Impresii si opinii despre audierea Corinei Cretu

Exista mai multe moduri de a analiza audierea Corinei Cretu in Parlamentul European si am inceput deja sa vad opinii pe retelele de socializare sau in articole. Cei care se ocupa de afaceri europene si au asistat la astfel de audieri in repetate randuri cred ca pot recunoaste, macar pentru ei, daca nu public, ca aceasta audiere a fost ok, previzibila, dar fara gafe, fara declaratii spectaculoase, safe, cum zice englezul, sau sigura, sa ne exprimam neaos.

A fost plictisitoare?
Da, din mai multe motive:

• raspunsurile au fost date in bruxelles-eza, adica limbajul ala in sabloane europene, previzibil, dar cum putea fi altfel? Am urmarit audierile de pana acum, toate au fost asa, toti comisarii au vorbit pe limba comuna institutiilor europene.
• continutul a fost previzibil - mai ales daca ai citit inainte, asa cum am facut si eu, raspunsurile la intrebarile scrise. Dar cum altfel ar fi putut sa raspunda, niciun comisar nu vine sa faca declaratii revolutionare in audierea din PE.
• raspunsurile au fost vagi - sigur, dar nici nu aveau cum sa fie altfel. Nu are o politica de reformat, cum a fost cazul lui Dacian Ciolos, are o politica de aplicat, normal ca a facut referire la legislatia existenta, stie ca nu mai are ce face, a si spus-o, nu mai poate inventa ea legislatie, nu acum, nu pe aceasta politica. Deocamdata trebuie sa aplice o politica aflata in primele teste. In plus, nu este un comisar confirmat, pana la votul intregii echipe a lui Juncker, deci nu are cum sa dea raspunsuri foarte aplicate. A spus-o si Cecilia Malmstrom cand i s-a reprosat ca este prea generala.

Am vrut sa epuizez aceasta caracterizare a audierii, vazuta la mai multi jurnalisti, atat romani, cat si straini. Si simtita si de mine, am recunoscut-o. Pe de alta parte, depinde si de asteptari. Nu ne puteam astepta la declaratii revolutionare, ci la unele prudente.

Observatia mea, apoi am regasit-o si la Toby Vogel, de la European Voice (Si recunosc ca m-a amuzat) a fost ca eurodeputatii nu au atacat-o, au vazut in Corina Cretu mai degraba un partener. de ce? Pentru ca trebuie sa lupte impreuna pentru aceasta politica de coeziune, contestata de marii contribuabili la bugetul UE, careia i-a fost redus bugetul in negocierile privind cadrul bugetar 2014-2020, care a fost reformata nu foarte usor si care are acum reguli care sa multumeasca si statele care cred ca prin ea se risipesc bani europeni, cu saracii Uniunii.

Iar Corina Cretu a marsat, uneori exasperant, dar total corect, captatio benevolentie, pe faptul ca va coopera si se va consulta cat mai des cu comisia REGI din Parlamentul European.

Ca sa vorbesc tot de partea pozitiva a audierii, mi-a placut cum s-a prezentat Corina Cretu si ca aspect. Nu sunt un om superficial, insa cred ca este important si acest aspect. Pana la urma se reprezinta si ne reprezinta, chiar daca devine un functionar european. Le-am vazut pe colegele sale de pana acum, iar ea a fost ingrijita, deux piece asa cum trebuie, ok, a avut niste paiete la bluza, dar nu mi s-au parut deranjante, coafata.

Am mai spus-o aici pe blog, printre primele lucruri pe care le-am remarcat la Bruxelles, cu ani in urma, cand am fost pentru prima data acolo, a fost ca sunt tare ingalate doamnele de pe la Comisie, sifonate, cu pantofii scalciati.

Ma astept ca un functionar - si nu ma refer acum la aia de prin DG-uri, desi si acolo am vazut doamne ingrijite, preponderent est-europence, ci la alea de pe la cabinetele comisarilor - sa fie imbracat adecvat si ingrijit. Ok, nu sunt pentru stilul nasa, cum sunt multe doamne din administratie din Romania, dar sunt pentru un stil business. Cred ca functionarii din institutii publice, ca sa nu mai vorbesc ca in corporatii sunt coduri vestimentare care chiar se respecta, trebuie sa arate intr-un fel profesionist. Si ingrijit.

Minusurile audierii

Principalul lucru la partea cu minusurile se refera la folosirea limbilor straine. A avut un discurs de inceput si incheiere in limba engleza, destul de ezitant si cu puternic accent (in comparatie, de exemplu, cu Federica Mogherini). Trebuia sa il repete mai mult, mult mai mult.

A raspuns intrebarilor doar in limba romana. Este adevarat, este limba oficiala, am mai spus-o, si Ottinger a vorbit doar in germana, dar dadea bine, la impresia artistica, sa vorbeasca in toate limbile cunoscute, preferabil engleza si franceza. Ciolos a facut-o, Orban la fel, iar comparatiile cu anteriorii comisari din partea Romaniei sunt inevitabile. Pentru ca asa va vorbi si in colegiu sau in conferintele de presa de la Comisie, cand jurnalistii francezi vor considera ca este legitim si corect sa le raspunda in franceza, de exemplu.

Referitor la intrebari

Am remarcat tweet-ul editorului de la Euractiv.com, care astepta, pentru inlaturarea monotoniei si plictiselii, intrebari referitoare la viata personala a Corinei Cretu.

Se pare ca eurodeputatii au fost preocupati mai mult de politica de coeziune decat de picanterii care, din punctul meu de vedere, nu sunt relevante pentru capacitatile sale de a-si indeplini atributii in calitate de comisar european.

Putea fi pusa in dificultate cu acuzatiile lui Pacepa ca ar fi fost agent KGB. Nu as fi considerat chiar deplasata aceasta intrebare, dar nici relevanta. Ma asteptam insa la ea. Si la cea referitoare la reducerea, la rectificarea guvernului de la Bucuresti, a bugetul de cofinantare a proiectelor europene. Ar fi dat raspunsul standard si corect, in calitatea pe care o are acum, ca un comisar european nu judeca sau critica guvernele statelor membre. Dar eurodeputatii ar fi putut sa o bage putin in corzi cu o astfel de intrebare.

Sau daca este in favoarea modelului centralizat de gandire a arhitecturii managementului banilor europeni, cum e in Romania, sau a celui polonez, cu o descentralizare maxima.

Sau daca va fi de acord cu schimbarea unor proiecte de infrastructura mare din bani europeni, care trebuie aprobate de DG pe care o va conduce, cu altele, propuse de guvernul care o sustine, dupa ce anumite proiecte au fost aprobate de CE anterior. (Autostrada Pitesti-Sibiu, aprobata de CE in 2011 si care este pe TEN T core, de exemplu).

Este adevarat ca in aceasta comisie, eurodeputatii romani au fost aproape toti din PSD, cu exceptia lui Iuliu Winkler. Dar daca s-ar fi dorit punerea in dificultate a Corinei Cretu, sunt sigura ca politicienii din opozitie ar fi reusit sa dea niste intrebari colegilor din grupurile lor politice - PPE sau ALDE, pentru a-i fi adresate comisarului. Cam asa cum s-a intamplat la audierea lui Leonard Orban pentru Curtea de Audit, de au reusit "sa-l tranteasca" la evaluare.

Prin urmare, cei care vor critica audierea Corinei Cretu cred ca vor gresi, fie ei jurnalisti, fie politicieni. A fost previzibila, fara emotii, iar Romania, odata cu comisarul propus, a iesit mai mult decat onorabil din ea. Ne place sau nu, asta este.

Se va putea discuta la nesfarsit modul in care a fost facuta nominalizarea, modul in care a fost validata de parlamentul national, dar cred ca acum cel mai util este ca nu ne-am transferat disputele interne in PE si ca avem un portofoliu ok. Se pare ca pentru romani conteaza portofoliul asta foarte mult. Am explicat aici ce puteri are si ce nu poate face Corina Cretu in favoarea Romaniei.

Iar cei care spun ca porfoliul asta e prea complicat pentru ea, ca nu stie domeniul, ca e o palarie prea mare, cred ca gresesc. Corina Cretu nu e de capul ei, are un intreg directorat general in spate. Domeniul se invata. De parca Ottinger care s-a ocupat anterior de energie, stie multe despre economia digitala, sau Cecilia Malmstrom, de la afaceri interne, stie acum toate chichitele portofoliului de comert. Doar cei care nu stiu sau rau-voitorii pot judeca superficial, in astfel de termeni.

LIVE TEXT Audierea Corinei Cretu in PE

Presedinta comisiei prezinta regulile si desfasurarea audierilor. Streamingul live se tot intrerupe, evident jumatate din presa din Romania urmareste. Corina Creţu va primi intrebari de la trei eurodeputati romani: Iuliu Winkler, Victor Boştinaru şi Dan Nica.

Discursul Corinei Creţu:
Începe prin a aprecia eforturile eurodeputaţilor în reformarea politicii regionale şi prin a aduce mulţumiri comisarului Hahn.

Corina Creţu vorbeşte în engleza... o explicare previzibila a importanţei politicii regionale, în bruxelles-eză.

"Nu este vorba despre un act caritabil al bogaţilor pentru săraci, ci cred că prin investiţiile în regiuni se creează cşretere economică şi locuri de muncă".

 Priorităţi:
1. să asigur că se creează creştere economică şi locuri de muncă prin această politică
- trebuie să avem programe operaţionale bune pentru următorii 7 ani
- "Mă voi asigura că elementele noi create pentru a fi o politică mai eficientă se vor regăsi".
2014-2020 nu poate fi business as usual, este mesajul pe care îl transmite statelor membre, este un efort solidar comunitar, dar trebuie ca angajamentele luate să fie îndeplinte

2. Instituţii şi administraţie de calitate pentru accelerarea aplicării politicii regionale

3. Sunt îngrijorată că nu facem totul pentru a le simplifica viaţa beneficiarilor, trebuie să simplificăm birocraţia.

4. Politica de coeziune reprezintă o treime din buget, mă voi asigura că banii sunt corect cheltuiţi.
Voi avea 0 toleranţă faţă de fraudă.

PRIMA IMPRESIE:
Putea sa repete mai mult discursul, e cam împiedicat, dar ca şi conţinut e ceea ce trebuie:
- cooperare cu PE, subliniată o dată la trei fraze
- hotărâre - 0 toleranţă pentru fraudă
- toate elementele previzibile

Încep întrebările eurodeputaţilor.

Lambert van Nistelrooj (PPE) - intreabă despre resturile de plata
Corina Creţu: o soluţie trebuie găsită împreună, depinde şi de eurodeputaţi, când votează bugetul pe 2014 şi pentru anul viitor. "Nu putem cere statelor membre să onoreze plăţile în 60-90 de zile dacă nici Comisia nu face la fel către SM". (răspuns răsplătit cu aplauze)

Andrea Cozzolino (SD) - Acorduri de parteneriat care să aibă în vedere oraşele
Corina Creţu: Implicarea tuturor partenerilor în dezbaterea privind acordurile de parteneriat este esenţială.
Simplificarea procedurilor: SM trebuie să simplifice şi ele. Unele state au nevoie de 40 de semnături pentru un acord de investiţii, iar asta nu e o cerinţă a Comisiei.
Nu trebuie făcut rabat de la legalitatea cheltuielilor, dar trebuie simplificate procedurile.
A. Cozzolino: Trebuie să verificăm Acordurile de parteneriat să vedem dacă sunt coerente.
Corina Creţu. Voi veni întotdeauna cu plăcere în faţa comisiei din PE. AP(acord de parteneriat) au fost încheiate pentru 16 ţări, dar din cât am înţeles de la comisarul Hahn, vrea să le aprobe până la sfârşitul lunii octombrie. În sarcina noastră va fi să dezbatem PO (, care pun în practică AP.

Tomasz Poreba (ECR): Credeţi că zona Carpaţilor are nevoie de un program special în UE, fiind una dintre cele mai sărace?
CC: Macroregiunile sunt un instrument comunitar care şi-au dovedit eficienţa, suntem două care funcţionează bine, Baltica şi a dunării. În privinţa regiunii Carpatice, e aproape de sufletul meu şi rezonează cu regiunea din care facem parte.
Stiţi bine principiul, trebuie să fie iniţiativa SM (...), în limita fondurilor existente. SM trebuie să facă acest demers şi să propună această regiune. Comisia Europeană are rolul de facilitator. nu cred că de la Bruxelles putem gesiona macroregiunile, dacă autorităţile locale nu se implică.
Sunt pentru ele, iar Comisia va oferi suport.
Tomasz Poreba: Ce soluţii pentru minimalizarea diferenţelor între regiuni, cum poate fi potenţialul mai bine capitalizat, pentru a genera creştere econmică şi locuri de muncă?
Corina Creţu: Acesta este obiectivul principal al politicii de coeziune. de aceea cele mai puţin dezvoltate state şi regiuni primesc 80% din fondurile noastre, ale CE. Aceste ţări care primesc aşa o importantă parte trebuie să facă cel mai mare efort pentru a maximiza politica de coeziune, de a crea locuri de muncă, de a îmbunătpţi calitatea vieţii. Dacă fiecare regiune face maximum posibil, contribuie la bunăstarea Europei.
Cred că noul regulament ne obligă să ne concentrăm pe priorităţi, pe rezultate, să folosim instrumentele avute la dispoziţie, iar SM trebuie să facă eforturi.

Jan Jacovcic (ALDE): Ce măsuri aţi putea introduce pentru a încuraja SM să ia cu responsabilitate cheltuirea banilor, managementul banilor.
C.C: Vom avea evaluarea performanţei care va pune bazele negocierilor post-2020 şi îmi va face plăcere să implicăm PE pentru a vedea cum să îmbunătăţim regulamentele. Totul se va face având în prealabil o analiză a impactului noilor măsuri.
Lărgirea UE. Ştiţi bine că, din păcate, există opţiunea politică de a nu mai avea extindere în următorii 5 ani. Politica regională devine importantă de a ajuta aceste ţări să se dezvolte, va ajuta la stabilitatea regiunii noastre şi a graniţelor noastre. Speranţa noastră e că prin acest ajutor pe care îl vom da acestor state să le ajutăm să adere la UE.
Jan Jacovcic: Veţi cere misiuni de audit pentru a vedea eficienţa cheltuirii banilor?
CC: Activitatea de audit este foarte importantă, pentru că fiecare euro trebuie cheltuit cu eficienţă şi trebuie maximizat efectul în economie.
Sunt foarte multe contraoel, fiecare SM trebuie să introducă garanţii şi asigurări la începutul fiecărui an, dar când apar suspiciuni, serviciile CE intră în acţiune şi verifică cheltuirea banilor. Iar OLAF se sesizează imediat.

Yournos Omanjee (GUE/NGL): cum veţi evita să nu fie reduse fondurile politicii?
CC: Nu se poate pune în discuţie rediscutarea fondurilor pe care le avem. Este important să menţinem strict reglementările stabilite. Va fi o bătălie comună pe care o vom avea de dus, în legătură cu reducerea bugetului. Vă puteţi baza pe mine, deşi nu sunt un expert, pe măsură ce m-am pregătit şi pe măsură ce voi lucra, ne dăm seama de importanţa politicii regionale, dar ştim că sunt multe voci care critică politica şi vor micşorarea fondurilor.
Vă adresez apelul de a fi partenerul meu: dacă ştiu că PE mă sprijină pot cere respectarea legidlaţiei adoptate de PE şi Consiliu. Nu trebuie să facem rabat, trebuie să arătăm că e singura politicp de investiţii a UE şi face diferenţa în viaţa europenilor.
Zournos Omanjee (GUE/NGL): despre regiunile ultraperiferice
CC: regiunile ultraperiferice se diferenţiază prin statutul special şi se confruntă cu provocări datorate poziiei geografice îndepărtate de UE. (...) Voi fi comisarul tuturor regiunilor europene, dar cele care au  cea mai mare nevoie de fonduri au si cea mai mare nevoie de atenţie. Eu cred că sunt o valoare unică pentru UE, trebuie să le ajutăm să crească.
O propunere concretă ar fi de a vorbi cu dl Juncker şi cu dl. Katainen, cu cele 3 SM, Portugalia, Franţa şi Spania - care au aceste regiuni, dar şi cu preşedinţii acestor regiuni pentru a găsi cel mai bun mod de a progresa pe această temă.

Rosa D'Amato: Cum garantaţi că regiunile nu vor plăti carenţele guvernelor lor?
CC: Unele state membre nu au reuşit să atragă nici 50% din banii alocaţi în perioada 2007 - 2013, dar cred că în ultimii ani situaţia s-a îmbunătăţit.
CE trebuie să ajute aceste state, mai ales în privnţa capacităţii administrative. E chiar mai important decât banii daţi. Cele mai multe erori in din această slabă calitate administrative. Cred că vor aduce schimbări în aceste regiuni prin accentul pus pe priorităţi.
Condiţiile de macrocondiţionalitate au fost adoptate de PE împreună cu Consiliul, pentru că am învăţat din criza economică faptul că sunt criterii ce stau la baza unor investiţii solide. 
Suspendarea fondurilor - este o măsură excepţionalăp, care nu poate veni ca o surpriză, care vine la capătul unui proces foarte lung, în care statul membru trebuie să facă reforme structurale.

Tamasz Deutsch (PPE): Intenţionaţi să acceleraţi aprobarea PO? Intenţionaţi o prelungire a perioadei de cheltuire a banilor?
CC: Ne concentrăm să ajutăm SM care nu au cheltuit banii din perioada 2007 - 2013, SM care au cheltuit sub 50%. Calitatea programelor nu trebuie sacrificate de dragul absorbţiei. (...) Mă îngrijorează acest criteriu de viteză, lăsând deoparte criteriul calităţii, pentru a arătat că banii sunt cheltuiţi. Ştiu că există o solicitare a preşedinţiei italiene de prelungire a acestei perioade, dar trebuie să folosim eficient resursele de până în 2015.

Victor Boştinaru (intreaba in engleză). Mecanismul de conectare a Europei.
CC: Este un instrument important pentru că are legătură cu transporturile, cu energia şi completează verigile lipsă din PO. Voi coopera cu celelalte DG pentru a ajuta SM să depună proiecte de calitate pentru a nu pierde banii pnă în 2016. (...) Aceste proiecte de transport şi energetice sunt strategice. Vrem să ne asigurăm că având resurse financiare limitate, ei merg către proiecte mature, care completează verigile lipsă.

Iuliu Winkler (intrebare in engleză): Abordarea integrată, dezvoltarea teritorială integrată. Care va fi abordarea dvs. pentru a încuraja abordarea integrată?
CC: Este vital să cooperăm cu toate componentele celorlalte politici europene pentru a maximiza efectele politicii de coeziune. Este fundamental să existe corelarea între politici.

Matthij van Mittenburg: Strategia urbană. Integrarea oraşelor în politica regională, ce abordare vedeţi, ce instrumente?
CC: Acordăm o mare atenţie reţelelor urbane, avem proiecte pilot - in Leipzig, în Malaga, în Brno. Voi încuraja SM să facă schimb de bune practici.
S-a lansat consultarea publică în legătură cu agenda urbană, următorul pas este extragerea concluziilor şi trebuie să apelăm la Comitetul regiunilor pentru a vedea experienţa lor şi a paşilor de a merge mai departe. dacă e nevoie de o nouă legislaţie sau trebuie să apelăm la subsidiaritate.

Mercedes Bresso: Cum pot fi atraşi banii alocaţi creşterii economice prin politica regională?
CC: Preşedintele Juncker vorbea despre mobilizrea resurselor private, trebuie să folosim un limbaj în care mediul de afaceri să aibă încredere, trebuie să folosim mai bine instrumentele financiare pentru a dezvolta efectul de pârghie a acestor instrumente financiare.
Pentru inovare putem aduce un aport de 110 miliarde, cred că încurajearea IMM-urilor este criteriul de bază ce poate sta la baza acestui obiectiv.

Sunt resurse în plus, cele 300 de miliarde despre care a vorbit Juncker, sau sunt deja printre ele şi cele programate şi utilizate de politica regională?
CC: Vom fi foarte atenţi la investiţiile private şi vom încuraja toate SM să aleagă posibilitatea de a include fonduri private în cofinanţarea fondurilor noastre. Şi să negociem PO de mare calitate, pentru ca investiţiile să se concentreze pe competitivitatea în afaceri.
dacă PO sunt bine negociate şi vor fi axate pe competitivitate şi pe crearea de noi locuri de muncă şi de investiţii, cred că este aportul cel mai important ce poate fi adus acestei promisiuni a preşedintelui Juncker.

OPINIE: Corina Creţu este pe alocuri ezitantă în răspunsurile ei, deşi sunt în limba română. Răspunsuri standard, repetitive, în şabloane bruxelles-eze. Ceea ce este corect, în această audiere. DG Regio a pregătit-o foarte bine, iar Corina Creţu şi-a însuşit perfect informaţiile transmise şi modul de abordare a audierii. 
Eurodeputaţii o văd mai degrabă un aliat, iar Corina Creţu apelează mereu la cooperarea cu comisia  din PE. Multiplele bătălii pentru apărarea acestei politici regionale, a bugetului pentru ea a sensibilizat mult şi eurodeputaţii simt că e misiunea lor să o apere, că au o misiune comună cu comisarul european.

Condiţionalităţile macroeconomice: Cum veţi împiedica SM reprogramarea banilor?
CC: Condiţionalitatea macroeconomică a fost revăzută în ultimă instanţă. Ştiu că mulţi s-au opus ei, dar, pe de altă parte, s-a impus ca o necesitate ca urmare a unor situaţii trăite, au fost investiţi bani fără să fie îndeplinit cadrul general. CE nu trebuie văzută ca un jandarm în faţa SM,. ci ca un instrument care ajută SM să înţeleagă că dezvoltarea economică fără aceste criterii nu poate fi benefică cetăţenilor lor.
Voi veni aici de fiecare dată când se va pune problema suspendării fondurilor şi că vom decide împreună şi vom analiza împreună caracteristicile fiecărui SM. Populaţia nu trebuie pedepsită pentru ce nu îndeplinesc guvernele, dar vor fi nenumărate avertizări. vor fi luni de zile, dacă nu ani, în care SM va fi avertizat că trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Noi dăm bani pentru aceste reforme structurale, lucrăm pentru acestea.

Olaf Stuger (independent): Intrebare despre fraudări şi erori + cum le poate evita, întreabă eurodeputatul, acuzând-o că a fost prea vagă în răspunsuri.
CC: Doar 7% au reprezentat erori şi 1% au fost fraude din fondurile 2007 - 2013. De aceea insist pe capacitatea administrativă a SM. Trebuie să fim foarte stricţi. Dar nu e doar Comisia, ci şi OLAF şi Curtea de Audit care vor veghea cum sunt cheltuiţi banii cetăţenilor europeni.
Corina Creţu a argumentat că nu poate crea nouă legislaţie, dar se va asigura că actualele reguli sunt aplicate.

Opiniile jurnalistilor străini de la Bruxelles (exprimate pe twitter) sunt împărţite referitor la audiere şi la prestaţia comisarului nominalizat de România. Mulţi, cei mai mulţi, spun că este plictisitoare şi că dă răspunsuri prea generale, şablon, vagi, total neinteresante. Unii o consideră corectă în abordarea audierii. Sunt şi jurnalişti care amintesc despre detalii ale biografiei sale şi ar vrea puţină sare şi piper în audiere, să fie întrebată despre ele.

Mai mult întrebări despre garantarea implicării tuturor actorilor în alcătuirea PO.
Corina Creţu asigură că un criteriu care va fi subliniat în negocierile PO va fi implicarea tuturor partenerilor regionali şi locali, a administraţiei locale în stabilirea priorităţilor şi obiectivelor acestor programe operaţionale.

Cum pot comunităţile marginalizate, precum cea romă, să fie incluse în politica de coeziune în cel mai bun mod?
Corina Creţu a răspuns că problema romilor nu este doar a unor state membre, ci a întregii UE. Şi că banii alocaţi comunităţilor nu poate face diferenţă între grupurile defavorizate.

O altă afirmaţie a CC: Achiziţiile publice au fost principala sursă de erori. Trebuie economişti care să înveţe SM să lucreze cu instrumentele financiare pe care BEI le pune la dispoziţie.

Dificultăţile în atragerea de fonduri. Absorbţia este o problemă. CE trebuie să pună presiune pe SM să facă plăţile către beneficiari.
Corina Creţu: Trebuie să avem programe de calitate, nu sunt pentru viteză. Sunt facilităţi care vor accelera absorbţia fondurilor europene. din nou, capacitatea adminsitrativp este un element-cheie, mai important decât banii. Pentru că bani sunt, nu s-au cheltuit. Sunt optimistă că vom reuşi să impulsionăm SM să cheltuiască cât mai mult din banii din actuala alocare financiară.

OPINIA MEA: Se vede/simte ca suntem pe final de audiere. Raspunsurile se repeta, pentru ca si intrebarile, in fond, se cam repeta, puse altfel, dar oricum...
Nu pot sa nu compar cu audierea de acum 5 ani a lui Dacian Ciolos, la care am participat. Se simte altfel, bineinteles. Ceea ce mi-a ramas de atunci bine in minte este cum jongla el cu limbile cand raspundea: engleza, franceza, mai putin romana. Discursul introductiv in engleza si in franceza. 
Acum am auzit doar engleza, introductiv, destul de putin pregatit discursul, trebuia repetat pana la plictiseala, trebuia exersat si jucat, a fost cam ezitant. 
Si limba romana in raspunsuri. E adevarat, romana este o limba oficiala a UE. Nu conteaza, si Ottinger a vorbit doar in germana si engleza lui e cam proasta. 
Dar la impresia artistica asta conteaza.

Corina Cretu arata foarte bine, foarte business professional, aranjata asa cum trebuie. Am urmarit si celelalte femei comisar de pana acum si sunt chiar mandra ca reprezentanta Romaniei arata foarte bine. e important. Pana la urma sunt niste "ministre europene", o coafura ingrijita, un deux piece care arata bine sunt la fel de importante ca ceea ce au "sub freza", cum ar spune unii. La acel nivel ma astept si la asta. Si nu numai la acel nivel, sa fiu sincera. 

Audierea continuă şi acum, la ora 13.22, vorbeşte preşedintele Comitetului Regiunilor. În schimb, eu primesc un comunicat de la cabinetul eurodeputatului Victor Bostinaru, trimis acum 6 minute. Are titlul:

Comunicat europarl. V. Bostinaru - Comisarul pentru Politica Regionala, Corina Cretu, obtine avizul favorabil din partea eurodeputatilor din REGI

Discursul de încheiere al Corinei Creţu, în engleză: Vorbeşte despre emotia pe care a simţit-o, o emiţie similară cele pe care a avut-o în urmă cu 8 ani când a venit în PE ca euroobservator. Vorbeşte despre dorinţa şi nevoia de a lucra împreună cu PE şi îi asigură pe deputaţi că va lupta pentru aceleaşi valori pentru care a luptat şi ca deputat european, împreună cu de-acum foştii ei colegi. 

You deliberate my destiny - spune doamna Creţu. Asta spune ceva, nu?

Audierea s-a terminat la 13.26. 

Voi reveni ulterior cu mai multe comentarii personale, aici pe blog, despre audiere şi despre opiniile care incep deja a fi exprimate pe retelele de socializare.

Ce ar putea spune Victor Ponta despre a doua propunere de comisar european?

Mai este mai putin de jumatate de ora pana la declaratia premierului, care anticipez ca va fi, in mod cert, despre cel de-al doilea nume propus pentru functia de comisar european, despre care am aflat de la presedintele Traian Basescu , la plecarea la Bruxelles.

Victor Ponta poate veni cu mai multe explicatii, legitime si corecte:

1. Jean-Claude Juncker a cerut in repetate randuri tarilor membre sa nu faca o singura propunere de comisar, ci mai multe. A argumentat, de altfel, ca atunci cand el a fost premier al Luxemburgului a trimis, in ultimele doua mandate, trei propuneri, incluzand femei intre ele si din toate "culorile" spctrului politic: PPE, ALDE, si PES. Juncker spunea ca este un gest de respect pentru presedintele Comisiei, care incearca sa isi faca o echipa.

Victor Ponta poate argumenta ca a facut exact ceea ce trebuia: sa ii ofere presedintelui Comisiei, asa cum a solicitat acesta, mai multe variante din partea Romaniei. Varinte dorite, cum arat in continuare.

2. Jean-Claude Juncker a cerut propuneri de femei pentru postul de comisar de la statele membre, stiind ca exista riscul ca Parlamentul European sa nu voteze o CE cu mai putine femei decat echipa care isi incheie mandatul, adica 7. La o prima vedere, avea doar 4 variante de femei.

Victor Ponta poate argumenta ca a trimis, asa cum i s-a cerut, si o varianta feminina. in plus, ar mai putea psune premierul, are speranta la o functie de vicepresedinte si/sau un portofoliu important, pentru ca asa a promis Juncker: ca femeile vor avea portofolii importante.

3. Jean-Claude Juncker a fost avertizat de liberalul Guy Verhofstadt ca echipa pe care si-o construieste pe baza propunerilor este puternic dezechilibrata politic si predomina PPE.

Victor Ponta poate veni cu argumentul ca ajuta la o echilibrare politica a Comisiei, Corina Cretu fiind de la socialisti, si, in plus, fiind un guvern de stanga in Romania, este firesc ca reprezentantul in Comisie sa fie de stanga. Chiar daca Dacian Ciolos nu este afiliat politic, el este perceput ca din partea PPE si asa si apare in toate inventarierile politice ale comisarilor europeni.

Problema reala este, de fapt, ca nu s-a respectat procedura interna. Fiecare stat isi stabileste procedura interna, iar Romania nu a urmat-o pe a sa, eliminand transparenta care era vizata de noua lege. Este vorba despre Legea 373/2013,  care prevedere obligativitatea audierii propunerilor in cadrul unei comisii de specialitate din Parlament.

Nominalizarea comisarului roman: Harjoana premier-presedinte continua. LISTA CU VARIANTELE CELORLALTE STATE MEMBRE

foto: Dacian Ciolos, Facebook

Jean-Claude Juncker a obţinut votul Parlamentului European. Pe larg am scris pe cursdeguvernare.ro despre votul de astazi si programul sau politic. Se trece acum la faza urmatoare.

Liderii europeni se reunesc miercuri la Bruxelles, sa discute portofoliile din Comisia Europeana si sa isi prezinte propunerile. Lucrurile se accelereaza in unele tari, precum Marea Britanie, unde premierul david Cameron tocmai a anunta optiunea guvernului sau: Jonathan Hopkin Hill. 

Lord Hill este un fost lobbyist corporate şi ministru al educatiei, implicat in discutiile privind tratatul de la Maastricht, dar putin cunosut in afara cercurilor politice britanice.

Ceva mai jos va voi prezenta o lista care circula pe la Bruxelles, cu variantele pentru tarile membre. Dar sa revenim in tara.

În România, harjoana politica este în toi. Dupa ce, in ultima luna si jumatate, pe retelele sociale, jurnalisti romani de la Bruxelles, oameni de prin institutii si apropiati a comisarului nostru au tot postat trimiteri la articole in care se arata ca Dacian Ciolos va fi nominalizatul Romaniei pentru un al doilea mandat, tot pentru portofoliul agriculturii, si se argumenta cu exemple anterioare de comisari care au detinut consecutiv acelasi portofoliu, nefiind o exceptie sau/si o premiera, dupa ce presedintele Traian Basescu a spus clar saptamana trecuta ca a ajuns la o intelegere cu premierul asupra omului si portofoliului, iata ca lucrurile intra in logica noastra damboviteana.

Premierul Victor Ponta spune astazi, citat de Mediafax: "În ceea ce priveşte nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona şi legii româneşti, Guvernul nominalizează un comisar. Domnul preşedinte vrea să îl nominalizeze el. Eu nu consider că... şi nu i-am dat acest mandat şi, de acum încolo, este foarte important pentru viitor. Aşa cum se întâmplă şi în Germania, cancelarul Merkel nominalizează comisarul, şi peste tot în Europa comisarul european este desemnat de către Guvern, eu nu am cum să accept ca preşedintele să uzurpe un drept care, de altfel, a fost exercitat de către Tăriceanu în 2007 şi de Emil Boc în 2009".

Aceasta declaratie o traduc tot in vesnica lupta asupra reprezentanrii la Consiliul European. Nu cred ca dezacordul este pe persoana, au fost suficiente semnale, declaratii, pe surse si oficiale, care arata ca Ponta il sustine la randul lui pe Dacian Ciolos.

Ceea ce nu inteleg nici pana acum oficialii de la Bucuresti este ca negocierile de maine si din perioada urmatoare vor fi dure: toti vor vrea portofolii cat mai importante, toti vor influenta. iar presedintele a vorbit si despre un obiectiv indraznet: ca reprezentantul Romaniei in CE sa fie si vicepresedinte.

In conditiile in care premierul spune ca presedintele nu are mandat, nu face decat sa submineze pozitia acestuia in negocieri. Liderii europeni nu sunt naivi, stiu despre lupta politica de la noi, au si ei la ei in tara, dar, ca in cazul oricaror declaratii facute nesabuit si inregistrate de ambasade si trimise cancelariilor statelor lor, asa si o astfel de declaratie poate fi folosita ca munitie: "cum vrei tu atat, cand guvernul sune ca nici macar nu ai mandat?".

Am scris, inca din luna martie, cu ce variante se lucra la Bucuresti. Iata-le AICI.

Deocamdata, cum se vede din lista care circula si a fost actualizata ieri, Romania e in zona gri. Nu exista o confirmare oficiala, numele lui Dacian Ciolos nu este luat ca cert, pentru ca nu a avut la noi loc nominalizarea oficiala. Am scris AICI despre cum stateau lucrurile pana ieri, situatia se actualizeaza constant, pe baza informatiilor din presa tarilor amintite in articol.

Cred insa ca e important ca si ai nostri sa inteleaga odata miza negocierilor de maine. Pe de alta parte, urmarind inregistrarea de ieri de la Cotroceni, se pare ca autoritatile noastre, oricare ar fi ele, numai interesul public si national nu il au in minte...

Si iata lista promisa:

Updated 14 July

Possible Commission

Luxembourg: Juncker

Officially announced:

Estonia: Andrus Ansip MEP (former Prime Minister, Reform Party, ALDE).

Slovakia: Maros Sefcovic (S&D)

Finland: Jyrki Katainen (EPP)

Latvia: Vladis Dombrovskis MEP (EPP)

Malta: Karmenu Vella (S&D).

Austria: Johannes Hahn (EPP)

Ireland: Phil Hogan, former Minister for Environment & Local Government (appointed saturday 11/07).

Rumours:

France: Pierre Moscovici (S&D) former Justice Minister Elisabeth Gigou is also mentioned

Poland: Radoslaw Sikorski (EPP)

Germany: Gunter Oettinger, Peter Altmeier, Peter Hinze….

Portugal: Paulo Portas, Victor Gaspar (EPP)

Romania: Dacian Ciolos (EPP), current commissioner

Spain: Miguel Arias Cañete (EPP)

Belgium: Marianne Thyssen (EPP) or Karel de Gucht (ALDE)

Denmark: Justice Minister, Morten Bodskov; Prime Minister Hellen Thorning-Schmidt….

Sweden: No speculations. There elections in September. Cecilia Malmstrom could stay (ALDE).

UK: (ECR) No clear names. Possible candidates mentioned on the press are 3 women:  Esther McVey, employment minister, Nicky Morgan, financial secretary to the Treasury and women’s minister, and Elizabeth Truss, a junior education minister. Regarding men, there are a half dozen of names appeared in the press.

Czech Republic: Nothing is clear in the Czech Republic, three parties nominated their candidates, including Ms Roithova MEP. She would have a chance, but she does not want to take the post and she took some time to think about it. If she does not take it, than KDU-CSL will not have any better candidate and the Commissioner for the Czech republic would be either Socialist or Liberal.

Italy: Federica Mogherini (Minister of foreign affairs S&D) or Minister of Defence Roberta Pinotti. The press also speculate with Paolo De Castro (S&D MEP, outgoing Chairman of AGRI Committee) or Massimo D'Alema, former PM, former foreign affairs minister and former MEP from Partito Democratico.

Hungary: The media takes if for granted that Mr Tibor Navracsics – Minister of Administration and Justice till 2014 June, Minister of Foreign Affairs since then – will be the candidate however it has not been announced officially yet.

Croatia: Most probably the current Croatian commissioner, Neven Mimica (SDP – S&D)

will remain in the new Commission.

The Netherlands: It will most likely be a social-democrat (as the PvdA is ruling and the liberal coalition party VVD has delivered a commissioner for 15 years now). The names most mentioned in media are Frans Timmermans (minister of Foreign Affairs) and Jeroen Dijsselbloem (minister of Finance).

Lithuania: Most probably Health Minister Vytenis Andriukaitis (S&D). He has also the support from the President Dalia Grybauskaite.

Greece: Dora Bakoyanni (EPP)

Cyprus: Former spokesman of the Government, Christos Stylianides, or Foreign Affiars minister, Kasoulides, named as potencial candidates.

Slovenia: No clear candidates. There are national elections.

Bulgaria: Current commissioner Kristalina Georgieva or former Prime Minister Sergei Stanishev (S&D)

Comisarul Dacian Ciolos a facut prima sa vizita oficiala: in Spania

Dacian Ciolos a facut prima sa vizita oficiala in calitate de comisar european in Spania. Alegerea este fireasca avand in vedere ca este tara care detine in acest moment presedintia prin rotatie a UE.

In afara de intalniri cu oficialii spanioli, Ciolos a vizitat si o fabrica de ulei de masline in Mora, unde a avut discutii cu reprezentantii industriei agroalimentare si agricole din Spania.

Evident, comisarul european a sustinut ideile pe care le-a exprimat inca de la audierea sa in Parlamentul European, ideile din programul sau, subliniind nevoia unei dezbateri atat la nivelul statelor membre, cat si al tuturor actorilor din sectorul agricul privind viitorul Politicii Agricole Comune.

Ciolos a reluat ideea ca un atu il reprezinta produsele de buna calitate si necesitatea lansarii unei politici de promovare a acestora la nivel comunitar.

Impresii despre audierea ultimul comisar european propus, Kristalinei Georgieva

Am ascultat miercuri timp de trei ore audierea ultimului comisar european propus, cel al Bulgariei, Kristalina Georgieva. Prin comparatie cu prima propunerea, Georgieva a fost 100 clase deasupra.

Vicepresedinte la Banca Mondiala pana a fost propusa comisar european, bulgaroaica s-a vazut ca i-a impresionat pe eurodeputati, care si-au dat seama ca au de-a face un om caruia munca in domeniul ajutorului umaniatar si al dezvoltari nu-i e straina, dimpotriva.

Engleza ei este faorte buna, cum ar fi si firesc, s-a intins un pic cu raspunsurile, dar s-a prins sa si le calibreze si apuca sa isi termiine fraza spre sfarsitul audierii. Eurodeputatii au rasplatit-o cu aplauze la un moment dat si s-a vazut ca erau multumiti de raspunsurile ei detaliate.

Prin comparatie, Rumiana Jeleva a fost atat de vaga si de plictisitoare incat si daca nu exista suspiciunea de conflict de interese tot nu ar fi fost convingatoare. Georgieva a fost aplicata si a spus exact ceea ce te asteptai de la ea, si-a luat angajamente si va aduce expertiza ei din Banca Mondiala in Comisie.

Intrebata de ce a renuntat la postul de vicepresedinte al Bancii Mondiale pentru a fi comisar european, raspunsul ei a fost foarte sincer si direct: Bulgaria se afla intr-o situatie neplacuta, bulgarii erau dezamagiti dupa audierea rumianei Jeleva, iar familia ei traieste in Bulgaria. Asa ca atunci cand i s-a propus postul de comisar l-a acceptat, pentru ca era nevoie de asta. A fost o datorie de care simtea nevoia sa se achite. Dintre cele 27 de directorate, patru i s-ar fi potrivit experientei ei si ar fi fost pe sufletul ei: dezvoltare, ajutor umanitar, mediu si schimbari climatice, a mai spus bulgaroaica.

Feedback-ul parlamentarilor europeni a fost unul pozitiv, inca din timpul audierii au existat declaratii prin care acestia exprimau speranta ca va fi confirmata. Bulgaroaica a primit avizul pozitiv.

Georgieva a declarat pentru presa bulgara ca nu se astepta la o asa primire calduroasa din partea eurodeputatilor. Dar a fost deschisa, simpatica si foarte competenta. Asa ca nu e de mirare. In final, Gerogieva i-a facut o promisiune mamei ei care a implinit in ziua audierii 89 de ani. "Mama mea implineste 89 de ani astazi. Vreau sa ii fac o ultima promisiune. Mama mea a crezut mereu in europa si a vrut ca eu sa invat limba franceza, ceea ce nu am facut. Daca voi fi confirmata comisar european, voi face efortul sa invat franceza", a spus Georgieva ... chiar in limba francezza.

UPDATE: Singurul defect al lui Ciolos: nu cunoaste bine italiana

V-am ramas datoare cu niste comentarii de la audierea lui Dacian Ciolos. Am intarziat din motive obiective. Dar nu asta conteaza.

Audierea lui Ciolos a fost a doua audiere a unui comisar roman la care am asistat. In 2006, am participat si la audierea lui Leonard Orban si de-atunci mi-am dat seama cat de solicitant poate fi. Sunt trei ore in care comisarii propusi sunt in priza si raspund intrebarilor eurodeputatilor.

De luni am urmarit pe internet audierile altor comisari propusi in cea de-a doua echipa a lui Barroso. Din ce am auzit, urmarit si citit, comsiarul Fule a starnit aplauze pe alocuri si Piebalgs.

Pe mina insa m-a luat prin surprindere entuziasmul pe care l-a starnit evolutia lui Dacian Ciolos. Este adevarat, probabil ca nici nu se gasea cineva mai potrivit pentru acest portofoliu si in mod cert niciunul dintre cele 27 de nume aflate pe lista lui Barroso n-ar fi corespuns mai bine portofoliului agriculturii.

Si acum impresiile...

• Ciolos pare un om delicat si asezat, genul ardeleanului cu vorba molcoma, insa de cum a intrat in sala a parut foarte stapan pe sine si pe situatie. Asta a fost impresia pe care mi-a dat-o, destul de relaxat in fata presei straine, a fotoreporterilor, care erau ciorchine in jurul lui.
• In mod evident a avut discutii cu multi dintre membrii comisiei, s-a salutat cu multi dintre ei, a schimat cateva cuvinte, i s-a urat succes, adica am vazut o deschidere spre el.
• Ciolos a aratat la randul lui deschidere fata de Parlamentul European, ceea ce si vor eurodeputatii. A stiut foarte bine sa sublinieze faptul ca vrea sa lucreze strans cu acea comisie, in care sunt multe competente, si acesta era exact lucrul pe care voiau sa il auda. Spre sfarsitul audierii, din intrebarile pe care le puneau, deputatii europeni incercau sa si-l alieze in sprijinul unor initiative si proiecte.
• Am remarcat abilitatea cu care a raspuns insistentelor privind platile directe: el a spus ca trebuie schimbate criteriile, dar principiul de baza trebuie sa fie cel al echitabilitatii intre fermieri, regiuni si state membre. Evident ca intrebarile parlamentarilor au insistat pe criteriile respective, au vrut sa stie care sunt acestea. Cred ca Ciolos a gasit cel mai corect raspuns: a aratat ca are niste principii foarte precise, dar chestiunile tehnice care pornesc de la ele vor fi dezbatute cu specialistii, dar si politic. A subliniat mereu ca este intesat de o dezbatere atat cu PE, cat si cu actorii interesati. In mod cert asta a fost ceea ce vroia sa auda si Parlamentul, adica factorul politic, cat si mediul profesional.
• Dupa prima ora de audiere era deja evident ca incepuse sa ii convinga pe deputati ca stie despre ce vorbeste, ca stie subiectul si ca nu e vorba despre un comisar care a studiat cateva saptamani portofoliul, ci ca a studiat domeniul si apoi a profesat in acest domeniu.
• O alta miscare abila a fost la final. Presedintele l-a intrebat daca vrea sa isi foloseasca cele 5 minute de final pentru un discurs propriu sau poate decide sa mai ia intebari de la eurodeputati. "Am vorbit aici ca vreau o dezbare cu Parlamentul European si in acest sens as folosi cele 5 minute pentru a mai lua intrebari", a fost raspunsul, parafrazat, al lui Dacian Ciolos. El a fost recompensat cu un alt ropot de aplauze.
• Am remarcat ca nu a fost nicio intrebare la care sa nu poata raspunde: nu este o problema daca spui ca nu ai informatiile necesare, dar ca revii ulterior asupra subiectului, insa este adevarat ca nu face neaparat o parere buna. Numai ca li se poate intampla unor oameni care au studiat un portofoliu cateva saptamani. Oricum, comisarii se bazeaza mult pe functionarii si specialistii din cabinet. La Ciolos nu a aparut niciun moment in care sa se intample asta, a putut raspunde si la intrebari punctuale, ca erau despre un sector specific din agricultura, sau organisme modificate genetic, sau buget sau orice altceva.
• Am remarcat lipsa atacurilor asupra lui, a ostilitatii asteptate cel putin dintr-o parte a membrilor comisiei. In afara de interventia ridicola a britanicului eurosceptic John Stuart Agnew - care l-a intrebat cum au fost irositi banii contribuabililor britanici in 2002 in Romania, dupa care n-a specificat exact la care bani, la care fonduri europene se referea - nu au existat discutii mai contondente la audieri.
• Au lipsit intrebari despre problemele cu fonduri pentru agricultura din Romania, precum si cereri de clarificare a relatiei lui cu Franta. Este un semn ca eurodeputatii au fost convinsi de experienta si expertiza lui Dacian Ciolos in ceea ce priveste agricultura, as spune eu.
• In orice moment, a stiu sa isi flateze interlocutorii. De exemplu, a fost foarte simpatic si a suscitat rasete si aplauze cand i-a multumit in limba maghiara unui eurodeputat ungur care l-a intrebat despre relatia dintre supermarketuri si producatori.
• De fapt, aceasta a fost o minge ridicata la fileu. Nu insinuez ca a fost o chestiune aranjata, doar ca Dacian Ciolos stie foarte bine problema inca de cand era ministru al agriculturii, pentru ca a avut initiativa sa ii puna, in Romania, la aceeasi masa a negocierilor sau a discutiilor pe retaileri si pe reprezentantii producatorilor. In timpul mandatului sau la minister s-a negociat acel ghid de bune practici a relatiei dintre supermarketuri si producatori, lucru pe care el l-a prezentat la audiere.
• Presedintele comisiei pentru agricultura a anuntat ca va da o declaratie la sfarsitul sedintei in care se decidea avizul pe care sa il dea lui Dacian Ciolos. Numai ca intalnirea a durat mult mai putin decat fusese programat, intrucat opinia unanima a fost in favoarea comisarului desemnat. Asa ca nu au avut ce sa dezbata. Paolo De Castro a spus ca este o situatie foarte rara in care un comisar sa primeasca votul pozitiv al tuturor grupurilor politice din PE. El a remarcat aplauzele din timpul audierii si de la sfarsit, un lucru si mai rar intr-o comisie care a pus-o deseori in dificultate pe daneza care a gestionat acest portofoliu. Comparatia a fost evident in favoarea lui Ciolos.
• Parlamentarii au ramas cu impresia ca Ciolos se va putea bate in Colegiul Comisarilor pentru Politica Agricola Comuna, pentru bugetul acesteia si i-au promis sprijinul. Este un aspect pozitiv ca romanul a reusit sa isi asigure suportul PE, ramane insa de vazut daca se va concretiza, adica de la promisiune la fapte e drum lung.
• Ideea care mi-a ramas dupa audiere este ca, in sfarsit, Romania a reusit sa impresioneze la Bruxelles. Portofoliu important, comisar competent. (Audierea lui Leonard Orban a fost pe alocuri mai dificila - in sensul ca i s-au pus niste intrebari-capcana - iar modul in care a facut fata a fost, de asemenea, bun. Insa atunci multi considerau ca multilingvismul nu este un portofoliu cu o miza.)
• Un coleg din presa imi spunea ca vorbise cu jurnalistii bulgari si ca, dupa audierea Rumianei Jeleva, erau nerabdatori sa vina ziua de vineri, sa se faca si Romania de rusine. Cred ca este greu sa egalezi proasta figura, ca sa ma exprim in termeni fotbalistici, facuta de comisarul bulgar. Iar reprezentantul Romaniei era la polul opus acesteia: integru, fara schelete in dulap si competent.
• Aaaa, ba da, i-a fost gasit un defect de catre italianul presedinte al comisiei: nu cunoaste bine italiana. :)

UPDATE: Comisarul european Dacian Ciolos a comentat aici pe blog si ne da si el niste informatii de culise, referitor la ce a simtit la audieri. Si da o replica unor comentatori. Iata:

Multumesc doamnei Blajan pentru obiectivitatea descrierii. Au fost si emotii, va garantez. Nu cred ca poate fi altfel la un astfel de eveniment. Emotiile insa, tin intr-un fel de ego, cand vrei sa demonstrezi ca esti f bun si nu ai incerdere daca vei putea. Eu am incercat sa nu ma concentrez pe a demonstra ceva anume, ci sa fiu eu insumi. Iata, cateodata e suficient si restul vine de la sine.

Vreau sa-l asigur pe Anonim ca atata timp cat am fost la minister m-am concentrat pe ce aveam de facut acolo si nu pe a cum sa fac sa plec la Bruxelles. Daca as fi dorit, puteam s-o fac demult. Intr-adevar, m-am gandit sa-mi gasesc un job la Comisie pt ca ma pasiona constructia politica europeana, dar va asigur c cea mai mare sinceritate de care sunt capabil ca nu am "lucrat" pentru a deveni comisar, nu ma asteptam la asta. mai degraba am raspuns la propuneri ale unor politicieni, cu destul de multa circumspectie la inceput.

In fina, tot Anonimului as vrea sa-i spun ca atata timp cat romanii vor astepta omul providential care sa rezolve problemele in Romania, lucrurile vor ramane asa cum sunt. Eu nu cred in omul providential, oricat de competent si binevoitor ar fi el si nu am incecat sa-mi marchez mandatul la minister in calitate de om providential. Am sprijinit oamenii din jurul meu care au avut idei si au avut curajul sa actioneze. Din pacate mai e de lucru pana la o masa critica, cer ar putea urni lucrurile in mod iremediabil inspre bine. Nu cu oameni care "sa faca ceva" singuri, iar noi ceilalti sa stam pe margine sa vedem cum isi rup gatul, o s-o ducem mai bine. Poate gasim intelepciunea sa ne folosi energia si pe altceva decat a denigra.

Instantanee de la audierea lui Ciolos

Nu sunt fotograf profesionist, dar am incercat sa ii fac niste poze lui Dacian Ciolos cand a venit la audieri. Asa ca va arat ce am vazut eu prin lentila aparatului. Scuzati calitatea. :)

A venit in sala cu cinci minute inainte de inceperea audierii, stranind forfota intre jurnalisti. S-a salutat cu presedintele si cu membri ai comisiei, cu eurodeputati, eurodeputatii romani au venit sa ii ureze succes. Si a avut din plin. Mai pe seara va voi spune impresiile mele despre audiere.

Daca rateaza Comisia, Jeleva ar putea castiga oricand Dansez pentru tine

Ei, ce ziceti? Am vazut filmul inca de ieri, insa cum ma pregateam sa plec la Bruxelles, iar astazi am avut si intalniri odata ajunsa aici, n-am apucat sa scriu despre el. Corespondentul Liberation l-a prezentat de ieri pe blogul lui, iar astazi evident ca el a inceput sa circule prin institutiile europene.

Colegul meu, Dan Tapalaga, mi l-a semnalat azi entuziasmat si oarecum revoltat. Comparatia cu Elena Udrea a aparut imediat. I-am spus ca mi se pare mai degraba un subiect de can can, pe care eu nu l-as trata pe site. Cum insa vad ca ai mei colegi nu au scris, imi spun ca totusi nu trebuie sa-l lasam sa se piarda.

Despre acest episod presa internationala a scris inca dinainte de audiere, asa cum a scris despre suspiciunile asupra sotului ei sau despre faptul ca, desi vorbeste fluent germana, engleza sa e cam deficitara. Insa corespondentul La Stampa a pus mana pe aceasta inregistrare a unui show din toamna trecuta cand pe atunci ministra de externe bulgara dansa intr-un show impotriva violentei in scoli. Astazi si seful corespondentilor Financial Times a vorbit, tot pe blog, despre asta.

Tapalaga mi-a zis: asta e ca Udrea. Trimitandu-i inregistrarea unui prieten tot jurnalist, reactia lui a fost: asta e mai tare decat Udrea. N-am inteles de ce. Si Udrea a aparut la dansez pentru tine, dar a dansa un dans popular. Iar Udrea mie mi se pare mai frumusica decat Jeleva, dar e o chestiune de gust.

De fapt, aparitia Rumianei Jeleva in acest moment artistic, o rumba inteleg - iertati-mi ignoranta in chestiuni de dansuri - ar fi avut ca scop sa o faca pe Jeleva mai cunoscuta publicului bulgar. Si impresia nu poate fi decat buna: arata bine si e gratioasa.

Probabil ca daca prestatia ei in audieri ar fi fost ireprosabila, atunci nimeni nu ar fi adus in discutie acest moment si probabil nimeni nu ar fi scotocit dupa inregistrare. dar jeleva a fost lamentabila. Vorbeam cu un prieten de la Bruxelles, din PE, si ii ziceam ca ce a spus ea despre portofoliul ei, probabil ca puteam spune si eu, atat de vaga si neaplicata a fost. "Iarta-ma, Anne, cred ca tu vorbeai mai bine despre portofoliul ei", mi-a replicat el, confirmandu-mi ca opinia generala e ca evolutia bulgaroaicei a fost lamentabila.

Inteleg ca bulgarii nu vor sa o retraga, chiar daca ieri surse europene imi spuneau ca asta rumeaza sa se intample. Mai trag insa putin de timp, pentru ca, in final, mi se pare aproape evident ca Parlamentul nu va face compromisul de a o accepta. Schulz, liderul socialistilor, a pus punctul pe i: "Nu este suficient de buna pentru acest post". Asa cum scrie Barber, popularii vor cere si ei capul unui socialist, iar candidatul este Sefcovic, pentru niste declaratii rasiste impotriva romilor.

Ramane sa vedem, dar sunt aproape convinsa ca Jeleva va rata Comisia. Intrebarea este ce a fost in capul lui Borisov sa o trimita? Pe de alta parte, Borisov e o fosta garda de corp, asa cum a reamintit astazi tot Schulz, in replica la faptul ca Borisov s-a cam rastit la eurodeputati. Liderul liberal, Verhofstast a fost mai diplomat, dar germanul nu.

Oricum, chiar daca nu va fi comisar european, Jeleva are viitorul asigurat. Si, pe de alta parte, ar putea concura si la Dansez pentru tine. Are sanse foarte mari sa castige.

Despre audierea ei, daca ati ratat-o, aici si aici.

Surse: Se pare ca bulgarii o retrag pe Jeleva si il propun pe Mladenov

Surse de la Bruxelles imi spun ca se pare ca bulgarii o retrag pe Rumiana Jeleva si il propun pe ministrul apararii, Nikolai Mladenov. Discutia dintre Barroso si guvernul de la Sofia ar fi avut deja loc, urmand ca la Sofia sa fie facuta publica, in aceasta dupa-amiaza, inlocuirea.

Jeleva anuntase initial ca nu se retrage. Numai ca surse parlamentare spun ca ar fi in interesul tuturor daca situatia s-ar rezolva rapid si fara prea mari valuri.

UPDATE: Focus publica o declaratie a ministrului bulgar al apararii: Exista un candidat pentru postul de comisar european, asa ca nu trebuie sa comentam alte variante. Numele candidatului e Rumiana Jeleva, eu sunt ministrul apararii, a fost (parafrazat) raspunsul lui Mladenov.

UPDATE 2: Informatiile pe surse abunda in ceea ce o priveste pe Jeleva. Se pare ca va exista astazi o intalnire intre liderul socialistilor din PE, Martin Schulz, si cel al popularilor, Joseph Daul, cu Barroso.

Exista doua optiuni in ceea ce o priveste pe Jeleva. Sa fie schimbata, sau sa fie acceptata, pana la urma, de Parlamentul European. Ideea este ca respingerea bulgaroaicei ar putea duce la o prelungire a procedurilor de investire a Comisiei, pentru ca, spre deosebire de audierile trecute, comisiile nu isi comunica avizul public, ci printr-o scrisoare trimisa Conferintei Presedintilor. Asdta inseamna ca avizul comisiilor care au audiat-o ar putea fi aflat public pe 21 ianuarie. Iar pe 26 ar fi votul in plen a echipei lui Barroso.

Se stie ca Barroso nu vrea o prelungire a acestor proceduri, oricum Comisia asta va intra in paine mai tarziu decat ar fi fost normal.

UPDATE: Audierile comisarilor - Jeleva pe drumul spre dezastru?

Asa cum am mai spus si am scris, bulgaroaica Rumiana Jeleva - propusa pentru portofoliul cooperare internationala, ajutor umanitar si prevenirea crizelor in Comisia Europeana - a avut probleme la audieri.

Deocamdata eurodeputatii n-au luat nicio decizie asupra ei, oricum avizele comisiilor parlamentare care ii audiaza trebuie trimise conferintei presedintilor si apoi comunicate, insa in presa au aparut informatii referitor la impresiile facute de comisarii propusi din care se deduce usor ce aviz vor primi. Ashton, deloc convingatoare potrivit unora dintre eurodeputati si a jurnalistilor de la Bruxelles, va primi aviz favorabil.

Insa asupra lui Semeta (liberal) si Jeleva (popular) inca nu s-a decis nimic. Popularii isi sprijina omul, ei considera ca este o incercare a verzilor - cei care au atacat-o cel mai vehement si care nu au mebru in Comisie din grupul lor politic - de a iesi in evidenta si cred ca Jeleva va reusi, prin documentele puse la dispozitie, sa arate ca acuzele sunt nefondate si ca nu exista niciun conflict de interese.

Pe de alta parte socialistii privesc altfel situatia: deocamdata au avut probleme un comisar liberal, unul popular, iar astazi e audierea lui Andor, ungurul socialist despre care se spunea ca trecutul sau comunist i-ar putea face probleme. Se pare insa ca nu va fi cazul, intrucat cehul Fule, aflat in aceeasi situatie, nu s-a confruntat cu mari probleme din aceasta privinta. Adica el a explicat ca pe vremea comunistilor nu prea existau optiuni, iar eurodeputatii au inteles asta. Prin urmare, socialistii asteapta sa vada ce comisari din propriul grup politic ar putea avea probleme, ca apoi sa decida daca e cazul sa negocieze ceva sau nu.

Presa bulgara vorbeste deja despre faptul ca s-ar putea ca Sofia sa trimita o alta propunere lui Barroso, iar numele vehiculate de Sofia News Agency sunt cele ale ministrului apararii, Nicolai Mladenov, Juliana Nikolova - care se ocupa de administrarea fondurilor UE sau Andrei Kovacev, eurodeputat din partidul de guvernare GERB.

Totusi, multi spun ca nu ar trebui sa existe probleme, premierul bulgar - bazandu-se pe sprijinul propriei familii politice, PPE - crede ca Parlamentul European o va sustine pe Jeleva si ca este un complot al opozitiei bulgare impotriva ei, transferat in PE.

Deputatii europeni asteapta un raspuns clarificator de la Barroso, care trebuie sa vina in 24 de ore, referitor la rezultatul auditului Comisiei asupra Rumianei Jeleva si unul de la serviciul legal al Parlamentului European, in care juristii institutiei vor enunta o cluncluzie la care au ajuns in urma studierii documentelor prezentate de Jeleva si de oponenta sa, Antonia Parvanova.

In mod cert se va cauta ajungerea la o solutie care sa nu intarzie si mai mult votul programat pentru 26 ianuarie al PE asupra noii echipe a lui Barroso. Portughezul simte deja ca este in criza de timp din cauza reformei institutionale si a intarzierilor pe care le-a presupus intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, asa ca nu ii convine o nouoa intarziere a intrarii in functie a Comisiei Europene.

UPDATE: Liderul PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, a cerut si el, potrivit AFP, clarificarea cat mai rapida a intereselor financiare ale Rumianei Jeleva, care face parte din familia politica a popularilor.

"Vreau ca situatia juridica a doamnei Jeleva sa fie clarificata cat mai repede, astfel incat comisarul bulgar desemnat sa fie judecat dupa propriile merite. (...) Grupul meu are un atasament, cel putin la fel de mare ca al celorlalte grupuri, fata de principiile transparentei si onestitatii si astepta in mod firesc ca cei propusi pentru postul de comisar sa fie ireprosabili", a spus daul potrivit agentiei de presa franceze.

Tot AFP consemneaza si o reactie din partea lui Jose Manuel Barroso, o reactie prin purtatorul sau de cuvant, la audierea de ieri. Presedintele CE ofera un sprijin prudent bulgaroaicei.

"Pe baza infomratiilor furnizate pana acum, presedintele are incredere in toti comisarii desemnati", a spus purtatorul de cuvant, adaugand ca Barroso a notat faptul ca Jeleva a negat toate acuzatiile aduse.

Presedintele CE n-a primit inca solicitarea eurodeputatilor, insa a precizat ca este clar ca va da un raspuns acesteia. "Presedintele respecta rolul Parlamentului in audieri", a mai spus purtatorul de cuvant, lasand sa se inteleaga ca va accepta un aviz negativ din partea eurodeputatilor.

Audierile comisarilor - ziua a doua

Am urmarit marti zbaterile Rumianei Jeleva in audieri, iar parlamentarii europeni nu s-au decis asupra bulgaroaicei. Ei mai vor informatii si clarificari de la departamentul juridic si de la presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

A fost de departe cea mai itneresanta audiere, iar Jeleva continua sa fie veriga cea mai slaba a echipei portughezului. Am scris aici despre partea legata de chestiunile spinoasedin audiere, referitoare la o posibila minciuna in declaratia sa de interes. Sa vedem cum vor rezolva europenii o astfel de chestiune.

Altfel, la fel ca si ieri, va recomand European Voice pentru relatari de la audierile comisarilor: Jeleva, Reding, Semeta, Fule, De Gucht si Almunia.

Astazi, interesanta va fi audierea ungurului Laszlo Andor.

Audierile comisarilor europeni - prima zi

Cele mai bune relatari de la audierile comisarilor le-am citit pe European Voice. Cu ele mi-am completat informatiile obtinute din lecturarea diverselor surse. Insa redactorii scriu si despre atmosfera audierii, despre prestatia comisarilor, fara a se teme a face niste evaluari proprii. Daca sunteti interesati de subiect, iata ce va recomand:

Despre audierea lui Ashton, Rehn, Piebalgs si Lewandowski. Despre Ashton si aici si, mai ales, aici.

Eu i-am ascultat ieri, insa nimic nu se ocmpara cu a fi in sala, prezent la audiere. Prima mea experienta in acest sens a fost la audierea lui Leonard Orban.

Astazi este a doua zi de audieri, l-am ascultat pe de Gucht si il ascult pe Fule. Se anunta interesanta audierea bulgaroaicei Jeleva, care incepe la ora 17.00.

Nu uitati, audierea lui Dacian Ciolos este vineri, incepand cu ora 10.00, ora Bucurestiului.

Jos comunismul - ce inseamna asta in Romania, ce la Bruxelles

Ma gandeam ca in ultimele zile s-a vorbit foarte mult despre comunism, din nou, despre lustratie, despre fosti comunisti si anticomunisti.

Ieri se vorbea despre punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, astazi presedintele Basescu spune ca este necesara legea lustratiei, dupa condamnarea comunismului, pentru ca cercul sa se inchida.

Ei bine, ca sa aduc lucrurile pe teritoriul meu, al afacerilor europene, comunismul este ghiuleaua atarnata de piciorul unora care spera la o pozitie de inalt functionar european.

Parlamentul European ii va audia pe comisarii propusi si legislativul de la Strasbourg arata ca va face zile grele comisiei Barroso II daca nu va exista un echilibru intre femei si barbati in componenta ei. Barroso a reusit sa aiba, ca numar, cu una mai multe femei decat in echipa anterioara.

Si atunci Parlamentul a dat alt semnal: ca va fi foarte dur cu acei candidati care au avut legaturi puternice cu regimurile comuniste din tarile lor. Apartenenta la structurile comuniste, acum la 20 de ani de la caderea acestor regimuri, este vazuta ca un stigmat. Ca o problema, ca faptul ca aceste tari nu au reusit sa isi improspateze clasa politica si sa o innoiasca, sa aduca sange proaspat.

Grupul PPE a aratat ca tuturor celor ccarora anterior au cooperat cu "regimuri opresive si organizatii nedemocratice" li se va nega ocuparea postului de comisar. Adica toti cei cu un trecut comunist vor intalni opozitie.
Evident ca doar comisarii propusi din noile tari membre se confrunta cu o astfel de problema, iar tinta sunt in mod cert in acest moment comisarii ceh si ungur.

In Romania, la 20 de ani de la caderea comunismului, oamenii simt nevoia sa iasa in strada si sa strige, din nou, jos comunismul si sa revendice simbolurile anticomuniste abuziv utilizate de niste politicieni, in scop electoral.

Cam asa gandim si vorbim despre comunism la Bucuresti/Timisoara si la Bruxelles/Strasbourg.

Castigatorii si perdantii comisiei Barroso II

Nu am avut timp sa comentez impartirea portofoliilor din comisia Barroso II si o fac acum, cu o mica intarziere. Din punctul meu de vedere, sunt castigatori si perdanti. Greutatea portofoliului da insa greutatea in negocierile intre ei, sau mai exact intre cabinetele lor. Conteaza foarte mult si sefii de cabinet pe care ii vor avea si este foarte interesant de vazut cum isi va face Dacian Ciolos echipa.

Marii castigatori sunt, din punctul meu de vedere, cei care au obtinut portofoliile economice grele. Iar finlandezul Olli Rehn si belgianul Karel De Gucht, liberali, au prins un mare pot fiecare, primul afacerile economice si monetare (dupa ce a avut extinderea), al doilea - comertul.

Frata si Germania pot fi inscrise la capitolul castigatori de asemenea. Michel Barnier a facut o concesie mica, acceptand ca Jonathan Faull, britanic, sa fie director general la piata itenrna, pentru a-i linisti pe britanici si City-ul londonez. Insa a obtinut mentinerea in portofoliul lui a serviciilor financiare. Mai mult, Franta a obtinut si ca agricultura sa fie alocata unei tari prietene, cu aceeasi filosofie asupra PAC. As sublinia ca asta este si o mare victorie a Romaniei, mai ales la nivel de imagine. Sau acolo, pentru ca este evident ca Ciolos nu va putea favoriza Romania. Va imaginati ca oricum atentia asupra lui va fi foarte mare, intrucat au existat atatea controverse si atat lobby negativ in toata perioada negocierilor pentru ca Romania sa nu obtina acest portofoliu.

Germania a obtinut energia, ceea ce a suscitat deja ingrojorari ca Oettinger va modela politica energetica in favoarea gigantilor energetici germani RWE, E.ON, EnBW. Comisia precedenta a luat masuri dure impotriva copaniilor energetice franceze si germane pentru abuzul lor de pozitie dominanta pe piata, iar Parisul si Berlinul au avut numeroase incercari de a se opune separarii operatiunilor - productie, transport, distributie - marilor companii energetice in ultimii ani. Germanul este perceput ca apropiat al EnBW, compania energetica din landul sau Baden Wurtteberg, care are o cooperare stransa cu gigantul francez EdF.

Spaniolul Joaquin Almunia a fost mentinut de guvernul de la Madrid, chiar daca initial se spunea ca va fi rechemat pentru a deveni ministru de finante. Spania a vrut sa isi pastreze si portofoliul - afaceri economice si monetare - insa Barroso a mers pe ideea ca vechii membri ai echipei sa primeasca portofolii cu totul noi fata de cele detinute anterior. insa Almunia a obtinut unul dintre cele mai puternice portofolii, concurenta, fiind si primul viecpresedinte, al doilea in linia decizionala dupa Barroso. Este chiar o victorie a socialistilor, avand in vedere apartenenta politica a lui Almunia.

Polonezii au obtinut bugetul, un portofoliu important, asa cum au tintit, in timp ce Estonia luat transporturile, un portofoliu care apartinuse italianului Tajani. El are acum intreprinderile si antreprenoriatul, probabil un portofoliu mai slab decat cel detinut anterior, avand in vedere ca vroia sa si-l pastreze.

Perdantii sunt, din punctul meu de vedere Ungaria si Bulgaria. La un moment dat, se vorbea despre varianta de a-i da lui László Andor portofoliul servicii financiare, rupt din piata interna a lui barnier. Andor, ca fost membru in board-ul BERD, are o buna legatura cu City si ar fi fost in masura sa satisfaca englezii si sa le linistasca temerile. In final, a luat angajare si afacerile sociale, un portofoliu destul de slabut, din punctul meu de vedere.

La fel bulgaroaica sau irlandeza, care a obtinut cercetare si inovare. Slovacul Sefcovic are un rol mai ales administrativ, cu relatiile interinstitutionale, insa este vicepresedinte. Portofoliul multilingvism a fost ascuns in portofoliul mai amplu educatie, cultura, multilingvism si tineret care i-a revenit cirpriotei Androulla Vassiliou.


Portofoliile comisiei Barroso II

Austria: Johannes Hahn - politica regionala
Belgia: Karel De Gucht - comert
Bulgaria: Rumiana Jeleva - cooperare internationala, ajutor umanitar si raspuns la criza
Cipru: Androulla Vassiliou - educatie, cultura, multilingvism si tineret
Cehia: Stefan Füle - extindere si politica european de vecinatate
Danemarca: Connie Hedegaard - actiune climatica
Estonia: Siim Kallas - transporturi (Vicepresedinte)
Finlanda: Olli Rehn - afaceri economice si monetare
Franta: Michel Barnier - piata interna si servicii
Germany: Günther Oettinger - energie
Grecia: Maria Damanaki - afaceri maritime si pescuit
Ungaria: László Andor - angajare, afaceri sociale
Irlanda: Máire Geoghegan-Quinn - cercetare si inovare
Italia: Antonio Tajani - industrie si antreprenoriat
Letonia: Andris Piebalgs - dezvoltare
Lituania: Algirdas Šemeta - taxare si uniune vamala, audist si antifrauda
Luxemburg: Viviane Reding - justitie, drepturi fundamentale si cetatenie (VP)
Malta: John Dalli - sanatate si politicile consumatorului
Olanda: Neelie Kroes - agenda digitala (VP)
Polonia: Janusz Lewandowski - buget si programare financiara
Romania Dacian Ciolos - agricultura
Slovacia: Maroš Šefcovic - relatii interinstitutionale si administratie (VP)
Slovenia: Janez Potocnik - mediu
Spain: Joaquín Almunia - concurenta (VP)
Suedia: Cecilia Malmström - afaceri interne
Marea Britanie: Catherine Ashton - inalt reprezentant pentru politica externa (VP)

Regandirea portofoliilor

Portofoliul justitie, securitate si afaceri interne a fost impartiti in doua:

• Reding ia justitie, drepturi fundamentale si cetatenie, alaturi de directoratul general pentru comunicare si directoratul general pentru egalitatea intre femei si barbati, actiune impotriva discriminarii si societate civila, ultimul apartinand anterior DG Employment (angajare si afaceri sociale)
• Suedeza Cecilia Malmström ia afacerile interne, ce vor include securitate, contra-terorism si controlul granitelor/frontierelor
  

Portofoliul dezvoltare si ajutor umanitar a fost si el impartit:

• Piebalgs ia dezvoltarea
• Bulgaroaica Jeleva ia cooperarea internationala, ajutorul umanitar si raspunsul la crize
  

Portofoliul angajare, afaceri sociale este extins cu incluziunea sociala

Lituanianul Semeta va fi responsabil de taxe si uniune vamala, un portofoliu care se va extinde cu audit si lupta impotriva fraudei.

Auditul si lupta impotriva fraudei au fost desprinse din portofoliul administratie - care se refera la personal, cladiri si chestiuni de securitate. Acestuia din urma i se adauga acum relatiile interinstitutionale, de care se ocupa anterior comisarul pentru comunicare.

Portofoliul comunicare a fost desfiintat. La fel ca si multilingvismul, care a fost grupat cu educatia, cultura si politicile dedicate tinerilor.

Portofoliul protectia consumatorului a fost alaturat sanatatii, asa cum era initial, inaitne de aderarea Romaniei si Bulgariei la UE in 2007.

Portofoliul cercetare si stiinta va include responsabilitatea pentru inovatie.

Portofoliul afacerilor externe e extrem de complicat: politica de vecinatate a fost adaugata extinderii, dar comisarul va lucra in stransa cooperare cu Inaltul reprezentant pentru politica externa, la fel ca si comisarul pentru cooperare internationala, ajutor umanitar si raspuns la criza si cel pentru dezvoltare.

Portofoliul actiuni climatice a fost creat nou, prelund directoratul C de la mediu, cu exceptia responsabilitatii pentru aer curat, care ramane la mediu.

Unitatea protectie civila din directoratul de mediu se va muta la directoratul ajutor umanitar.

Directoratul general pentru transport si energie a fost impartit in doua, cum ar fi fost si firesc, iar comisarii respectivi isi vor pierde responsabilitatea pentru deciziile privind ajutorul de stat acordat in domeniile lor, care trece la comisarul pentru concurenta.

Merci, la France! Bonne chance, Ciolos!

In sfarsit, Ciolos a devenit comisar european, iar Romania a primit agricultura. Nu s-a ajuns usor aici, iar eu am fost extrem de sceptica ca vom reusi asta. Si vreau sa clarific lucrurile de la inceput: nu am pus niciodata la indoiala calitatile si calificarea lui Dacian Ciolos, am spus-o, o repet, i-am spus-o si lui. Dar nu depinde numai de asta, erau atat de multe variabile si, in final, aceasta victorie pare a Romaniei, dar eu o consider si o victorie a Frantei. De la care, marturisesc, nu ma asteptam la atata consecventa.

Basescu a ales o strategie castigatoare

Ceea ce toata lumea, inclusiv eu, credea ca este o strategie perdanta s-a demonstrat o strategie castigatoare. Basescu a mers pe o singura varianta, atat de om, cat si de portofoliu. Vrem agricultura, il avem pe Ciolos foarte calificat pentru ea.

Analistii, oamenii din institutiile europene, toti spuneau ca in general in astfel de negocieri mergi pe mai multe variante, cu mai multi candidati. Basescu a tinut-o pe-a lui, iar eu am scris si am considerat ca greseste teribil. Pentru ca oficiali din Comisie mi-au spus: Romania si presedintele au primit semnalul clar ca nu vor primi un portofoliu care va gestiona atat de multi bani - anual, 45% din bugetul UE -, este practic exclus sa se intample asta.

Mai mult, o serie de eurodeputati germani si-au manifestat nemultumirea si opozitia fata de o astfel de solutie si e suficient sa cautati interviurile lui Ingeborg Grassle de pe NewsIn, care se repeta in acest sens. In timpul summit-ului din 19 noiembrie de la Bruxelles, aceasta l-a primit pe Ciolos la o discutie, tocmai pentru a nu exista opozitie fata de el la audierea din parlament. De altfel, asa cum era normal, Ciolos a facut un lobby intens in ultimele saptamanai acolo.

In paralel cu propunerea lui Ciolos si negocierea acestei variante, agricultura, se desfasurau din partea unor actori politici romani si alte negocieri. PSD-ul, mai precis Adrian Severin, a tras pentru postul de Inalt reprezentant pentru politica externa. In ultima vreme, PSD-istii il acuzau pe Basescu de faptul ca nu a sustinut aceasta candidatura si de-asta Severin nu a avut sanse. Eu am scris ceva, dar am si evitat sa intru in aceasta campanie pro-Severin, pentru ca nu existau sanse sa obtina o functie mult prea importanta pentru un reprezentant al Romaniei. A fost chiar un contra-lobby facut de PSD-isti lui Ciolos la Bruxelles.

Pe de alta parte, exista un lobby din interiorul PDL pentru altcineva pentru postul de comisar, insa persoana respectiva nu era in viziunea lui Basescu. Pentru ca el o tinea pe-a lui, agricultura. Chiar oameni din PDL spuneau ca Ciolos nu este puternic colorat politic - fiind in situatia lui Orban - si ca Barroso si-ar dori oameni politici in Comisie, pentru a o intari si a satisface grupul politic PPE din Parlament. La un moment dat, la Bruxelles se vorbea despre mari sanse ale Ancai Boagiu, singura care a pastrat o legatura constanta cu PPE, pentru ocuparea acestui post. Se spunea ca Boagiu a avut o intalnire la Varsovia, cu ocazia unui eveniment, cu Barroso, iar el si-ar fi exprimat preferinta pentru Boagiu de a deveni comisar. O informatie pentru care nu as baga mana in foc, dar probabil folosita in aceasta campanie. Cand secretarul general al PPE a dat un interviu in Adevarul, lucrurile au devenit evidente.

In afara de Basescu si apropiatii lui, la Bucuresti - pe baza semnalelor primite de la Bruxelles - exista in mediul politic, putin preocupat de acest subiect, de altfel, ideea ca nu avem nicio sansa pentru agricultura. De-asta PSD nu s-a opus nominaizarii lui Ciolos si Diaconescu si-a exprimat inca din vara sustinerea oficiala pentru el, desi am inteles mai apoi ca subiectul nici n-a fost discutat in partid si de-asta e considerat un tradator (motiv pentru care, spunea EVZ, nu va obtine postul de ministru de externe in guvernul de dupa alegeri, daca iese Geoana invingator). In PDL se spunea la fel, probabil doar Basescu a crezut 100% in asta. Am vorbit cu oameni apropiati lui, care ii admirau stilul de negociere, insa ajunsesera la aceeasi concluzie din discutiile cu contactele lor de la Bruxelles - Romania nu va primi agricultura. Altii din PDL spuneau ca Ciolos n-a fost primit multa vreme la o discutie de tatonare cu Barroso, aratand clar ca acesta nu ar intentiona sa dea agricultura Romaniei, iar pe Ciolos il recomanda tocmai expertiza in acest domeniu.

Convingerea lui Basescu s-a clatinat putin in timpul IndAgra, prin octombrie. In interviul de-acolo a dat primul semnal public ca sansele noastre s-au redus pentru agricultura, dar noi le jucam pana la capat.

Rolul cheie al Frantei

Franta si-a exprimat inca de timpuri si foarte deschis sutinerea pentru ca Romania sa primeasca agricultura. Ratiunile sunt simple: vrei ca un prieten sa gestioneze un domeniu care te intereseaza atat de mult. Franta este cel mai mare beneficiar al subventiilor UE, al platilor directe, cele spre care tendinta merge sa fie reduse, pentru a se redirectiona banii spre dezvoltare regionala. Exista aceste doua orientari si doua tabere, iar batalia in urmatorii ani va fi dura.

Numai ca Franta a dat la un moment dat semnale - inainte de referendumul din Irlanda - ca sustine acesta tara pentru obtinerea postului de comisar pe agricultura. Irlandezii cereau orice pentru a ratifica Tratatul de la Lisabona, iar europenii le promiteau orice. Asta a facut si Franta.

Ei bine, in acel moment convingerea lui Basescu s-a clatinat putin si a venit declaratia de la IndAgra. Numai ca reactia ambasadorului francez, neoficiala fireste, a fost de surprindere. Ce l-a apucat pe Basesu sa spuna chiar el ca sansele s-au redus, s-a intrebat Henri Paul, care a aratat clar ca Parisul nu si-a schimbat sustinerea. Numai ca asta nu se intampla oficial, fireste.

Mai mult decat sustinerea Romaniei, Franta si-a urmarit propriul interes. La Bruxelles se spunea ca Franta va avea doua portofolii, daca va avea Romania agricultura, si a fost unul dintre motivele pentru care a existat aceasta opozitie pentru varianta Romania-agricultura.

Numai ca in negocierile din ultimele luni pentru inaltele posturi din UE Franta a fost foarte cuminte - ea a zis ca vrea piata interna ca portofoliu, dar altfel s-a raliat de altfel Germaniei si in sustinerea lui Van Rompuy si a lui Catherine Ashton. Pentru ca spera la compensatii si la obtinerea importantului portofoliu al pietei interne, cu serviciile financiare in el. Michel Barnier, comisarul, ameninta cu o reglementare stricta a sectorului serviciilor financiare, ceea ce a ingrijorat City-ul londonez.

In ultima saptamana aici a fost meciul - daca sa rupa sau nu acest sector din piata interna, din portofoliul francezilor. Pana ieri, britanicii credeau ca i-au facut-o Frantei: varianta de care au fost aproape siguri era ca serviciile financiare deveneau portofoliu separat, dar ungurului, care avea o relatie excelenta cu City-ul si care n-ar fi facut probleme. Franta obtinea, in compensatie, si agricultura, deci ea revenea Romaniei.

Si totusi, Franta nu s-a lasat. Unii erau siguri - britanici - inainte cu jumatate de ora de anuntarea echipei de catre Barroso ca Barnier nu are serviciile financiare. Insa portughezul luase decizia, cu o concesie din partea franceza: serviciile au ramas in portofoliu, insa director general se pare va fi un englez. Sau un britanic va fi intr-un post cheie, pentru a linisti si Londra.

Intreaga vara am urmarit cu mare atentie negocierile, desfasurarea lor, fiind, la un moment dat, sngurii care scriam despre asta, la Hotnews. Pentru ca am considerat ca subiectul este important, in ciuda faptului ca ceea e se intampla in tara il puneau intr-un colt de umbra, iar politicienii nu erau deloc preocupati de asta. Bataliile si mizele erau altele.

Ma bucur ca a iesit asa, desi marturisesc nu am crezut, pana acum vreo doua-trei saptamani, ca aveam sansa reala pentru agricultura. Opozitia a fost mare si chiar daca Dacian Ciolos este probabil cel mai calificat om pentru asta, nu era vorba despre persoana lui. Era vorba despre Romania si relevanta ei in UE. Ceea ce am ignorat eu a fost marele interes al Frantei, desi sunt absolut convinsa ca ne-ar fi abandonat daca era in interesul ei. Si totusi, a fost consecventa. Britanicii, germanii nu sunt deloc incantati ca Parisul are doua portofolii, dar acesta e jocul: "win some, lose some".