipei, site-urile personale si site-ul foto) a aparut in martie 2003.. si de atunci am tot scos versiuni dupa versiuni.. Fiecare articol era scris pe calculator, urcat prin ftp... si ca sa realizam o versiune noua trebuia sa actualizam manual aproximativ 300 de pagini doar la partea de media (nu se pune arhiva de stiri...). Ne ocupam de stiri (redactare, compunere uneori - aici mi-am facut practica in pr si avand in vedere faptul ca era un site extrem de vizitat si popular incat pana la urma ni s-a facut propunerea sa preluam site-ul oficial va dati seama ca eram "tari", fara falsa modestie, o spuneau topurile si faptul ca ne vizitau si persoane din strainatate desi initial aveam doar versiunea in romana).
N-am mai povestit de mult timp, cel putin nu public despre acest proiect. :) Imaginea de mai sus face parte din ultima varianta a site-ului oficial de care m-am ocupat. Stateam si ma gandeam cata munca a intrat in acel proiect (probono ca sa fie clar). Este o perioada a vietii mele absolut minunata - in care chiar a fost o nebunie si am demonstrat ca acel grup de fete, cu multa ambitie, multa seriozitate si extrem de multa munca, dar si entuziasm au putut da tonul (pentru ca apoi au aparut si alte site-uri de gen, dar trebuie sa recunosc, ca acest proiect a fost un pionier) unei schimbari in aceasta lume. Acum probabil nu mai pare cine stie ce.. dar atunci:)!!
Sunt entuziasmata si fericita si abia astept sa realizez site-ul Copilarim. -www.copilarim.ro- Dupa cum puteti observa este momentan in lucru. Ma intreb daca voi mai avea rabdarea sa lucrez cu coduri (desi nu am stat foarte departe de ele, pentru ca si pe blog am modificat mult codul template-ului original). Dincolo de imaginea pe care o vedeti se afla foarte multa munca, nu lucrez in programe care sa genereze un sablon.. Si nu am program care sa imi deseneze singur grafica, cum poate si-au imaginat unii. Ma ocup singura de proiectele grafice, de cele legate de reteaua uneori cam imbarligata pe care se "brodeaza" imaginea. De promovare, de concepte, de foto, de continut... Bine, nu chiar singura ca imi sare in ajutor cu cate un articol fascinant sora din dotare, cu o idee sau mai multe care sa ma indrume.
Imi place sa comunic cu voi, sa va povestesc ce mai fac si sa va arat creatiile mele, dar si sa va multumesc pentru darurile pe care cu atata drag mi le-ati facut, sau de premiile castigate - pentru ca mi se pare normal sa multumesc :). 
Si acum va las, ma intorc la treaba (ca am foarte multa) - luni este si ziua lui Rha asa ca maine i-am promis ca ii fac o poza (sper sa iasa super bine - sa ne fie vremea favorabila sau sa cumpere un bec bun.. hahahaha). 
Weekend placut!

miercuri, 8 decembrie 2010

Copilarim Advent - calendar 8 decembrie

Azi este ziua de nastere a bunei noastre prietene Iri (aka Iri Iri). La multi ani!!!!!!!!!!!!!
Si ne-am tot gandit ce cadou sa ii facem... hmmm si apoi mi-a venit ideea!! (beculet aprins)



" Draga noastra prietena, tu esti cel mai dulce cadou pentru noi! Speram ca si noi suntem, la randul nostru, cel mai dulce cadou pentru tine!! Astazi ai pagina de calendar in intregime dedicata!! Si, pentru ca stim ca iti va face placere, iti dedicam din suflet un cantecel - colind, pe care candva curand, speram ca il vom canta din nou impreuna!!! Iti dorim multa sanatate, iubire si fericire!! La multi ani!!!"


Akcent - Cel mai dulce cadou

video via youtube


Versuri:
Nu vreau nimic x2
Nu vreau nimic sa-mi daruiesti
AAAAA
Cel mai dulce cadou esti TU!!

Fulgii de nea
Mi se-aseaza la picioare
Stau si ma-ntreb
Te gandesti la mine oare?
Cauti de mult
Un cadou sa-mi daruiesti
Nu vreau nimic sa-mi dai
Doar sa ma iubesti

Nu vreau nimic decat fulgii de nea
Si sa te am mereu in inima mea
Nu vreau nimic sa-mi daruiesti
Aaaaa Cel mai dulce cadou esti tu

Vreau chipul tau
Mereu sa-l pot privi
Vreau ochii tai
Mereu sa-i pot iubi
Cauti de mult
Un cadou sa-mi daruiesti
Nu vreau nimic sa-mi dai
Vreau doar sa ma iubesti

Nu vreau nimic decat fulgii de nea
Si sa te am mereu in inima mea
Nu vreau nimic sa-mi daruiesti
Aaaaa
Cel mai dulce cadou esti tu

Nu vreau nimic x2

Nu vreau nimic decat fulgii de nea
Si sa te am mereu in inima mea
Nu vreau nimic sa-mi daruiesti
Aaaaa
Cel mai dulce cadou esti tu