Observ insa acea atitudine de provinciali pe care o avem adesea in relatia cu Bruxelles-ul. Pentru ca marea batalie in privinta politicii de coeziune s-a dus in mandatul anterior, al lui Johannes Hahn. Acum Corina Cretu va trebui doar sa aplice o politica deja reformata si sa urmareasca realizarea de proiecte confirm noii gandiri pe niste bani deja impartiti. Asta nu inseamna ca nu va fi o treaba grea, dar tocmai de aceea recomand moderatia.
Dacian Ciolos a avut de dus o lupta deloc usoara cand si-a preluat mandatul. Reformarea politicii agricole comune, o politica ce are cel mai mare buget, o politica ce a fost contestata de mari contribuabili, o politica sustinuta de Franta, dar teribil contestata de Marea Britanie (chiar daca isi faceau cluburi de golf cu subventii agricole), nordici si chiar unele dintre statele baltice.
Britanicii sustineau sa nu se mai dea plati directe - am asistat la o discutie pe aceasta tema in timpul bursei mele in Anglia, la DEFRA - sa fie alocate fonduri, mult mai putin, dezvoltarii rurale, asta in cel mai fericit caz. Caci ei vorbeau despre desfiintarea ei cu totul.
Dacian Ciolos a avut de dus o batalie, de armonizat interese divergente europene, iar ceea ce a iesit, desi perfectibil, este o politica atat in favoarea unor tari precum Romania, dar care sa mai imblanzeasca acerbii critici.
Corina Cretu nu va avea de dus o asemenea batalie. Jean-Claude Juncker isi doreste comisari politicieni, cu viziune politica, cu proiecte si programe politice. Dupa cum stau lucrurile privind politica regionala, ca şi cea energetica de exemplu, liniile au fost deja trasate.
Am facut, in ultimii doi ani, doua interviuri cu comisarul Johannes Hahn in care am vorbit despre noua gandire privind politica regionala:
- dorinta de a se finata proiecte de dezvoltare integrate, nu doar de infrastructura
- prioritati diferite, cu accent pe inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de CO2
- obiective masurabile, proiecte ale carora efecte sunt cuantificabile
- o sustinere mai mare a IMM-urilor
- corelarea indeplinirii conditionalitatilor macroeconomice de suspendarea fondurilor europene
Voi urmari un interes obiectivele pe care sile stabileste comisarul Corina Cretu si vor fi enuntate in audierea din PE.
O audiere care nu va fi usoara. Anticipez intrebari legate de modul in care, in conditiile problemelor pe care le-a avut Romania in acest domeniu - si nu vorbesc despre rata de absorbtie -, isi va putea exercita ea atributiile intr-un mod cu totul obiectiv. Si mai ales in contextul declaratiilor din tara si entuziasmului pentru primirea acestui portofoliu.
Declaratiile astea vor fi urmarite, iar Corina Cretu va trebui sa arate ca nu exista niciun motiv de dubiu ca va fi un comisar european si nu un comisar al "tarii pe care o cunoaste cel mai bine". Stiti, acesta este un mod de a vorbi despre tara din care provii, fara a-i rosti numele.
Totusi, cred ca bucuria autoritatilor de la Bucuresti pentru obtinerea acestui portofoliu ar putea fi argumentata prin faptul ca DG Regio a fost dur cu Romania in ultimii ani, ca ne-a criticat in modul cel mai abrupt cu putinta si ca nu a ezitat sa ne sanctioneze chiar si pentru mici disfunctionalitati.
Insa oamenii din DG raman aceiasi, iar criteriile lor raman aceleasi. Comisarul va reusi, probabil, sa infuenteze lucrurile, dar intr-o mica masura. Asta nu inseamna ca va putea sa faca multe pentru Romania.
Am arătat aici, pe cursdeguvernare.ro, cam cum ar putea ajuta Romania:
"Comisarii au o marjă de manevră, în condiţiile în care unele decizii se iau la nivelul lor şi nu mai ajung în Colegiu.
1. Din poziţia de comisar pentru politica regională, cea mai mare putere pe care o va avea Corina Creţu şi va fi în avantajul României va fi aceea de a decide sau nu sistarea plăţilor pe programele operaţionale finanţate din fondurile de coeziune.
În anteriorii 5 ani, DG Regio, care urmăreşte administrarea şi cheltuirea banilor europeni alocaţi statelor membre, a fost extrem de exigentă în ceea ce a privit România. Ţara noastră a avut sistate plăţile pe aproape toate programele operaţionale: regional, de tranport, mediu, resurse umane, competitivitate.
Au fost decizii luate la nivelul comisarului Johannes Hahn, în urma evaluării experţilor DG Regio. Corina Creţu ar putea da dovada de o mai mare indulgenţă şi răbdare în cazul unor probleme, nu flagrante, în schimb, în privinţa administrării fondurilor europene. Este cel mai mare avantaj pe care l-ar avea România prin deţinerea acestui portofoliu.
2. În plus, suntem în plină perioadă de aprobare a documentelor programatice pentru administrarea şi cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. DG Regio a a aprobat Acordul de Parteneriat, dar are de aprobat programele operaţionale şi apoi de acreditat instituţiile. Este un proces greoi, dar cu un pic de ajutor de la comisar în sensul urgenţei, lucrurile ar putea, teoretic, fi accelerate. Astfel, momentul în care efectiv România să cheltuie bani europeni să fie cât mai repede.
Autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să mizeze, în acest sens, pe o mai mare indulgenţă a Comisiei, dacă documentele programatice sunt, la fel cum a fost cazul Acordului de Parteneriat, lipsite de viziune şi de obiective concrete şi detaliate.
3. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.
Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante.
În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat. Rămâne de văzut în ce măsură, dacă va fi cazul, va putea comisarul Corina Creţu să amâne aplicarea unei astfel de decizii."
Aud insa intro-uri triumfaliste la televiziuni: "Romania a intrat in elita politicii europene" (Realitatea), de exemplu. Da, suntem fericiti ca am obtinut portofoliul dorit, pentru a doua oara. Dar putina moderatie nu strica. Mai conteaza si cum te achiti de indatorire. Nu contest calitatile doamnei Cretu, inca nu le-a demonstrat in acest domeniu, insa trebuie sa isi arate competenta. Primul pas este audierea din PE.
Evocam zilele trecute audierea lui Dacian Ciolos. Am scris despre ea impresii aici. A fost unul dintre momentele in care m-am simtit reprezentata, ca roman, asa cum mi-as dori sa fiu. De un om competent, bine pregatit, care isi stia domeniul dumnezeieste.
Doamna Cretu are o competitie grea in fata, cand o compar cu domnul Ciolos. Si asta pentru ca background-ul domniei sale in domeniul politicilor regionale nu se compara cu cel al comisarului care isi incheie mandatul. Dar care sper ca poate, prin pregatire intensiva, sa treaca cu bine de audieri.
Noi ne bucuram inainte de trecerea hop-ului. Intreaga Comisie trebuie sa treaca, exista deja numeroase comentarii referitor la impartirea portofoliilor. Europarlamentarii au picat de fiecare data cate un comisar: pe Butiglione in 2004, a fost inlocuit de Fraco Fratiini, Laszlo Andor a fost schimbat de pe portofoliu initial si a trecut cu greu. In 2009 a fost picată bulgaroaica Rumiana Jeleva.
Deci audierile nu sunt o formalitate. Iar problemele pe care le-a avut Romania in gestionarea fondurilor europene si in programarea perioadei urmatoare (lipsa de viziune, tineri minte?) ar putea fi gloante pe care va trebui sa le pareze in audiere. In plus, sunt si alte aspecte legate de tot felul de informatii publice care sunt citite si invesntariate de europarlamentari.
Va recomand aici un articol in care am incercat sa explic drumul e la nominalizare la preluarea portofoliului.
Nu sunt de acord nici cu cei care spun ca sigur nu are nicio sansa sa treaca de PE, dar nici cu cei care se entuziasmeaza, cu naivitate sau in scopul de a manipula, privind portofoliul obtinut.
Din experienta mea de ani de zile pe afaceri europene si din dorinta mea de a trai intr-o tara influenta in Europa, va pot spune ca, personal, mi-as fi dorit sa avem un portofoliu pentrum cel al Poloniei. Sau plin de provocari ca al Greciei.
Pe de alta parte, si cu un portofoliu precum ajutorul umanitar (nu inteleg de ce este vazut ca un portofoliu minor) poti deveni un comisar super-influent si apreciat. Kristalina Georgieva a devenit vicepresedinte al Comisiei dupa ce a gestionat acest portofoliu si a fost in carti pentru postul de Inalt reprezentant pentru politica externa. Pe meritul ei personal, nu pentru influenta tarii sale. Nu e putin lucru!
Degeaba ai un portofoliu relevant, daca nu impresionezi. Sa speram insa ca nu va fi cazul.
Postări
