Planuri UE de a nu pierde Moldova, pe modelul Ucrainei

Moldova şi Georgia sunt  acum în atenţia UE, după întreaga situaţie din Ucraina şi eşecul de la Summit-ul de la Vilnius în ceea ce o priveşte. Şi Bruxelles-ul nu stă cu mâinile încrucişate, ci încearcă să găsească soluţii. Este, în sfârşit, vremea acţiunii, dincolo de vorbe. Şi pare să fie activată şi vocea banilor, exact ceea ce se tot discuta, cu ani în urmă, dar până la urmă se făcea cu ţârâita.

Miniştrii de externe ai ţărilor UE discută astăzi, în reuniunea lor de la Bruxelles, două documente cu propuneri pentru a salva cele două ţăril de la soarta Ucrainei. EUobserver scria vineri despre aceste documente ce urmează să fie supuse atenţiei şefilor diplomaţiilor europene.

Unul dintre studii se numeşte “20 de puncte despre Parteneriatul Estic post-Vilnius” şi este întocmit de Suedia, dar semnat şi de alte 12 state ale Uniunii, printre care Germania, Marea Britanie şi Polonia. Iată câteva dintre prevederi, potrivit publicaţiei de la Bruxelles:

• Moldova şi Georgia trebuie să semneze acordurile de asociere cu UE până în luna august
• Avertizează, având în vedere piedicile puse de Rusia exporturilor din Ucraina, că UE trebuie să fie pregătită pentru ameninţări interne şi externe la adresa acestor două ţări sau a liderilor lor şi la acţiuni de intimidare precum embargouri, restricţii aplicate muncitorilor migranţi sau tensiuni sporite în zone de conflict. Fără să le numească, este vorba despre Transnistria (ceea ce se şi întâmplă deja, oricum) sau Osetia, în cazul Georgiei.
• Stabileşte coordonatele unei campanii de PR “care să răspundă dezinformărilor şi să folosească inclusiv experţi ai diplomaţiei publice.” 
• Recomandă o serie de vizite ale unor înalţi oficiali ai UE în Moldova şi Georgia, care să viziteze regiuni locuite de minorităţi şi zone îndepărtate, să nu se concentreze doar pe autorităţi şi capitală, mai exact.
• Statele pro-UE trebuie recompensate, susţine documentul, cu fonduri europene în plus.

Cel de-al doilea document care va fi analizat astăzi de miniştrii de externe este întocmit de Polonia (nicio surprinză!). Pragmatici, polonezii ştiu cum se obţine eficienţa în astfel de cazuri. Prin bani. Aşa că ei se concentrează mai mult asupra banilor UE destinaţi acestor ţări.

• Documentul arată că, pentru perioada 2014-2020, nivelul acestora trebuie să fie mai mare.
• Ajutorul UE trebuie să fie destinat preponderent agriculturii şi dezvoltării rurale, evaluează experşii polonezi.
• Însă în statele autoritare, precum Ucraina şi Belarus (pentru că vorbim despre Parteneriatul Estic), banii trebuie să ajungă la societatea civilă, studenţi şi minorităţi.
• Polonia apreciază şi ea că UE nu este suficient de vizibilă în aceste ţări.Aşa că recomandă o strategie de comunicare eficientă, care să le expplicecetăţenilor acestor ţări ce face UE şi de ce şi să dea exemplul unor proiecte concrete.

Totuşi, niciuna dintre aceste lucrări nu vorbeşte despre extindere. Şi ne amintim, de altfel, că Stefan Fule, comisarul pentru extindere, a spus că doar promisiunea extinderii ar putea schimba această regiune.


Despre Moldova se va discuta îndelung la Bruxelles, pentru că este şi o nouă reuniune, a opta, a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. Este o iniţiativă a României, lansată în urmă cu 4 ani, prin care încercăm să atragem tot mai mulţi prieteni să sprijine avansarea relaţiei dintre R. Moldova şi UU.

Suspendarea votului Romaniei in Consiliu, spalarea rufelor in public si realpolitik-ul european

In ultimele doua zile mi-am folosit reteaua de cunostinte - functionari institutiile europene, diplomati, colegi jurnalisti si experti din think tank-uri - pentru a-mi face o idee despre ce imagine au asupra a ceea ce se intampla in Romania si cum vad ei toate reactiile publice atat din Europa, politicieni socialisti si conservatori, oficiali inalti ai Comisiei Europene, cat si din SUA, ambasadorul american sau purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat.

In primul rand, cand am vorbit despre situatia din Romania si propunerea unor politicieni germani de a suspenda dreptul de vot al Romaniei in Consiliul European sau chiar "expulzarea" Romaniei din UE, replica pe care am primit-o de cele mai multe ori a fost urmatoarea:

• Pentru ca acest lucru sa se intample, Comisia Europeana trebuie - potrivit articolului 7 din tratatul de la Lisabona - sa constate un risc de derapaj intr-un stat membru. Si acest lucru nu s-a intamplat nici in cazul Ungariei lui Viktor Orban, nici cand Nicolas Sarkozy a comis acele abuzuri privind romii - in ciuda faptului ca si atunci comisarul Viviane Reding a avut o reactie foarte dura si nici macar atunci cand Berlusconi si-a facut o lege a imunitatii pe masura lui. Deci evenimentele din Romania sunt puse in aceeasi linie ca gravitate - privita din perspectiva europeana, nu a politicienilor, ci a unor oameni detasati, diplomati, functionari, ziaristi si experti, repet - cu cele enumerate.

• In al doilea rand, procedura de suspendare a dreptului de vot in Consiliu este complicata, de durata si improbabil a se reusi. O explic aici succint: in baza articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, asa cum am mentionat, Comisia Europeana constata riscul major de derapaj al tarii in cauza. Aceasta opinie are nevoie de votul Parlamentului European. Si de o majoritate cu patru cincimi in Consiliu - iar asta nu pentru a impune o asemenea sanctiune, ci pentru a face niste recomandari. Iar daca statul in cauza nu aplica acele recomandari si nu imbunatateste situatia, Consiliul poate decide, cu majoritate calificata, suspendarea dreptului de vot sau o alta sanctiune. Si toata aceasta procedura ar dura foarte mult si ar putea avea o serie de piedici.

• Sa particularizam la situatia Romaniei. Chiar daca ar vrea acum Comisia Europeana sa inceapa sa adopte o atitudinie mai dura cu Romania, va avea nevoie de votul parlamentului. Sa nu uitam insa ca in PE, grupul PPE a cerut o dezbatere despre situatia politica din Romania care nu a fost votata si de socialisti si liberali, deci n-a avut sorti de izbanda. Chiar daca s-ar schimba raportul politic din PE si ar fi votata, mai e nevoie de votul Consiliului, asa cum l-am descris mai sus.

Unii dintre interlocutori mi-au atras atentia ca nu trebuie sa uit sa citesc reactiile Bruxelles-ului sau ale cancelariilor occidentale si in termeni de realpolitik. Au fost reactii foarte dure, am argumentat eu, s-au pronuntat la modul la care nu au facut-o nici cu Ungaria. Ei bine, tocmai de aceea verbal sunt foarte duri si arata ca nu mai permit derapaje de la democratie si statul de drept, au folosit chiar termenii "lovitura de stat".

Reactia transanta a guvernului german, a cancelarului Merkel poate fi citita si intr-o alta cheie: o lovitura adresata socialistului Martin Schulz, presedintele PE, care si-a aratat sprijinul deschis pentru Victor Ponta. Am observat insa ca socialistii nemti au revenit asupra pozitiei lor si si-au nuantat mult pozitia, incercand, acum, prin cereri adresate Comisiei de a analiza lucrurile de a iesi onorabil din situatia in care s-au bagat.

Mai mult, cancelarul Merkel si-ar pierde un aliat in Consiliu, mi s-a astras atentia. Traian Basescu este un aliat-cheie pentru Angela Merkel, mi-a spus un analist german. Daca Ponta il va inlocui in Consiliu se va intari flancul sudic si opiniile sale asupra austeritatii.

O ultima remarca a acestor oameni detasati de Romania, straini de origine: nu intelegem, dupa cate eforturi de a adera la UE ati facut, cum pot ONG-urile voastre sa ceara sanctiuni impotriva Romaniei, sanctiuni foarte grave. Cum pot sustine, aliati ai politicienilor vostri, necesitatea suspendarii dreptului de vot in Consiliu ca pedeapsa la ce face guvernul vostru. Nu va dati seama ca se pot decide lucruri majore fara voi? In lunile urmatoare, anul viitor se va decide bugetul pe urmatorii 7 ani. De ce, pentru o lupta politica interna, anulati tot ce ati realizat? De ce alegeti sa va spalati rufele in public? Asa cum a facut si actualul guvern in iarna, cand liderii USl au mers la Bruxelles si au tinut o conferinta in PE pentru a acuza atentatul la democratie al lui Basescu la acea vreme. Invatati mai bine regulile jocului inainte de a vrea masuri extreme numai pentru ca intern simtiti ca puteti tine in frau tabara opusa doar cu ajutorul celor din strainatate.

Am spus si eu mereu asta, insa argumentele meu in aceste discutii a fost ca lucrurile sunt grave, ca este nevoie de reactie externa care sa fie luata in seama la Bucuresti, intrucat vocile nationale sunt ignorate, ca sunt atatea elemente care au atras atentia in mod negativ asupra Romaniei, de la disputa politica si suspendarea - prin modificarea regulilor in timpul jocului - a presedintelui, la plagiatul premierului. Le-a fost greu sa imi accepte argumentele. Replica pe care am primit-o, in diferite forme, a fost ca mai bine ne-ar preocupa economia.

Si un cuvant despre raportul asupra justitiei care se va publica in 18 iulie (asta daca nu se mai schimba ceva in urma vizitelor de astazi la Bruxelles a ministrului justitiei si a premierului). Asa cum am scris intr-o postare ieri, pana sa inceapa criza politica din Romania, Comisia Europeana lua in calcul mentinerea MCV pana la aderarea Croatiei, inca un an, iar raportul era unul bun. Ba mai mult, se vorbea - asa cum arata azi presa bulgara - despre desprinderea monitorizarii Romaniei de cea a Bulgariei, de ruperea pachetului. Evident ca imediat dupa ce a inceput criza lucrurile s-au schimbat si anticipam un raport prost, care afecteaza clar aderarea la Schengen. Am avut o declaratie a comisarului Reding in acest sens, oricum, care ne face sa spunem, deocamdata, bye bye integrarii in spatiul Schengen.

Numai ca aparitia informatiei in presa bulgara referitor la separarea monitorizarii si aprecierile pozitive la adresa progreselor inregistrate de Sofia este in mod evident parte a lobby-ului bulgar de a determina desprinderea de Romania in monitorizare. E o idee care a aparut inca din perioada preaderare, cand fiecare tara care statea mai bine vroia sa nu mai fie la pachet cu cealalta tara, care statea mai prost. Prin 2005 bulgarii vroiau decuplarea, prin 2006 Romania recuperase terenul si vroia ea decuplarea, dar Comisia ne-a luat mereu la pachet. Sa vedem acum daca le iese bulgarilor, care clar considera ca suntem o tinichea agatata de coada lor. Prieteni din institutiile de la Bruxelles imi spuneau cu tristete: ne rand bulgarii in nas, pana si bulgarii. E grav! Si e trist!

Domnu' Ponta, Dottore, unde si ce trimiserati, dom'le, la Bruxelles?

Test pentru oamenii cititi, nu neaparat specialisti, studentii la stiinte politice si integrare europeana si ministrii, prim ministri. Identificati greselile din urmatoarea fraza:

Azi, MAE a transmis la Bruxelles, la Comisia Europeana, componenta delegatiei Romaniei si mandatul delegatiei Romaniei. - Victor Ponta

Sunt doua, flagrante rau. Astept variantele voastre si apoi vi le zic ceva mai tarziu.

Update: Nu are sens sa vi le mai zic, le-ati identificat voi. Cand am vazut declaratia in scris, pe Agerpres, mi-am rugat colega sa asculte inregostrarea si sa imi spuna daca Ponta a zis Comisia Europeana sau au gresi, din viteza, colegii nostri. Si a ascultat-o de vreo 2 ori, confirmandu-mi ca, intr-adevar, Ponta crede ca s-au trimis informatiile la Comisie. Cum naiba s-or fi facut sinapsele in creierul lui de a iesit Comisia, nu stiu.

In plus, evident ca nu trimiti si mandatul. El e un document intern. In plus, el e teoretic in elaborare. Mai avem niste Consilii ale UE, parlamentarii se vor implicati in elaborarea lui, deci ii asteapta m pe premier si ministrii cu portofolii economice in comisiile de afaceri europene din Parlament. Ce mai, ne-am lamurit bustean!

In plus, noi am aflat pe surse diplomatice ca la Bruxelles n-a ajuns inca nimic.

Asa cum scrie cineva aici, suntem de rasul tuturor. Cunosc sentimentul cand iti rad in nas colegii bulgari. :) Mi l-au mai impartasit prieteni care lucreaza in institutii la Bruxelles.

Serviciul diplomatic european - Polonia, pe cai mari

Le Figaro a publicat detalii despre cine ar putea s-o secondeze pe Catherine Ashton, Inaltul reprezentantal UE pe probleme de politica externa.

Potrivit corespondentului publicatiei franceze la Bruxelles, in acest moment discutiile se concentreaza asupra celor care urmeaza sa ocupe postul de secretar general executiv - secunzii lui Lady Ashton - si al adjunctilor acestuia. Si, evident, tarile aflate in joc sunt Franta, Germania si... Polonia. Fireste ca polonia trebuia sa se afle pe cai mari, din moment ce este tara reprezentativa pentru ultimele valuri de extindere.

Prin urmare, Pierre Vimont - actualul ambasador al Frantei in SUA, are sansele de a deveni secretar general. Potrivit unei surse a Le Figaro, acesta este "unul dintre cei mai buni specialisti in afaceri europene din generatia lui; la nivelul sociologic, juridic si al relatiilor cu capitalele lumii este, fara niciun dubiu, cel care are cei mai multi asi in mana".

Adjunctii sai ar putea fi polonezul Mikolaj Dowgielewicz, actualul secretar de stat pentru afaceri euripene, si germana Helga Schmid. Astfel, in conducerea serviciului diplomatic se va afla trioul Germania-Franta-Marea Britanie si Polonia.

Stiti vreo gluma despre UE? Do you know any jokes about the EU?

Nu stiu nicio gluma despre UE, sincera sa fiu, in toate intalnirile mele, conferinte, seminarii, discutii informale, n-am auzit nicio gluma despre UE. Daca stiti vreuna, spuneti-mi-o si mie.

Do you know any jokes about the EU? I don't and nobody has ever told me. So, I am looking for EU jokes and any help would be very useful.

Impresii despre audierea ultimul comisar european propus, Kristalinei Georgieva

Am ascultat miercuri timp de trei ore audierea ultimului comisar european propus, cel al Bulgariei, Kristalina Georgieva. Prin comparatie cu prima propunerea, Georgieva a fost 100 clase deasupra.

Vicepresedinte la Banca Mondiala pana a fost propusa comisar european, bulgaroaica s-a vazut ca i-a impresionat pe eurodeputati, care si-au dat seama ca au de-a face un om caruia munca in domeniul ajutorului umaniatar si al dezvoltari nu-i e straina, dimpotriva.

Engleza ei este faorte buna, cum ar fi si firesc, s-a intins un pic cu raspunsurile, dar s-a prins sa si le calibreze si apuca sa isi termiine fraza spre sfarsitul audierii. Eurodeputatii au rasplatit-o cu aplauze la un moment dat si s-a vazut ca erau multumiti de raspunsurile ei detaliate.

Prin comparatie, Rumiana Jeleva a fost atat de vaga si de plictisitoare incat si daca nu exista suspiciunea de conflict de interese tot nu ar fi fost convingatoare. Georgieva a fost aplicata si a spus exact ceea ce te asteptai de la ea, si-a luat angajamente si va aduce expertiza ei din Banca Mondiala in Comisie.

Intrebata de ce a renuntat la postul de vicepresedinte al Bancii Mondiale pentru a fi comisar european, raspunsul ei a fost foarte sincer si direct: Bulgaria se afla intr-o situatie neplacuta, bulgarii erau dezamagiti dupa audierea rumianei Jeleva, iar familia ei traieste in Bulgaria. Asa ca atunci cand i s-a propus postul de comisar l-a acceptat, pentru ca era nevoie de asta. A fost o datorie de care simtea nevoia sa se achite. Dintre cele 27 de directorate, patru i s-ar fi potrivit experientei ei si ar fi fost pe sufletul ei: dezvoltare, ajutor umanitar, mediu si schimbari climatice, a mai spus bulgaroaica.

Feedback-ul parlamentarilor europeni a fost unul pozitiv, inca din timpul audierii au existat declaratii prin care acestia exprimau speranta ca va fi confirmata. Bulgaroaica a primit avizul pozitiv.

Georgieva a declarat pentru presa bulgara ca nu se astepta la o asa primire calduroasa din partea eurodeputatilor. Dar a fost deschisa, simpatica si foarte competenta. Asa ca nu e de mirare. In final, Gerogieva i-a facut o promisiune mamei ei care a implinit in ziua audierii 89 de ani. "Mama mea implineste 89 de ani astazi. Vreau sa ii fac o ultima promisiune. Mama mea a crezut mereu in europa si a vrut ca eu sa invat limba franceza, ceea ce nu am facut. Daca voi fi confirmata comisar european, voi face efortul sa invat franceza", a spus Georgieva ... chiar in limba francezza.

De ce merg toti sa faca mitinguri la Bruxelles?

Asistentele medicale germane, activistii spanioli, producatorii de branza italieni, sindicalistii polonezi sau camionagiii danezi - de ce merg intotdeauna la Bruxelles sa demonstreze?

E ca o ghicitoare, dar raspunsul l-am aflat in timp ce stateam la o coada imensa la filtrul de pe aeroportul din Bruxelles. Veti zice ca acolo sunt institutiile europene, nu? Asa am zis si eu. Priviti:




Mi s-a parut extrem de funny. Iata de ce: ca biletul de avion e ieftin. :)) Mi s-a parut foarte reusita reclama la Brussels Airlines. Eu am vazut-o pe print, chiar in aeroport. Si marturisesc ca m-a binedispus de dimineata si m-a facut sa parcurg coada de 10 minute la filtru mult mai destinsa si amuzata.

UPDATE: Singurul defect al lui Ciolos: nu cunoaste bine italiana

V-am ramas datoare cu niste comentarii de la audierea lui Dacian Ciolos. Am intarziat din motive obiective. Dar nu asta conteaza.

Audierea lui Ciolos a fost a doua audiere a unui comisar roman la care am asistat. In 2006, am participat si la audierea lui Leonard Orban si de-atunci mi-am dat seama cat de solicitant poate fi. Sunt trei ore in care comisarii propusi sunt in priza si raspund intrebarilor eurodeputatilor.

De luni am urmarit pe internet audierile altor comisari propusi in cea de-a doua echipa a lui Barroso. Din ce am auzit, urmarit si citit, comsiarul Fule a starnit aplauze pe alocuri si Piebalgs.

Pe mina insa m-a luat prin surprindere entuziasmul pe care l-a starnit evolutia lui Dacian Ciolos. Este adevarat, probabil ca nici nu se gasea cineva mai potrivit pentru acest portofoliu si in mod cert niciunul dintre cele 27 de nume aflate pe lista lui Barroso n-ar fi corespuns mai bine portofoliului agriculturii.

Si acum impresiile...

• Ciolos pare un om delicat si asezat, genul ardeleanului cu vorba molcoma, insa de cum a intrat in sala a parut foarte stapan pe sine si pe situatie. Asta a fost impresia pe care mi-a dat-o, destul de relaxat in fata presei straine, a fotoreporterilor, care erau ciorchine in jurul lui.
• In mod evident a avut discutii cu multi dintre membrii comisiei, s-a salutat cu multi dintre ei, a schimat cateva cuvinte, i s-a urat succes, adica am vazut o deschidere spre el.
• Ciolos a aratat la randul lui deschidere fata de Parlamentul European, ceea ce si vor eurodeputatii. A stiut foarte bine sa sublinieze faptul ca vrea sa lucreze strans cu acea comisie, in care sunt multe competente, si acesta era exact lucrul pe care voiau sa il auda. Spre sfarsitul audierii, din intrebarile pe care le puneau, deputatii europeni incercau sa si-l alieze in sprijinul unor initiative si proiecte.
• Am remarcat abilitatea cu care a raspuns insistentelor privind platile directe: el a spus ca trebuie schimbate criteriile, dar principiul de baza trebuie sa fie cel al echitabilitatii intre fermieri, regiuni si state membre. Evident ca intrebarile parlamentarilor au insistat pe criteriile respective, au vrut sa stie care sunt acestea. Cred ca Ciolos a gasit cel mai corect raspuns: a aratat ca are niste principii foarte precise, dar chestiunile tehnice care pornesc de la ele vor fi dezbatute cu specialistii, dar si politic. A subliniat mereu ca este intesat de o dezbatere atat cu PE, cat si cu actorii interesati. In mod cert asta a fost ceea ce vroia sa auda si Parlamentul, adica factorul politic, cat si mediul profesional.
• Dupa prima ora de audiere era deja evident ca incepuse sa ii convinga pe deputati ca stie despre ce vorbeste, ca stie subiectul si ca nu e vorba despre un comisar care a studiat cateva saptamani portofoliul, ci ca a studiat domeniul si apoi a profesat in acest domeniu.
• O alta miscare abila a fost la final. Presedintele l-a intrebat daca vrea sa isi foloseasca cele 5 minute de final pentru un discurs propriu sau poate decide sa mai ia intebari de la eurodeputati. "Am vorbit aici ca vreau o dezbare cu Parlamentul European si in acest sens as folosi cele 5 minute pentru a mai lua intrebari", a fost raspunsul, parafrazat, al lui Dacian Ciolos. El a fost recompensat cu un alt ropot de aplauze.
• Am remarcat ca nu a fost nicio intrebare la care sa nu poata raspunde: nu este o problema daca spui ca nu ai informatiile necesare, dar ca revii ulterior asupra subiectului, insa este adevarat ca nu face neaparat o parere buna. Numai ca li se poate intampla unor oameni care au studiat un portofoliu cateva saptamani. Oricum, comisarii se bazeaza mult pe functionarii si specialistii din cabinet. La Ciolos nu a aparut niciun moment in care sa se intample asta, a putut raspunde si la intrebari punctuale, ca erau despre un sector specific din agricultura, sau organisme modificate genetic, sau buget sau orice altceva.
• Am remarcat lipsa atacurilor asupra lui, a ostilitatii asteptate cel putin dintr-o parte a membrilor comisiei. In afara de interventia ridicola a britanicului eurosceptic John Stuart Agnew - care l-a intrebat cum au fost irositi banii contribuabililor britanici in 2002 in Romania, dupa care n-a specificat exact la care bani, la care fonduri europene se referea - nu au existat discutii mai contondente la audieri.
• Au lipsit intrebari despre problemele cu fonduri pentru agricultura din Romania, precum si cereri de clarificare a relatiei lui cu Franta. Este un semn ca eurodeputatii au fost convinsi de experienta si expertiza lui Dacian Ciolos in ceea ce priveste agricultura, as spune eu.
• In orice moment, a stiu sa isi flateze interlocutorii. De exemplu, a fost foarte simpatic si a suscitat rasete si aplauze cand i-a multumit in limba maghiara unui eurodeputat ungur care l-a intrebat despre relatia dintre supermarketuri si producatori.
• De fapt, aceasta a fost o minge ridicata la fileu. Nu insinuez ca a fost o chestiune aranjata, doar ca Dacian Ciolos stie foarte bine problema inca de cand era ministru al agriculturii, pentru ca a avut initiativa sa ii puna, in Romania, la aceeasi masa a negocierilor sau a discutiilor pe retaileri si pe reprezentantii producatorilor. In timpul mandatului sau la minister s-a negociat acel ghid de bune practici a relatiei dintre supermarketuri si producatori, lucru pe care el l-a prezentat la audiere.
• Presedintele comisiei pentru agricultura a anuntat ca va da o declaratie la sfarsitul sedintei in care se decidea avizul pe care sa il dea lui Dacian Ciolos. Numai ca intalnirea a durat mult mai putin decat fusese programat, intrucat opinia unanima a fost in favoarea comisarului desemnat. Asa ca nu au avut ce sa dezbata. Paolo De Castro a spus ca este o situatie foarte rara in care un comisar sa primeasca votul pozitiv al tuturor grupurilor politice din PE. El a remarcat aplauzele din timpul audierii si de la sfarsit, un lucru si mai rar intr-o comisie care a pus-o deseori in dificultate pe daneza care a gestionat acest portofoliu. Comparatia a fost evident in favoarea lui Ciolos.
• Parlamentarii au ramas cu impresia ca Ciolos se va putea bate in Colegiul Comisarilor pentru Politica Agricola Comuna, pentru bugetul acesteia si i-au promis sprijinul. Este un aspect pozitiv ca romanul a reusit sa isi asigure suportul PE, ramane insa de vazut daca se va concretiza, adica de la promisiune la fapte e drum lung.
• Ideea care mi-a ramas dupa audiere este ca, in sfarsit, Romania a reusit sa impresioneze la Bruxelles. Portofoliu important, comisar competent. (Audierea lui Leonard Orban a fost pe alocuri mai dificila - in sensul ca i s-au pus niste intrebari-capcana - iar modul in care a facut fata a fost, de asemenea, bun. Insa atunci multi considerau ca multilingvismul nu este un portofoliu cu o miza.)
• Un coleg din presa imi spunea ca vorbise cu jurnalistii bulgari si ca, dupa audierea Rumianei Jeleva, erau nerabdatori sa vina ziua de vineri, sa se faca si Romania de rusine. Cred ca este greu sa egalezi proasta figura, ca sa ma exprim in termeni fotbalistici, facuta de comisarul bulgar. Iar reprezentantul Romaniei era la polul opus acesteia: integru, fara schelete in dulap si competent.
• Aaaa, ba da, i-a fost gasit un defect de catre italianul presedinte al comisiei: nu cunoaste bine italiana. :)

UPDATE: Comisarul european Dacian Ciolos a comentat aici pe blog si ne da si el niste informatii de culise, referitor la ce a simtit la audieri. Si da o replica unor comentatori. Iata:

Multumesc doamnei Blajan pentru obiectivitatea descrierii. Au fost si emotii, va garantez. Nu cred ca poate fi altfel la un astfel de eveniment. Emotiile insa, tin intr-un fel de ego, cand vrei sa demonstrezi ca esti f bun si nu ai incerdere daca vei putea. Eu am incercat sa nu ma concentrez pe a demonstra ceva anume, ci sa fiu eu insumi. Iata, cateodata e suficient si restul vine de la sine.

Vreau sa-l asigur pe Anonim ca atata timp cat am fost la minister m-am concentrat pe ce aveam de facut acolo si nu pe a cum sa fac sa plec la Bruxelles. Daca as fi dorit, puteam s-o fac demult. Intr-adevar, m-am gandit sa-mi gasesc un job la Comisie pt ca ma pasiona constructia politica europeana, dar va asigur c cea mai mare sinceritate de care sunt capabil ca nu am "lucrat" pentru a deveni comisar, nu ma asteptam la asta. mai degraba am raspuns la propuneri ale unor politicieni, cu destul de multa circumspectie la inceput.

In fina, tot Anonimului as vrea sa-i spun ca atata timp cat romanii vor astepta omul providential care sa rezolve problemele in Romania, lucrurile vor ramane asa cum sunt. Eu nu cred in omul providential, oricat de competent si binevoitor ar fi el si nu am incecat sa-mi marchez mandatul la minister in calitate de om providential. Am sprijinit oamenii din jurul meu care au avut idei si au avut curajul sa actioneze. Din pacate mai e de lucru pana la o masa critica, cer ar putea urni lucrurile in mod iremediabil inspre bine. Nu cu oameni care "sa faca ceva" singuri, iar noi ceilalti sa stam pe margine sa vedem cum isi rup gatul, o s-o ducem mai bine. Poate gasim intelepciunea sa ne folosi energia si pe altceva decat a denigra.

Instantanee de la audierea lui Ciolos

Nu sunt fotograf profesionist, dar am incercat sa ii fac niste poze lui Dacian Ciolos cand a venit la audieri. Asa ca va arat ce am vazut eu prin lentila aparatului. Scuzati calitatea. :)

A venit in sala cu cinci minute inainte de inceperea audierii, stranind forfota intre jurnalisti. S-a salutat cu presedintele si cu membri ai comisiei, cu eurodeputati, eurodeputatii romani au venit sa ii ureze succes. Si a avut din plin. Mai pe seara va voi spune impresiile mele despre audiere.

Bruxelles-ul a redevenit al meu

Poate povestea mea va parea puerila celor care locuiesc in Bruxelles, romanilor care isi au viata aici, asa ca pe ei i-as indemna sa nu isi piarda vremea citind mai departe. Dar pentru mine orasul asta are ceva special, in ciuda faptului ca e orasul cu rata de criminalitate cea mai mare dintre capitalele europene, ca are strazi care miros a pipi si vagabonzi care dorm pe strazi si ziua in amiaza mare, ca pe culoarele de la gara Centrala - spre metrou sau spre trenuri - miroase infiorator, mai ales in zilele in care homeless-ii primesc mancare gratis de la nu stiu ce asociatii caritabile.

La prima mea vizita la Bruxelles orasul nu m-a impresionat, ba dimpotriva, mi s-a parut chiar nasol. Apoi, pe masura ce am venit aici, am inceput sa prind drag de orasul asta si mi-am format un traseu al afectiunii pe care il parcurg de fiecare data. Cred ca e foarte phony ceea ce fac eu pentru cei care locuiesc aici, pentru amicii mei de-aici, dar pe bune daca nu ma simt minunat. Merg pe strada zambind, spunandu-mi ca sunt din nou aici.

Cea mai lunga perioada petrecuta aici a fost anul trecut, in noiembrie, cand am stat o luna. Altfel, vad orasul asta destul de des, dar asa, pentru cate 3-4 zile. Zile incarcate cu foarte multa treaba, dar fac orice sa am o jumatate de zi pentru a-mi parcurge traseul si a-mi incarca bateriile.

Nu ratez niciodata Rue Neuve, pentru ca deh, chiar daca nu sunt o shopaholica, sunt femeie si vreau sa fac ceva cumparaturi. Imi iau intotdeauna un gaufre de liege (total nesanatos, daca te gandesti ca e un aluat cald si uneori nici foarte bine facut) pe care imi place sa il mananc in Place des Martires, apoi sa ma plimb si sa stau un pic pe banca in Place de la Monnaie (chiar daca e destul de nasol si de multe ori acolo sunt tinerii galagiosi). Trebuie intotdeauna sa vad Grande Place, cel mai frumos loc din Bruxelles, dupa parerea mea. Vizitand insa Brugges si Gent am vazut ca o astfel de piata gasesti prin multe orase belgiene.

Imi place si Catedrala Saint Michel si de fiecare data intru in ea. Astea sunt chestii pe care le bifez de fiecare data, pentru ca mi-e usor, stau la hotel in Place des Herbes si n-am cum sa le ratez, imi sunt la indemana. Altfel, cand am timp mai mult, vad si alte locuri, dar in general timpul e limitat. Insa imi rezerv cateva ore, fie inainte, fie dupa evenimentul pentru care merg la Bruxelles, macar sa fac asta. Stiu, sunt patetica, toti cei care stau in Bruxelles si citesc postarea asta sunt convinsa ca isi spun ca sunt patetica.

In ultimii ani, imi doream sa ma intorc mai repede la Bucuresti, sau imi spuneam ca as vrea sa fie cu mine aici omul drag, ca sa imi impartaseasca placerile, sa ma plimb cu el prin locurile familiare. Si anul trecut, in acea luna, am stat impreuna aici.

Am facut si shopping pe Rue Neuve sau la Rodebeek, am stat ore in libraria Waterstone's unde am lasat o buna parte din bani, am mancat in restaurantele din Grande Place (da, stiu, fraieri, mancarea e mult mai buna si mai ieftina in alte parti, nu in buricul targului, dar ne-am rasfatat ca turistii) si ne-am infruptat din fructele de mare pe terasele din apropiere. Am lucrat umar la umar in sala de presa de la Comisie si am mers impreuna la conferinte de presa, am fost si in Parlament si i-a cunoscut pe oamenii cu care eu ma vad frecvent si vorbesc si mai des. Si am fost cuprinsa de entuziasmul de a-i arata viata mea cand vin la Bruxelles si ce-mi place sa fac si ce trebuie sa fac. I-am fost ghid aratandu-i ce stiam si am descoperit impreuna locuri noi si lucruri noi.

Si dupa aceea Bruxelles-ul n-a mai fost al meu. Mi se parea deprimant - chiar daca imi urmam traseul obisnuit - pentru ca nu eram cu el, pentru ca fusesem cu el la un moment dat peste tot pe unde imi placea mie. Si imi doream ca vizitele la Bruxelles sa fie cat mai scurte, daca nu eram impreauna. Ultima data, prin octombrie parca sau inceput de noiembrie, mi s-a parut chiar foarte trist si simteam ca nu mai trecea tipul pana la plecare. Probabil si pentru ca dupa patru zile de Bruxelles urmau alte patru in Georgia.

Dar astazi, ajunsa in Place de la Monnaie si indreptandu-ma spre Rue Neuve, poate si gratie soarelui de-afara - vremea e surprinzator de frumoasa - mi-am surprins intr-o vitrina imaginea si zambeam. Iar sufletul parca sarea intr-un picior, de fericire. Si, in acel moment, am simtit ca Bruxelles-ul este din nou al meu. Ca nu mai e un menage a trois, ci a redevenit iubirea aia dinainte, dintre mine si el. Nu sunt nerabdatoare sa ma intorc, imi pare rau ca nu am mai mult timp sa-i dedic, cand el m-a primit cu atata bucurie. S-a inseninat si soarele a stralucit astazi in Bruxelles. Si ca totul sa fie si mai frumos, in Catedrala, cineva exersa la orga. Si, chiar daca sunetele se mai impiedicau uneori, a fost un spectacol pe cinste!

Dar gata, maine voi avea o zi grea, doar sunt aici pentru audierea lui Dacian Ciolos in Parlament. Am scris o stire de anticipare pe HotNews.ro, maine va voi tine la curent live de-acolo, din Parlament, si apoi o sa puteti citi si impresiile mele despre audiere.

Dar azi va multumesc ca mi-ati permis un moment liric si foarte personal, despre povestea mea de dragoste cu Bruxelles-ul. N-a fost dragoste la prima vedere, dimpotriva, nu l-am iubit, dar descoperindu-l m-am indragostit de el si acum il iubesc. Cu toate hibele lui. Sau in ciuda lor.

UPDATE: Audierile comisarilor - Jeleva pe drumul spre dezastru?

Asa cum am mai spus si am scris, bulgaroaica Rumiana Jeleva - propusa pentru portofoliul cooperare internationala, ajutor umanitar si prevenirea crizelor in Comisia Europeana - a avut probleme la audieri.

Deocamdata eurodeputatii n-au luat nicio decizie asupra ei, oricum avizele comisiilor parlamentare care ii audiaza trebuie trimise conferintei presedintilor si apoi comunicate, insa in presa au aparut informatii referitor la impresiile facute de comisarii propusi din care se deduce usor ce aviz vor primi. Ashton, deloc convingatoare potrivit unora dintre eurodeputati si a jurnalistilor de la Bruxelles, va primi aviz favorabil.

Insa asupra lui Semeta (liberal) si Jeleva (popular) inca nu s-a decis nimic. Popularii isi sprijina omul, ei considera ca este o incercare a verzilor - cei care au atacat-o cel mai vehement si care nu au mebru in Comisie din grupul lor politic - de a iesi in evidenta si cred ca Jeleva va reusi, prin documentele puse la dispozitie, sa arate ca acuzele sunt nefondate si ca nu exista niciun conflict de interese.

Pe de alta parte socialistii privesc altfel situatia: deocamdata au avut probleme un comisar liberal, unul popular, iar astazi e audierea lui Andor, ungurul socialist despre care se spunea ca trecutul sau comunist i-ar putea face probleme. Se pare insa ca nu va fi cazul, intrucat cehul Fule, aflat in aceeasi situatie, nu s-a confruntat cu mari probleme din aceasta privinta. Adica el a explicat ca pe vremea comunistilor nu prea existau optiuni, iar eurodeputatii au inteles asta. Prin urmare, socialistii asteapta sa vada ce comisari din propriul grup politic ar putea avea probleme, ca apoi sa decida daca e cazul sa negocieze ceva sau nu.

Presa bulgara vorbeste deja despre faptul ca s-ar putea ca Sofia sa trimita o alta propunere lui Barroso, iar numele vehiculate de Sofia News Agency sunt cele ale ministrului apararii, Nicolai Mladenov, Juliana Nikolova - care se ocupa de administrarea fondurilor UE sau Andrei Kovacev, eurodeputat din partidul de guvernare GERB.

Totusi, multi spun ca nu ar trebui sa existe probleme, premierul bulgar - bazandu-se pe sprijinul propriei familii politice, PPE - crede ca Parlamentul European o va sustine pe Jeleva si ca este un complot al opozitiei bulgare impotriva ei, transferat in PE.

Deputatii europeni asteapta un raspuns clarificator de la Barroso, care trebuie sa vina in 24 de ore, referitor la rezultatul auditului Comisiei asupra Rumianei Jeleva si unul de la serviciul legal al Parlamentului European, in care juristii institutiei vor enunta o cluncluzie la care au ajuns in urma studierii documentelor prezentate de Jeleva si de oponenta sa, Antonia Parvanova.

In mod cert se va cauta ajungerea la o solutie care sa nu intarzie si mai mult votul programat pentru 26 ianuarie al PE asupra noii echipe a lui Barroso. Portughezul simte deja ca este in criza de timp din cauza reformei institutionale si a intarzierilor pe care le-a presupus intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, asa ca nu ii convine o nouoa intarziere a intrarii in functie a Comisiei Europene.

UPDATE: Liderul PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, a cerut si el, potrivit AFP, clarificarea cat mai rapida a intereselor financiare ale Rumianei Jeleva, care face parte din familia politica a popularilor.

"Vreau ca situatia juridica a doamnei Jeleva sa fie clarificata cat mai repede, astfel incat comisarul bulgar desemnat sa fie judecat dupa propriile merite. (...) Grupul meu are un atasament, cel putin la fel de mare ca al celorlalte grupuri, fata de principiile transparentei si onestitatii si astepta in mod firesc ca cei propusi pentru postul de comisar sa fie ireprosabili", a spus daul potrivit agentiei de presa franceze.

Tot AFP consemneaza si o reactie din partea lui Jose Manuel Barroso, o reactie prin purtatorul sau de cuvant, la audierea de ieri. Presedintele CE ofera un sprijin prudent bulgaroaicei.

"Pe baza infomratiilor furnizate pana acum, presedintele are incredere in toti comisarii desemnati", a spus purtatorul de cuvant, adaugand ca Barroso a notat faptul ca Jeleva a negat toate acuzatiile aduse.

Presedintele CE n-a primit inca solicitarea eurodeputatilor, insa a precizat ca este clar ca va da un raspuns acesteia. "Presedintele respecta rolul Parlamentului in audieri", a mai spus purtatorul de cuvant, lasand sa se inteleaga ca va accepta un aviz negativ din partea eurodeputatilor.

Audierile comisarilor - ziua a doua

Am urmarit marti zbaterile Rumianei Jeleva in audieri, iar parlamentarii europeni nu s-au decis asupra bulgaroaicei. Ei mai vor informatii si clarificari de la departamentul juridic si de la presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

A fost de departe cea mai itneresanta audiere, iar Jeleva continua sa fie veriga cea mai slaba a echipei portughezului. Am scris aici despre partea legata de chestiunile spinoasedin audiere, referitoare la o posibila minciuna in declaratia sa de interes. Sa vedem cum vor rezolva europenii o astfel de chestiune.

Altfel, la fel ca si ieri, va recomand European Voice pentru relatari de la audierile comisarilor: Jeleva, Reding, Semeta, Fule, De Gucht si Almunia.

Astazi, interesanta va fi audierea ungurului Laszlo Andor.

Ce carti ati cumparat anul asta?

Citesc aici ca peste jumatate dintre romani nu au cumparat carti in 2009, mai precis 51% dintre noi.

Eu anul asta m-am rasfatat din plin. Am inceput in noiembrie 2008, cand dupa luna petrecuta la Bruxelles, eu si prietenul meu ne-am intors cu o valiza de carti. Iar din Anglia am trimis doua pachete prin posta si m-am itnros cu o alta valiza.

Am citit multe dintre ele, iar cand am plecat din Anglia ma temeam ca am cuparat prea putine si ca le voi termina in cateva luni. Marturisesc insa ca dupa ce m-am intors am citit mult mai putin decat in cele trei luni petrecute in UK. Din pacate, din nefericire.

Insa ma consider o rasfatata, din acest punct de vedere. Sunt prin fericitii 49% care au achizitionat cel putin o carte in 2009.

Vroiam sa va provoc sa imi spuneti care e cartea pe care o considerati cea mai buna achizitie. Si urma sa va spun si eu. Dar nu pot sa aleg. Pe toate le consider atat de bune, incat voi merge la biblioteca si, cu ochii inchisi, voi pune degetul pe una.

Gata! Fareed Zacharia - The Post-American World. E achizite din 2008, de la Bruxelles. Dar da, 100% de acord cu alegerea facuta cu ochii inchisi.

Dorinta mea pentru anul 2010: sa cumpar mai multe carti si sa le si citesc, decat in acest an.

New York Times despre fantomele comunismului

New York Times vorbeste despre fantomele comunismului si asta imi spune inca o data ca acum, la 20 de ani de la prabusirea acestui sistem in Europa, a devenit "an issue" trecutul comunist, apartenenta la structurile statului comunist sau colaborarea cu acestea.

Aici am mai scris despre asta.

Un rezumat al articolului din NT Times publica HotNews.ro.

Jos comunismul - ce inseamna asta in Romania, ce la Bruxelles

Ma gandeam ca in ultimele zile s-a vorbit foarte mult despre comunism, din nou, despre lustratie, despre fosti comunisti si anticomunisti.

Ieri se vorbea despre punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, astazi presedintele Basescu spune ca este necesara legea lustratiei, dupa condamnarea comunismului, pentru ca cercul sa se inchida.

Ei bine, ca sa aduc lucrurile pe teritoriul meu, al afacerilor europene, comunismul este ghiuleaua atarnata de piciorul unora care spera la o pozitie de inalt functionar european.

Parlamentul European ii va audia pe comisarii propusi si legislativul de la Strasbourg arata ca va face zile grele comisiei Barroso II daca nu va exista un echilibru intre femei si barbati in componenta ei. Barroso a reusit sa aiba, ca numar, cu una mai multe femei decat in echipa anterioara.

Si atunci Parlamentul a dat alt semnal: ca va fi foarte dur cu acei candidati care au avut legaturi puternice cu regimurile comuniste din tarile lor. Apartenenta la structurile comuniste, acum la 20 de ani de la caderea acestor regimuri, este vazuta ca un stigmat. Ca o problema, ca faptul ca aceste tari nu au reusit sa isi improspateze clasa politica si sa o innoiasca, sa aduca sange proaspat.

Grupul PPE a aratat ca tuturor celor ccarora anterior au cooperat cu "regimuri opresive si organizatii nedemocratice" li se va nega ocuparea postului de comisar. Adica toti cei cu un trecut comunist vor intalni opozitie.
Evident ca doar comisarii propusi din noile tari membre se confrunta cu o astfel de problema, iar tinta sunt in mod cert in acest moment comisarii ceh si ungur.

In Romania, la 20 de ani de la caderea comunismului, oamenii simt nevoia sa iasa in strada si sa strige, din nou, jos comunismul si sa revendice simbolurile anticomuniste abuziv utilizate de niste politicieni, in scop electoral.

Cam asa gandim si vorbim despre comunism la Bucuresti/Timisoara si la Bruxelles/Strasbourg.

Castigatorii si perdantii comisiei Barroso II

Nu am avut timp sa comentez impartirea portofoliilor din comisia Barroso II si o fac acum, cu o mica intarziere. Din punctul meu de vedere, sunt castigatori si perdanti. Greutatea portofoliului da insa greutatea in negocierile intre ei, sau mai exact intre cabinetele lor. Conteaza foarte mult si sefii de cabinet pe care ii vor avea si este foarte interesant de vazut cum isi va face Dacian Ciolos echipa.

Marii castigatori sunt, din punctul meu de vedere, cei care au obtinut portofoliile economice grele. Iar finlandezul Olli Rehn si belgianul Karel De Gucht, liberali, au prins un mare pot fiecare, primul afacerile economice si monetare (dupa ce a avut extinderea), al doilea - comertul.

Frata si Germania pot fi inscrise la capitolul castigatori de asemenea. Michel Barnier a facut o concesie mica, acceptand ca Jonathan Faull, britanic, sa fie director general la piata itenrna, pentru a-i linisti pe britanici si City-ul londonez. Insa a obtinut mentinerea in portofoliul lui a serviciilor financiare. Mai mult, Franta a obtinut si ca agricultura sa fie alocata unei tari prietene, cu aceeasi filosofie asupra PAC. As sublinia ca asta este si o mare victorie a Romaniei, mai ales la nivel de imagine. Sau acolo, pentru ca este evident ca Ciolos nu va putea favoriza Romania. Va imaginati ca oricum atentia asupra lui va fi foarte mare, intrucat au existat atatea controverse si atat lobby negativ in toata perioada negocierilor pentru ca Romania sa nu obtina acest portofoliu.

Germania a obtinut energia, ceea ce a suscitat deja ingrojorari ca Oettinger va modela politica energetica in favoarea gigantilor energetici germani RWE, E.ON, EnBW. Comisia precedenta a luat masuri dure impotriva copaniilor energetice franceze si germane pentru abuzul lor de pozitie dominanta pe piata, iar Parisul si Berlinul au avut numeroase incercari de a se opune separarii operatiunilor - productie, transport, distributie - marilor companii energetice in ultimii ani. Germanul este perceput ca apropiat al EnBW, compania energetica din landul sau Baden Wurtteberg, care are o cooperare stransa cu gigantul francez EdF.

Spaniolul Joaquin Almunia a fost mentinut de guvernul de la Madrid, chiar daca initial se spunea ca va fi rechemat pentru a deveni ministru de finante. Spania a vrut sa isi pastreze si portofoliul - afaceri economice si monetare - insa Barroso a mers pe ideea ca vechii membri ai echipei sa primeasca portofolii cu totul noi fata de cele detinute anterior. insa Almunia a obtinut unul dintre cele mai puternice portofolii, concurenta, fiind si primul viecpresedinte, al doilea in linia decizionala dupa Barroso. Este chiar o victorie a socialistilor, avand in vedere apartenenta politica a lui Almunia.

Polonezii au obtinut bugetul, un portofoliu important, asa cum au tintit, in timp ce Estonia luat transporturile, un portofoliu care apartinuse italianului Tajani. El are acum intreprinderile si antreprenoriatul, probabil un portofoliu mai slab decat cel detinut anterior, avand in vedere ca vroia sa si-l pastreze.

Perdantii sunt, din punctul meu de vedere Ungaria si Bulgaria. La un moment dat, se vorbea despre varianta de a-i da lui László Andor portofoliul servicii financiare, rupt din piata interna a lui barnier. Andor, ca fost membru in board-ul BERD, are o buna legatura cu City si ar fi fost in masura sa satisfaca englezii si sa le linistasca temerile. In final, a luat angajare si afacerile sociale, un portofoliu destul de slabut, din punctul meu de vedere.

La fel bulgaroaica sau irlandeza, care a obtinut cercetare si inovare. Slovacul Sefcovic are un rol mai ales administrativ, cu relatiile interinstitutionale, insa este vicepresedinte. Portofoliul multilingvism a fost ascuns in portofoliul mai amplu educatie, cultura, multilingvism si tineret care i-a revenit cirpriotei Androulla Vassiliou.


Portofoliile comisiei Barroso II

Austria: Johannes Hahn - politica regionala
Belgia: Karel De Gucht - comert
Bulgaria: Rumiana Jeleva - cooperare internationala, ajutor umanitar si raspuns la criza
Cipru: Androulla Vassiliou - educatie, cultura, multilingvism si tineret
Cehia: Stefan Füle - extindere si politica european de vecinatate
Danemarca: Connie Hedegaard - actiune climatica
Estonia: Siim Kallas - transporturi (Vicepresedinte)
Finlanda: Olli Rehn - afaceri economice si monetare
Franta: Michel Barnier - piata interna si servicii
Germany: Günther Oettinger - energie
Grecia: Maria Damanaki - afaceri maritime si pescuit
Ungaria: László Andor - angajare, afaceri sociale
Irlanda: Máire Geoghegan-Quinn - cercetare si inovare
Italia: Antonio Tajani - industrie si antreprenoriat
Letonia: Andris Piebalgs - dezvoltare
Lituania: Algirdas Šemeta - taxare si uniune vamala, audist si antifrauda
Luxemburg: Viviane Reding - justitie, drepturi fundamentale si cetatenie (VP)
Malta: John Dalli - sanatate si politicile consumatorului
Olanda: Neelie Kroes - agenda digitala (VP)
Polonia: Janusz Lewandowski - buget si programare financiara
Romania Dacian Ciolos - agricultura
Slovacia: Maroš Šefcovic - relatii interinstitutionale si administratie (VP)
Slovenia: Janez Potocnik - mediu
Spain: Joaquín Almunia - concurenta (VP)
Suedia: Cecilia Malmström - afaceri interne
Marea Britanie: Catherine Ashton - inalt reprezentant pentru politica externa (VP)

Regandirea portofoliilor

Portofoliul justitie, securitate si afaceri interne a fost impartiti in doua:

• Reding ia justitie, drepturi fundamentale si cetatenie, alaturi de directoratul general pentru comunicare si directoratul general pentru egalitatea intre femei si barbati, actiune impotriva discriminarii si societate civila, ultimul apartinand anterior DG Employment (angajare si afaceri sociale)
• Suedeza Cecilia Malmström ia afacerile interne, ce vor include securitate, contra-terorism si controlul granitelor/frontierelor
  

Portofoliul dezvoltare si ajutor umanitar a fost si el impartit:

• Piebalgs ia dezvoltarea
• Bulgaroaica Jeleva ia cooperarea internationala, ajutorul umanitar si raspunsul la crize
  

Portofoliul angajare, afaceri sociale este extins cu incluziunea sociala

Lituanianul Semeta va fi responsabil de taxe si uniune vamala, un portofoliu care se va extinde cu audit si lupta impotriva fraudei.

Auditul si lupta impotriva fraudei au fost desprinse din portofoliul administratie - care se refera la personal, cladiri si chestiuni de securitate. Acestuia din urma i se adauga acum relatiile interinstitutionale, de care se ocupa anterior comisarul pentru comunicare.

Portofoliul comunicare a fost desfiintat. La fel ca si multilingvismul, care a fost grupat cu educatia, cultura si politicile dedicate tinerilor.

Portofoliul protectia consumatorului a fost alaturat sanatatii, asa cum era initial, inaitne de aderarea Romaniei si Bulgariei la UE in 2007.

Portofoliul cercetare si stiinta va include responsabilitatea pentru inovatie.

Portofoliul afacerilor externe e extrem de complicat: politica de vecinatate a fost adaugata extinderii, dar comisarul va lucra in stransa cooperare cu Inaltul reprezentant pentru politica externa, la fel ca si comisarul pentru cooperare internationala, ajutor umanitar si raspuns la criza si cel pentru dezvoltare.

Portofoliul actiuni climatice a fost creat nou, prelund directoratul C de la mediu, cu exceptia responsabilitatii pentru aer curat, care ramane la mediu.

Unitatea protectie civila din directoratul de mediu se va muta la directoratul ajutor umanitar.

Directoratul general pentru transport si energie a fost impartit in doua, cum ar fi fost si firesc, iar comisarii respectivi isi vor pierde responsabilitatea pentru deciziile privind ajutorul de stat acordat in domeniile lor, care trece la comisarul pentru concurenta.

Noi insine strigam frauda electorala. De ce nu ne-ar crede UE hoti si corupti?

Romania este o tara corupta - asta cred austriecii, nemtii, olandezii si pe cine mai vreti sa intrebati. O confirma Comisia Europeana, care inca monitorizeaza justitia din Romania si lupta anticoruptie, va fi argumentul adus.

Ce opinie si-ar putea face cand televiziunile de stiri urla jumatate de zi ca se fac fraude electorale, iar mai apoi ziarele occidentale vorbesc despre modalitati mai putin ortodoxe de a aduce romanii la urne, despre mita electorala, despre fraude.

Financial Times spune ca scrutinul a fost umbrit de o serie de relatari despre fraude, ziarele austriece - Kurier si Der Standard - acorda un spatiu destul de mare in relatarea despre incidentele de la vot din Romania, in timp ce Associated Press vorbeste despre martori care declara ca au fost adusi alegatori cu autobuzele la vot, dupa ce votasera si in alta parte.

Il Messagero sustine ca bilantul zilei de ieri poate fi sintetizat intr-o prezenta redusa la vot - as spune eronat din punctul meu de vedere - si o serie de sesizari privind nereguli.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca intr-o tara europeana, ca intr-o tara membra a UE, cu pretentii democratice si civilizate sa se vorbeasca atat de mult despre frauda electorala, cum s-a intamplat la noi ieri.

Unde e frauda, in conditiile in care diferenta maxima intre Basescu si Geoana este de 3 procente? Televiziunile au strigat frauda pana au vazut primele exit poll-uri (si nu ma refer la cele pe care le-au putut comunica si public, de la ora 21.00), cand si-au dat seama ca diferenta intre cei doi este extrem de mica. Apoi s-au mai calmat, insa la cat rau au facut... Daca a existat frauda electorala, s-a vazut ca ambele partide, PDL si PSD s-au anulat reciproc.

In tara s-au inteles jocurile, oamenii au inteles ce e cu frauda. insa in strainatate, oamenii nu se uita la nuante. Citesc presa si vad ca acolo scrie ca in Romania se fura alegeri. O alta ilustrare a coruptiei despre care ei stiu ca se afla aici. A coruptiei pentru care ne monitorizeaza Uniunea Europeana, pentru care ne supravegheaza fondurile europene si pentru care s-ar putea sa ni le si reduca.

Ce vor zice occidentalii cand Dacian Ciolos va obtine portofoliul agriculturii? Cum a ajuns o pusculita cu atati bani pe mana unuia care provine dintr-o tara atat de corupta, unde se fura alegerile, nu? Asta este intrebarea fireasca.

Se gandeste cineva - televiziuni, partide politice, analisti, ONG-uri - ca atunci cand striga frauda nu fac decat sa mai dea o lovitura unei Romanii si-asa cu o imagine sifonata in UE? Cred ca nu, pentru ca suntem atat de preocupati de lumea noastra mica, de jocurile noastre interne, incat nu mai conteaza ce imagine proiectam in afara. Lasa, de-asta ne vom ocupa alta data, probabil inainte de urmatorul raport al Comisiei, cand vom incerca sa obtinem o formulare mai putin critica si sa ne luptam cu lobby-ul impotriva Romaniei facut - poate pe merit, uneori - de "prietenii" nostri europeni.

Daca noi ne spunem hoti, ei de ce nu ne-ar crede?

Femeile in politica - la Bucuresti si la Bruxelles

Am vazut cu totii cum se vorbeste la Bucuresti despre femei. Ce model de femeie considera unii ca sunt promovate in Romania, cat misoginism exista in clasa politica romaneasca.

In acelasi timp, femeile in politica sunt subiect de discutie si la Bruxelles. In politica mare europeana. Zilele acestea se discuta numele celor care vor ocupa doua posturi importante in institutiile europene: presedintele Consiliului European si Inaltul Reprezentant pentru politica externa. In plus, in curand Jose Manuel Barroso isi va finaliza echipa.

El a cerut capitalelor europene sa propuna pentru echipa sa femei, pentru a se ajunge la un gender balance, un echilibru intre sexe, dar din cat se pare pana in acest moment, va avea mai putin de 9 femei in echipa cat a avut in mandatul precedent. Chiar daca isi dorea mai multe.

Cat despre celelalte doua pozitii, se pare ca sunt 20 de candidati, unii previzibili, altii aparuti in ultimul moment. Numai ca analiza acestor candidaturi se desfasoara in secret, intregul proces este lipsit de transparenta si se pare ca numai barbati vor fi nominalizati.

In acest context, gender balance-ul despre care se tot vorbeste, este irealizabil. Chiar si acolo. Diferenta este ca acolo femeile care sunt la putere au luat atitudine.

Doi comisari europeni, Margot Wallstrom si Neelie Kroess, precum si vicepresedinta Parlamentului European, Diana Wallis, au trimis o scrisoare deschisa Financial Times. Ea are titlul: Omul potrivit pentru postul potrivit este de obicei o femeie.

Cele trei semnatare remarca acest dezechilibru care ar fi "rau pentru Europa, rau pentru democratie si rau pentru femei". Asa ca ele indeamna la numirea unor femei in pozitii cheie ale UE, asa cum sugerase si presedintele PE, polonezul Jerzy Buzek.

"Este nevoie de un angajament politic colectiv pentru a asigura reprezentarea politica a femeilor. Femeile constituie majoritatea populatiei si in democratia europeana a secolului XXI nu ne permitem sa folosim talmentele, ideile si experientele a doar jumatate dintre oameni. Cand femeiele se aseaza la masa discutiilor, se asigura ca deciziile politice reflecta nevoile intregii populatii", spun ele.

The right man in the right job is often a woman, este concluzia lor. Iar numirea trebuie sa fie facuta ACUM.

Femeile lider europene iau pozitie impotriva nedreptatii si discriminarii lor. De ce in Romania nu se intampla acelasi lucru? Cata vreme femeile din politica nu vor fi articulate si unite in a lua pozitie impotriva mitocaniilor si misoginismului, nu cred ca vor castiga foarte mult.

Invitatie la Consiliu

Suedezii te bombardeaza zilnic cu multe emailuri in care te informeaza asupra a ceea ce fac in calitate de detinatori ai presedintiei UE. Tocmai am primit un astfel de mail cu invitatia care a fost trimisa sefilor de stat si de guvern de a participa la summit-ul de joi, o cina timpurie, in care se vor decide ocupantii posturilor de Inalt Reprezentant pentru politica externa si "resedintele UE", adica presedintele Consiliului European.

Sunteti curiosi cum arata scrisoarea primita de Base? Cam asa:

Stockholm, 16 November 2009

Dear …,

It is my honour to invite you to an informal meeting of Heads of State or Government on Thursday 19 November. This will take the form of an early dinner, starting at 18.00.

All Member States have now ratified the Lisbon Treaty, which will therefore enter into force on 1 December 2009. The time has now come for us to choose the persons who will be appointed to the new offices established by the Treaty: the President of the European Council, the High Representative for Foreign Affairs and Security Policy and the Secretary General of the Council. In the light of the consultations I have been holding lately, I hope that on Thursday we will be in a position to reach a political agreement on these appointments. This ageement would subsequently be formalised on the day the Treaty enters into force.

The new Treaty will change many things in the way the European Union operates. First and foremost, it will have a strong impact on the work of the European Council itself. This is why I propose that at our dinner, if time allows, we will also exchange views on our future working methods.

Yours sincerely,

F. REINFELDT
President of the European Council

UPDATE - EXCLUSIV: Care sunt discutiile la Bruxelles referitor la comisarul european

De cand sunt la Bruxelles am vorbit cui cat mai multi oameni despre subiectul care ma preocupa in ultima vreme: comisarul european, negocierile si propunerile Romaniei. Va marturisesc ca informatiile obtinute din multe surse si foarte diferite nu se prea leaga si nu ma ajuta sa ajung la o concluzie. De aceea vi le voi prezenta ca atare:

• Multi, foarte multi mi-au spus ca Romania nu are nicio sansa sa obtina agricultura, in ciuda sprijinului Frantei. Alte motive sunt faptul ca am avea de gestionat 45% din bugetul anual al UE, bani pe care tari preocupate de coruptia din Romania nu ar vrea sa ni-i lase pe mana. Nu mai putin important este si faptul ca exista niste state membre care spun urmatorul lucru: "Nu vrem ca Franta sa aiba doi comisari in Colegiu", asa ca lupta e acerba pentru a nu iesi varianta cea mai buna pentru Franta, adica o tara prietena si indatorata la portofoliul agriculturii. Mai mult, spun unii, "nu credem ca Barroso ii va permite lui Sarkozy sa faca echipa, nu acum, cand deja postul de presedinte ii e asigurat".
  
• Romania a iritat foarte multa lume prin campania sa de a anunta in gura mare ce ne dorim, chiar daca exista argumentul ca e o tehnica de negociere. Pana acum nicio tara nu a fost atat de vocala si cei de la Bruxelles sunt chiar iritati de declaratiile continue ca Romania tinteste, isi doreste agricultura. Mi s-a subliniat de catre mai multi ca asta e o chestiune care trebuie negociata pe tacute, iar dupa ce ai obtinut-o, o anunti. Dar a face publica negociere, ca o tactica de presiune, a fost o strategie gresita. Faptul ca Franta a fost la fel de vocala, prin vocea secretarului de stat pe afaceri europene, nu ne-a ajutat de asemenea, dimpotriva.
  
• In Comisie exista clar ideea ca Romania nu va obtine agricultura, ca este un portofoliu mult prea important si cu mult prea multi bani implicati. Iar ideea ca Franta sa aiba un atat de puternic ascendent asupra acestuia este inadmisibila pentru britanici, nemti si olandezi.
  
• Pe de alta parte, sunt altii care spun asa: noi in negocieri am aratat clar ca nu avem alta varianta decat agricultura. Nu avem un alt om atat de bine pregatit pentru un domeniu precum Ciolos si noi chiar nu ne-am gandit la o varianta de rezerva. Este un mod de a forta mana in negocieri, mai ales ca altii care si-au exprimat dorinta de a lua agricultura au exprimat si alte variante. Noi nu vrem sa prezentam o alta varianta - desi ea exista, am fost asigurata, insa nimeni nu a vrut sa mi-o zica - pentru ca sa nu ajungem sa o luam pe aia, ci agricultura. Pe de alta parte, le-am cam transmis competitorilor directi ca nu avem alta varianta si ca, daca ar renunta la optiunea pentru agricultura, noi ii sprijinim automat pentru a obtine ceea ce isi doresc.
  
• PDL si autoritatile de la Bucuresti s-au bazat atat de mult pe faptul ca vom avea agricultura pentru ca discutia dintre Basescu si Barroso de la inceputul anului a aratat cam asa: Basescu i-a spus presedintelui Comisiei ca Romania vrea transporturile, iar raspunsul lui Barroso ar fi fost urmatorul - President, I've got something better for you: agriculture. (Dle. presedinte, am ceva mai bun pentru dvs.: agricultura).
• Cei care credeau ca Adrian Severin nu ar avea nicio sansa, din cauza atacurilor asupra Comisiei si a lui Barroso, se inseala. Severin ar fi acceptat de Barroso, dupa social-democratul a fost unul dintre artizanii, alaturi de Schulz, a pozitiei socialistilor fata de realegerea lui Barroso. Socialistii s-au abtinut, iar de facto, Barroso n-a obtinut deloc un rezultat prost. "Severin i-a intins nu o mana, ci doua lui Barroso, in discursul din plen, chiar daca incepuse la deruta tumultuos", mi-au spus sursele mele. Care m-au asigurat si ca presedintele CE a inteles exact mesajul.
• Pe de alta parte, deal-ul din Parlamentul European pentru realegerea lui Barroso a fost ca Parlamentul "va tranti" trei comisari din echipa pe care o va prezenta initial portughezul, pentru a arata ca PE are un cuvant de spus. E o chestie de imagine pe care Barroso a acceptat-o. In aceste conditii, va dati seama ce important este ca propunerea Romaniei sa fie una foarte buna, pentru ca suntem candidati la a pica examentul in prima faza.
• Si in aceste conditii, ar putea aparea o varianta de compromis: Leonard Orban ar putea fi aceasta. Este comisar, are experienta muncii in Comisiei, nu a facut probleme, ar putea fi agreat. Deci Orban nu pare total iesit din carti, spun unii.
• Altfel, se pare ca Barroso va cere in curand numele, procesul se va accentua ca viteza de derulare de saptamana viitoare, dupa referendumul de vineri din Irlanda. Si in ceea ce priveste Romania, se pare ca Barroso le va cere autoritatilor de la Bucuresti o lista de nume: doua de la PDL, doua de la PSD. Ca doar tot e o coalitie la guvernare, nu? Variantele sunt: Ciolos si Boagiu, PDL, Severin si Puscas, PSD.
• Anca Boagiu este numele care a tot aparut in discutiile mele cu oamenii de aici, in conditiile in care am pierde agricultura. Avem sanse la un portofoliu mediu, asta e clar, iar acesta ar putea fi si dezvoltarea regionala, pe care si ungurii o doresc cu ardoare si unii ar spune ca si l-au asigurat deja, dar si bulgarii. Boagiu pare calificata pentru acest portofoliu, iar daca Barroso va constata, atunci cand va avea pe masa toate portofoliile si toate propunerile, ca are prea putine femei - deja cica ar fi vreo 5 si el isi doreste 9 - atunci vicepresedinta Senatului are mari sanse. Altii spun insa ca ar putea fi candidata la a cadea examenul Parlamentului, intrucat audierilor le vor putea face fata doar oameni extrem de bine calificati pe afaceri europene - precum Puscas si Orban - sau foarte tari pe portofoliu, cum ar fi Ciolos.
• S-a vehiculat si extinderea, ca portofoliu posibil, unii zic ca Severin ar avea sanse, altii ca nu avem nicio sansa la extindere, altii ca nu va mai exista ca atare, ce extindere? Mai ales daca ar intra in vigoare tratatul de la Lisabona, Inaltul Reprezentant ar avea prerogative extinse. extinderea ar ptuea fi cuplata cu politica de vecinatate. Ideea este ca noua Comisie va fi intocmita pe Tratatul de la Nisa, care prevede reducerea numarului de comisari. Solutia este reducerea cu unul, adica Olli Rehn, care a re sanse sa fie Inalt Reprezentant. Pe de alta parte, lucrurile sunt complicate, pentru ca acum Steinmeier, ministrul de externe german si liderul socialistilor invinsi in alegerile de saptamana trecuta, este un competitor puternic pentru aceasta pozitie.
  
• Cercetarea ar fi un portofoliu banos si s-ar putea sa fie cel pentru care am avea sanse reale.

Ceea ce m-a frapat este ca exista scenarii, mi s-a confirmat ca s-a negociat in paralele, PDL s-a bazat pe asigurarea lui Barroso privind agricultura si a tras pe aceasta varianta, PSD a mers separat, pe o varianta, ceea ce indica o clara lipsa de coeziune in privinta Romaniei. Mi-e teama sa nu fim un candidat ideal pentru lista de trei picati de Parlament, cu atat mai mult cu cat noi nu tragem cu totii la aceeasi caruta, ci disparat.

In mod cert perioada urmatoare va lamuri lucrurile. Desi exista impresia la Bucuresti ca problema comisarului e ultima care ii intereseza pe cei din coalitia aflata la putere, se pare ca e o impresie falsa, intrucat sunt foarte multi, din ambele partide, care isi doresc aceasta functie si zumzaie si trpideaza pentru a o obtine.

UPDATE: Mark Gray, purtator de cuvant la Comisie, m-a contactat pentru a face o precizare la una dintre informatiile mele - pe surse, evident - privind discutia dintre Barroso si Basescu referitoare la oferirea de catre presedintele CE a portofoliului agriculturii. "Am fost la acel prazn si pot spune ca presedintele (n.r. Barroso) nu a spus asta", a tinut sa precizeze Mark Gray. Intrebat daca s-a vorbit la acel pranz de portofolii, el sustine ca "a fost ceva mentionat de partea romana".

Am fost surprinsa sa vad ca ma suna Gray pentru a "rectifica" ceva ce scrie pe blog. Nu am atata aroganta sa subliniez ca blogul meu ar fi urmarit si monitorizat pana si de purtatorii de cuvant de la Comisie. :D Probabil ca vreun prieten roman jurnalist a cerut informatii suplimentare si i-a sesizat lui Mark ceea ce am scris.

Mult mai surprinzator decat faptul ca un purtator de cuvant al Comisiei vine sa faca precizari pe un blog e faptul ca face precizari la informatii pe surse. Oricum, este important sa existe aici si pozitia oficiala: Barroso nu a oferit agricultura in schimbul transporturilor la pranzul cu Basescu, nu a vorbit despre asta, spune Comisia Europeana.