Arheologia Iubirii. Între sedimentare şi imaginaţie

"Ascunde-te, lucrează, taci " -Mateiu Caragiale

Pentru cei mai mulţi dintre noi, căutătorii nemărginirii şi fără de împlinirii nevoi Iubirea, "neîncătuşata" drăgălaşa de ea, continuă să zbuciume din temelii sufletele căutătoare de mântuiri. Hopul istoric, rămâne bine mersi în continuare întreg...anume Păcăleala cu aromă divină.. şi iluzia că el/ea,copilul, realizarea sau fapta întreprinsă cu spor şi multă devoţiune.. îţi poate conferi o aură de mulţumire, de satisfacţie. Sau în altă ordine de idei, acea gratificaţie.. ce-ţi oferă prea scurtul moment de înălţare şi siguranţă ori recunoaştere sufletească sau carnală.
Deoarece Iubirea dispare din obişnuinţă atunci când ai prinso(pentru o zi sau o mie), efortul depus de a o păstra sau iluzia de însoţire de cele mai multe ori.. te îndepărtează din drumul ei anevoios şi amăgitor deopotrivă. Tocmai dispariţia ei re-simţită, dureroasa doză de himeritate, ne fac să povestim, să comparăm între cele "vechi" şi "noi", să le măsurăm intensitatea, să le dăm o amprentă şi o definiţie personală sau..să credem că orice iubire este mare, dar mai ales să fim şmecheri tradiţionali/pesimişti să admitem că Ea.. doar începe.., şi într-un final nu se dovedeşte aşa. Diversele tertipuri şmechereşti de a ne apropia iubirea de multe ori ne fac mai frumoşi, mai generoşi şi mai buni. Niciodată însă de ajuns!
Iluzia deţinerii ei nu dispare!
Pentru că uneori Dumnezeu parcă ne iubeşte prea mult:) lasă să apreciem noi.. că Iubirea ar fi cantitativă şi nicidecum că s-ar măsura în cantitatea emoţiei; numărul dovezilor, al faptelor, acţiunilor, fiind sinonimă cu iubirea. Şi ...face din noi o eternă tabula rasa violându-ne percepţia şi aşa supusă subjugată imediatului, cât şi.. al unui unui fălit interior pe căt de firesc-amăgitor, pe atât de periculos întru o mai veche cunoscută nesimţire milenară, a acelora care.. "o folosesc" ca mijloc şi pretext de impresionat sau păcălit fiinţe asemănătoare.
Concluzia: Apariţia..existenţa Iubirii, se cufundă odată în plus cu căderea în cele două lumi: cea imaginară.. a iubirii cu mintea, şi în cea reală, mai puţin posibilă.
Dimensiunea ei spirituală, tenebrele tradiţionale, purtate pe braţele disperării ori ale unei autoeducaţii febrile, scăpate de povara realităţii limitate, fac din Iubire în continuare o universalitate imposibilă oricărui descărnat sau a oricărei visătoare.
Piesa Iubirii-Andrada

PS
Oamenii simpli iubesc atunci când un copil afirmă: "Pământul se învârteşte ca să aibe toate ţările pământ. El când se învârte, dă pământ la toate ţările"
La care eu vin şi spun: Voi, când veţi creşte nu veţi mai vedea aceşti copii, vor fi crescut mari. Iar dacă îi căutaţi tot pe cei mici..ăla este kitshul sau acelaşi pas pe loc! Pinguinul, cred.

Îngerul neîncoronat al Iubirii

Curând se va împlini un an de când singurul om care a iubit Planeta a trecut în împărăţia îngerilor. Singura fiinţă a modernităţii care a întrupat Iubirea prin dans, muzică şi cele mai curate sentimente posibile, ne mângâie cu eternitatea sufletele. Mulţi dintre noi, la un an de la dispariţa sa reuşim mai departe să găsim puterea de a zâmbi printre lacrimi cuprinşi de o tristeţe răvăşitoare.
Michael rămâne cu noi.. veghindu-ne însă din înălţimile cereşti sfiindu-se cu graţia-i inconfundabilă să ne întrebe
"În ceasul cel mai întunecat, îţi va păsa?
în disperarea mea cea mai adâncă, Vei fi acolo?
în încercările mele durereroase, şi în suferinţe
trecând prin îndoielile noastre şi prin frustrări..
În violenţa, în turbulenţa mea, îndurând frica
în durere trecând prin bucuria şi supărarea mea îţi va păsa?"

"Văd copii în stradă fără suficientă mâncare ...
Cine sunt eu, să fiu orb
să mă prefac că nu le văd nevoile
nepăsarea şi sufletului unui om
ştii..că se lasă reciproc duşi de vânt
Încep cu omul din oglindă...."

Şi am învăţat că dragostea nu aşteaptă.
Blestemata indecizie şi afurisita de mândrie.
Ea a ieşit din viaţa mea"
Doamnelor şi domnilor IUBIREA în carne şi oase..
Michael Jackson

La ce folos cu ele..
Lacrimile mele, lacrimile noastre urcă în ceruri cu ajutorul singurului liftier dezinteresat. Oceanul nostru de iubire se contopeşte cu dragostea nesfârşită, eternă a celui ce ne-a părăsit mult prea repede. Apocalipsele ce vor urma puteau să fie micşorate, minimalizate de mângăierea sa. Ca în piesa lui Tudor exact aşa s-a întâmplat...Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure dragostea..şi i-a furato!
Mult succes in Univers, Michael!

Nimic nu va mai fi la fel...
I will always love you!!

Şoc şi Groaza. Ma bine..să nu aflăm!?

Ce poate fi mai minunat în această viaţă decât să descoperi, să înţelegi cum merg lucrurile!Cum funcţionează ele. Mai precis ce ascunde inima în povârnişurile ei milenare atât de încercate şi schimbătoare, după cum au bătut interesele istoriei, făcute de bărbaţi.
Din postura de iubitor al lucidităţii aflat întro destrămare permanentă de sentimente înălţătoare, zilele trecute nu mică mi-a fost mirarea desluşind în bună măsură o Mega Ecuaţie.. Cele ale cărei rezultante ne modifica vieţile şi destinele neîncetatat. Subiectul vizează relaţiile în filigran dintre Bărbat/Femeie totul văzut prin criteriul şi sub securea paradigmei decadenţei morale feminine . Andra este cea care s-a avântat şi la postat.. mulţumindu-se doar să-l lanseze vrac, mai bine zis să-l răstoarne ca fiecare să culeagă ce vrea. Tipic. Numai că.. subiectul este unul deosebit de important prin dimensiunea lui existenţialistă la nivelul societăţii noastre, datorită mesajelor puternice lansate. Ni se dezvăluie fără milă percepţiile noastre (!) dureros de asemănătoare, chiar dacă doar la suprafaţă.
Gâsculiţa, Frivola, Vampa, Nimfomana, Curva, Femeia fatală. Lista este închisă de Lesbiană sau uzurpatoarea propriei condiţii. Care mai este rolul jucat de Femeia "de casă" vă las să savuraţi. Din tenbrele realităţii!! Aşadar dragilor.. aveţi ce descoperi!..Atenţie însă, poate provoca nelinişti pâna la sfârşitul vieţii. De aceea recomandat ar fi.. doar iubitoriilor de adevăruri necosmetizate, împătimiţilor purităţii. Destrămarea Evei pierdute sau descrierile celor 7 tipologii de femei la confluenţă cu gospodara, sunt minuţios reliefate în contextul actual dar şi pliate perfect ca nişte contra-actori talentaţi ai jocului nostru cotidian, latent şi atât de vivace. Concluzia.., rămâne aceeiaşi şi a fost prefigurată de către geniul scriitoarei Simon de Beauvoir..acum 60 de ani!! Anume adâncirea femeii în secundaritatea conferită de infernul sclaviei sexuale.Fascinant este insă.. cum vede astăzi autoarea noastră, amprenta fiecărui personaj al dramei colective în raport cu cel pe care la dominat întotdeauna, însă de pe locul secund, Bărbatul. Iată acum desfăşurarea de forţe..
Exploatata-Gâsculiţa, Frivola-Stricata care nu se ia în serios, Vampa-Vulgara, Nimfomana-Dispreţuită că face pe ascuns poftele masculine denigrând orice alt stil de viaţă sănătos, Curva-Victima absoluta(?)ce-şi foloseşte condiţia erotică nu pentru actul în sine(??) simulând plăcerea ca să-şi câştige existenţa. Urmează Femeia fatală, Don Juanul pe dos, pe cât de pasiv-inaccesibilă pe atât de râvnită şi intrată definitiv în farmecul şi chiar afecţiunea bărbaţilor, completează tabloul social şi anunţă primejdii nebănuite!În acest imperiu al plăcerilor pe viaţă şi pe moarte Lesbiana vine şi dă lovitura! Refuză să mai urască bărbaţii, sfidând puterile considerate demonice descoperindu-şi propriul erotism. Nu mai doreşte să fie dresată social. Dacă până acum relaţiile şi mecanismele vieţii încă mai produc sens pe contrasens , termenul de "nedreptate".. pare să dispară din dicţionarul existenţial şi firesc.Dacă este sau nu un pericol la adresa societăţii sau poate fi ..percepută ca simplă joacă, această minirevoltă şi emancipare la nivel cultural al Lesbienei vă las pe voi să opinaţi. Materialul oferit de Andra aici zdruncină din temelii jocul atât de ipocrit al purtătorilor de măşti de astazi.. mult prea încrezători în roluri "copiate" de multe ori groteşti.
Ce-ar face orice Om pana la urma? Ar încerca să iubească de 1000 ori.Cu orice preţ

Noi iubim.. noi nu gândim! Şi nici nu ne place când judecăm..

Cine nu şi-a dorit pe acest pământ să fie iubit şi deci acceptat sau.. măcar să trăiasca ca-n sânul lui Avram cel puţin în clipele de răgaz, de ostoire a forţelor?
Dezmierdat, cocoloşit ori alintat(validat)mai mult sau mai puţin! Veriga slabă a fost însă în celălalt sens al sentimentului/fenomenului şi anume al mişcării către..Celălalt!
Cum a iubi nu e totuna cu a fi iubit..care e mult mai facil, mişcarea către celălalt în Iubire e mult mai pretenţioasă. Ca să iubeşti ţine ..de o acţiune verificată, plus împrăştierea haotică a sentimentelor curate şi la zi. Pentru e reuşi să iubeşti concomitent şi să.. fii iubit îţi trebuie o alchimie specială..,o sofisticare sentimentală care de cele mai multe ori are o rădăcină puternică în auto-educaţie.
Cine crede că grătarul în exces sau diferite posedări materiale spectaculoase ori alte asemenea...ozonări sistematice sufleteşti în zone exotice ale ţării/lumii, că ţin de substanţă...se înşeală. Dar în orice caz
AGITAŢIA ÎN JURUL "IUBIRII" ÎI DĂ ACESTEIA UN SOI DE FARMEC CE LASă ETERNA FALSĂ IMPRESIE..CĂ SUBIECTUL ESTE APROAPE DE A FI PE PUNCTUL DE A O CUPRINDE SAU ÎNŢELEGE.
Şi cum România este "Leagănul agitaţiilor" nu al trăirilor, ca de altfel situarea întro zonă a "făcutului".. nu a "născutului" acest fapt ne adânceşte mai vârtos înspre limbaj. Aşa putem să explicăm că de o bună bucată de vreme auzim tot mai des vorbindu-se despre Iubire.
Definiţii ciunte,principii,strategii,dorinţe sau diverse temeri şi întrebări, unele legate de cum pot fi dezamorsaţi demonii ei şi mai ales cum.. putem simplifica atât de mult lucrurile astfel ca Viaţa să nu mai semene a..acelaşi Chin..nedescoperit, ca fiecare să nu îl mai boicoteze pe celălalt!! Că vorbim de cuplu ..sau orice alt domeniu până la urmă nu contează, lipseşte întrebarea, De ce.
Este stricător la cer până la urmă cum fiinţa umană după secole de existenţă încă.. să nu poată să-şi pună întrebări capitale. Sau să nu-şi poată găsi răspunsuri cât se poate de fireşti. De ex.de ce se fac miliarde sau milioane de filme si melodii. Mai concret spus, de ce asistăm neputincioşi la invazia asta la tv de emisiuni "de dragoste" de cel mai desăvârşit prost gust..sau de ce a ajuns atât de falnic OtV-ul...
Ori caracteristic familiei: de ce toată lumea cacă pe bandă rulantă pretenţii de la ceilalţi!? Iarăşi.. s-a trecut graniţa firescului în cazul pedepsirii în numele Iubirii LOR! A nevoiaşilor. A ne-voioşilor!. Iată până la urmă Ne-spusul!
Iată Orbul care nu-i poţi scoate ochiul! Findcă el deja crede că-i are pe amândoi....
Aşadar, că e vorba de spaţiul virtual fie de cel real peste tot se vorbeşte în aceiaşi termeni, în aceeiaşi cheie. Automatisme şablonarde, clişeal! Extrem de rar poţi auzi o voce din Corul naţional pe o altă tonalitate ce vine să accentueze "punctul pe i" şi să localizeze baza lucrurilor care în Ecuaţia Divină este fundamentul Iubirii. Mulţi stau în gura cu Marea Iubire însă nu cunosc sau nu vor să accepte că Ea.. are în alcătuirea ei:dezinteresul, curajul, pozitivul, libertatea subiectului. Cum societatea a înfierat întotdeauna inocenţa,,pentru că ia SCĂPAT construcţia ei, devine normal acceptată situaţia dată.
Eşti liber să iubeşti 100 de persoane pe zi Nu să te culci cu ele. Poate cu condiţia să le fie somn:))... dar să-ţi şi permită programul! Şi iacătă cum am ajuns..utopici.
La datele societăţii pe care le suportăm(sic), la canoanele bisericeşti ori ale legilor în vigoare care dau pe bandă rulantă naştere în continuare copiilor, pretenţia acestora la Iubire este îndreptăţită..dar pe dos. Mijloacelele sunt cele care păcătuiesc şi pe care credem că suntem îndreptăţiţi să le uzăm fără a putea recuoaşte Falsul şi Răul pricinuit celuilalt. Culmea mai produc şi adrenalină..însă în acelaşi sens pe dos!
"Eu te-am făcut eu te omor", "Poa' să mă înşele dar să nu aflu", "Al 3-lea salveză căsnicia" şi alte asemenea căcănării .. dau bine mersi în continuare naştere a ceea ce vedeţi dimineaţa în jur. În familii, pe stradă, la şcoală, la seminarii,în metrou, în cancelarii etc-samd

Asculta mai multe audio Muzica
Şi pentru că suntem neputincioşi şi pentru că n-avem profesori sau mentori.., pentru că ORICINE are interesul să NU TE ÎNVEŢE..sub argumentaţia pseudo-socială că se întămplă ceea ce se întâmplă..cu bune şi cu rele, asta fiind o scuză a infantilismului milenar, a nihilismului copiat tradiţional pe toate fronturile, avem parte de Imaginaţie. De visare şi speranţe de doi lei. Unii cred că visarea creativă preţioasă de100 de milioane..poate salva ori mântui! Greşit. Printre cei care se joacă divin cu Iluzia se numără ANDRADAMADALINA. Pe ea..de 17 ani o iubesc. Şi cum e şi normal ...a început să se ascundă de mine...gratificaţia divină sporeşte(!).. măcar aşa de gingăşia atingerii nemuririi

O comedie.. periculos de firească

De luni bune de zile am aşteptat să văd..She's Out of My League în dvdrip.
Într-un târziu l-am vizionat, ideea iniţial a comediei mi s-a părut demnă de a fi savurată..,şi cum nu mă aşteptam la dezamăgire în această dimineaţă mi-am satisfăcut gustul.
Sunt curios voi care aţi apucat să-l vedeţi ce opinie va făcut.
Eu unul m-am delectat din plin cu ipostazele create ale regizorului şi scenaristului
ţesute pe marginea unei idile vechi, dar mai actuale ca oricând.
Acum între băiatul unattractive şi frumoasa cu vino-ncoa' primul cu imagine săracă şi ea cu un fond..plin:))
Dincolo de părerea unora, vazut ca..o comedioară plină cu clişee sau răsuflate.. din gama filmelor americane, scenariul are originalitate sa aparte şi o prospeţime ce-şi trage seva din psihologia relaţionărilor de lemn tănase actuale.
Este de urmărit densa împletirea suavă între mister şi aşteptare, între vis şi realitate, între tradiţie şi grotescul simţ previzibil..dualitatea emoţie-instinct, între spectaculos şi uluială..ori nu în cele din urmă între firesc şi fals.
Filmul este superb, comedia garantată.. numai însă există o minimă cerinţă pentru a vă amuza copios, şi anume ca Inocenţa să nu v-o fi pierdut-o pe Dunăre sau pe Tamisa.
Nu încetez nici azi să mă mir.. cum Hollyood-ul ăsta rămâne Uzina perfectă umană cu toate scenariile individului.. posibile. She’s Out of My League, merită văzut! Ingredientele pentru iubitorii genului sunt din plin:
Spontaneitate/naturaleţe/normalitate/dragoste/gândire/construcţie..liberă
/imaginaţie/firesc..mult firesc periculos chiar.

În era în care comediile au luat-o spre King Libidinous,
cu toată critica multor cinefili de ocazie, She’s Out of My League
măcar opreşte pentru puţin şuvoiul de simţuri.. la normă al Gloatei
devenind o Clipă.. revelaţie asupra sensului.
Ce fac românii noştri din punctul ăsta de vedere?
Este pur şi simplu odios am văzut "4 luni, 3 saptamani si 2 zile"
iar de curând "Eu când vreau să fluier, fluier” şi mai sunt alte asemenea trâbiţate...capodopere post-decembriste. Dumnezeule mare!!!
Câtă mediocritate împletită cu subiectivism cras. Cât românism!?
Câtă Mioriţă în exces?
Stau şi mă întreb uneori -Cui îi foloseşte....

Simple Things @ Yahoo! Video

Copilul care a omorât dictonul "Cu sufletul la gura"

Surprinşi, interzişi ..de multe ori ardem de nerăbdare să reacţionăm într-un fel!
Este ceea ce denumim mulţi dintre noi un dicton similar cu o stare:
"Cu sufletul la gura"
Atunci când ne confundăm cu nerabdarea, tumultul..agonia!(...)
Nu! ..Ajunge.
Vin şi spun.. cu sufletul peste gura...care o estompează, în sfârşit.
Gura aia mare care să se afirme urlă mirosind a stricăciune de ceapă rotundă..
nu se mai vede!
Nici limba, nici dinţii şi nici măcar promisiunea gingaşă a unei sărutări..
E criză. Totul devine deodată viziune in Doi.
Simbioză, Revelaţie, Rezonanţă. Gura a murit, sufletul jubilează!
Primul om care a reuşit să-şi nege gura şi să se
contorsioneze de asemenea manieră s-a născut!
Nici prin cezariană nici normal, astfel că... Uimirea se dovedeşte
mai virgină şi mai autentică ca niciodată,
Totul printr-un procedeu miraculos! ..Iacătă Miracolul, Minunea !
După secole de-a rândul supus la cazne şi ostracizat, în sfârşit Omul
se poate reinventa!
Un copil de 17 ani, Sufletul lui a învins Gura.
Gândul, graţia, generozitatea, disperarea că Iubirea nu-şi schimbă acele destinului
a făcut ca Sufletul să închidă Gura definitiv! Nimeni nu va mai fi de azi înainte cu Sufletul la Gură, ci peste ea!
Din cauza luptei sfâşietoare chipul îi este şi acum brăzdat de obositoarele povestiri ale Mariei cu Isus.
Graţiei Ei , Miracolul poate fi refolosit şi nu reşapat. Muncitorii.. câţi au mai rămas urlă sălbatic.. în ropote de aplauze:
-Sufletul a învins! De azi înainte Gura numai spune! (Urale..din nou)
Numai poate, şi-a pierdut rolul esenţial milenar!
Cu ai săi dinţi cariaţi de atâta fals istoric toată-gura asistă neputincioasă..
cum în imediata ei vecinătate, Sufletul în cea mai pură stare
împărtăşeşte muritorilor din hrana zeilor.
IUBIREA,> ANDRADA a închis un ciclu "cu sufletul la gura"
indicând oboseala omului copleşit pentru a face loc URMĂTORULUI.
Zeii sunt indulgenţi şi răbdători în aşteptarea noii stări..
uimiţi şi ei de înzestrarea nefiresc de spirituală a unui copil de doar 17 ani.


Adio fiori ai inimii şi trupului , spiritul anunţă noii zori

Sfârşit de sondaj. Sau deznodământul gol-goluţ care pute...dar nu răzbate

Au trecut aproximativ 24 de ore de când timpul acordat sondajului meu a luat sfârsit. Scopul a fost acela de a afla cum sunt, cum se cred sau ce credeţi... ca sunt giurgiuvenii.
De asemenea, am vrut să aflu la ce se mai râvneste, ce mai este dezirabil şi la ce proiecţii se dedau concitadinii mei. Opţiuniile cred că au fost îndeajuns pentru edificare.
Aşadar, la prima secţiune, credibilitate a primit Oportunistul cu 8 voturi, urmat de frate-su ala bogatu' Smecherul, cu 6 adeziuni..să trăiască! Pe turnanta caracterială urmează într-un firesc mioritic desăvârşit, modelul Sincerului cu 3 clickuri. Amabilul ca reprezentant al epocii trecute, iese fluierând din joc a pagubă..pe toate fronturile, cu zero voturi.

Ce se poate înţelege de aici este că:
- în România loc de surprize numai se găseşte.., poate totuşi să se reia enterntainmentul Andreei Marin.
- Misterul este şi el apus, literatura adolescentină sau plictiseala naţională politically correct manifestată generos încearcă de zor să-l resusciteze, în cel de-al 12-lea ceas. Avem noroc aici cu o bogată categorie de optimişti incurabili, unii, puţini la număr îndreptăţiţi.
-Frăţiorii democratici.. Oprtunistul-Şmecher jubilează deja în statutul asumat de învingător, în piramida opţională a existenţei.., şi nu în cele din urmă:
- Anomicul, devenit Rege neîncoronat, cel care face şi desface strategii, planuri ori supravieţuiri. De la carpe diem la concretizarea speranţelor, alea dresate strâmb mai mai să nu-şi dea obştescul sfârşit, moral.

Cea de-a doua secţiune, a filmelor
Aici situaţia e la fel de previzibilă. Proiecţiile de Dragoste conduc la vârf cu cele mai multe voturi, 7 secondate de comedii 6, genul horror 5 adeziuni..şi de cele mai puţin îndrăgite, Acţiune 3 voturi.

Situaţia în cazul opţiunilor cinematografice stă după subsemnatul în felul următor:
-În topul dorinţelor e firesc să domine filmul de dragoste, deoarece lumea încă bîjbîie după formele diverse ale sentimentului aneanentizat, alunecat pe banda subiectivului bogat în aparenţe, fireworks şi necuprins.
-Ca şi în secţiunea caracterială, la loc de cinste democratică în poziţia secundă stau comedia şi horror-ul(aproape că se confundă). Frăţiorii noştrii antropologici. De ce? Simplu: Pentru că reprezintă pâinea şi circul de care firea românului nu are cum să mai se poată despărţi!
Logodna e-n ceruri şi noi:))după ea. Suntem un fel de tusea şi junghiul prea-râvnitei Clipe, însă pe invers.
-Nu putea să lipsească în ierarhia vizuală, sufletească, a alegerilor cineastice giurgiuvene Acţiunea. Aşa cum ştim, la orice nivel şi pe orice palier al societăţii noastre, ea este vizibilă, credibilă săraca pe undeva, dar lipseşte cu desăvârşire!

În concluzie, exact ca la NOi: Ce e-n guşă nu e-n căpuşă, Una zicem şi alta fumăm!
Deşi.. poate apărea bizar nenumăratele filme văzute, adorate, rar ne pot schimba vieţile in "mai bine". Ca la shopping, consumăm şi iar consumăm..pentru că organul o cere sau automatismul ordonă.
Filmul trebuie să te provoace să gândeşti nu să te relaxeze...precum orgasmul, să te lase prost(Dacă eşti!), sau să ne uniformizeze.. şi să te trimită mai abitir la shopping de orice.
Corolar.
Cum e giurgiuveanul aşa e şi românul. Şi în pofida faptului că la acest sondaj au aplicat persoane care foarte probabil nu au fost în urbea de la Dunăre, el, tot rămâne relevant, deoarece starea de spirit e atotprezentă. Păcat însă că după zeci de ani marele Regret îmi rămâne, acela că nici măcar din filme.. nu înţelegem ceva. Dar la noi cititul printre cuvinte reprezintă adevăratul ViOL. În masă.
Fugiti.. dacă mai aveţi unde! Nu..n-am vrut să zic asta -Poftim de mă contraziceti..