George Friedman de la Stratfor ii da replica presedintelui Basescu

Presedintele Traian Basescu, dar si secretarul general al NATO, A.F. Rasmussen, i-au replicat lui George Friedman care a spus anterior ca scutul antiracheta e mai degraba un proiect simbolic, fara o reala utilitate. Si ca nu el asigura securitatea Romaniei.

Ei bine, Friedman le da o replica astazi, cu un text publicat de Stratfor. Si reaminteste unele dintre ideile enuntate de el anterior. Iata ce spune el.

Proiectele legate de scurul antiracheta costa mari sume de bani fara se raspunda adevaratelor interese nationale ale Romaniei. ele includ siguranta interna impotriva unor actori non-statali, securitatea granitelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul destabilizarii acestei tari.

Provocarea Romaniei in relatia cu SUA este crearea unei dimensiuni economice relatiei lor politice si militare. (...) Problema nu este lipsa de proiecte, care sunt multe. problema este birocratia romaneasca, care poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre ele nu exista in Romania. Un lucru pe care l-am spus in timpul vizitei mele in Romania a fost ca reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratilor si predictibilitatea sunt chestiuni de securitate nationala.

Am argumentat ca accentul strategic al romaniei trebuie sa se concentreze pe achizitia de sisteme de aparare conventionale care pot face fata amenintarilor care evolueaza. SUA nu trebuie judecate prin angajamentul lor fata de scutul antiracheta, ci prin dorinta de a contribui la intreg spectrul nevoilor de securitate ale Romaniei.

Sunt doar cateva idei din textul lui. Pentru o lectura comprehensiva,textul lui George Friedman, aici. Daca  nu se poate citi integral, il voi posta ulterior.

Basescu o pune la punct pe Reding

Viviane Reding ia lovitura dupa lovitura de la politicienii romani. Dupa dialogul la distanta cu Victor Ponta, iata ca si Traian Basescu o pune la punct.

Comisarul european a spus saptamana trecuta ca 'raul cel mare' a putut fi evitat in Romania gratie institutiilor internationale, a Comisiei Europene, FMI si statelor europene. O afirmatie care l-a deranjat pe Traian Basescu, se pare, intrucat a reactionat astazi destul de dur in discursul in fata diplomatilor romani.

"Am vazut ca exista politicieni care  isi aroga salvgardarea Romaniei. Restabilirea statului de drept s-a facut pentru ca institutiile romanesti au stat in picioare chiar si in fata acestei furii politice. (...) Acesta este mesajul pe care vreau sa-l preia toti ambasadorii", a spus presedintele.

N-a venit niciun politician de afara sa voteza in Curtea Constitutionala, n-a venit niciun politician ddin strainatate sa lanseze anchete cu privire la eventuale fraude la referendum, a argumentat presedintele. "A fost o proba de foc pentru institutiile din Romania, pe care acestea au trecut-o", crede Basescu. 

Viviane Reding este unul dintre cei mai puternici politicieni de la Bruxelles, chiar daca vine dintr-un stat atat de mic. Este poate exemplu in plus prin care poti argumenta ca puterea unui stat in UE nu sta neaparat in dimensiunea lui si in numarul populatiei. Luxemburgul este reprezentat, sa nu uitam, si de Jean Claude Junker, presedintele eurogrup. Euractiv.com, intr-un articol, arunca  ideea ca si-ar pregati terenul pentru a fi aleasa presedinte al Comisiei. Ceea ce, sincer, nu m-ar surprinde.

Summit-ul NATO intre feuda Ponta-Basescu

Asa cum era de asteptat - fiind ca nu mizez niciodata pe maturiatea oamenilor politici de la noi de a-si spala rufele in familie, nu in public - Summit-ul NATO de la Chicago n-a facut decat sa accentueze bubuielile intre Basescu si Ponta. Daca ne era dor de perioada de bubuieli Basescu-Tariceanu, iata ca ea se reediteaza. Cu alti protagonisti, de o parte, cu acelasi, de cealalta. Si, din nou, lucrurile se intampla in deplasare, unde se reunesc cele doua tabere.

In week end, aflata in calatorie si departe de agentiile de presa, am aflat de la televiziuni doar caateva lucruri despre ce se intampla la Chicago:

• Ca Marga "si-a luat-o" de la Basescu, atunci cand i-a spus ca vorbeste cea mai autorizata voce a statului roman si cand a aratat ca "seful politicii externe romanesti este seful statului"
• Ca ministrul Marga vorbea despre participarea de miercuri la Consiliul Europei, nicidecum la Consiliul European. Dar ce, e singurul care face aceasta confuzie pe care orice student la stiinte politice stie sa ti-o lamureasca? Am vazut astfel de confuzii si la mari lideri de opinie ai natiei, si la alti politicieni. E rusinos sa o faca ministrul de externe, e foarte adevarat.

Si am mai aflat ceva, inainte de summit, o declaratie a lui Ponta. Ea fie arata ca e un habarnist, fie ca, e mult mai probabil, vrea sa induca publicul larg in eroare. O sa vedeti imediat la ce ma refer. Eu am luat citatul dintr-un articol de pe ziare.com.

Pe domnul Marga (Andrei Marga, ministrul de Externe - n.red.) l-am rugat sa mearga la Chicago, impreuna cu presedintele tarii, pentru ca stiti, presedintele tarii, in general, merge in strainatate si nu reprezinta pe nimeni, decat pe el. I-am trimis pe ministrii Marga si Dobritoiu (Corneliu Dobritoiu, ministrul Apararii - n.red.) ca sa inteleaga partenerii nostri internationali ca exista oameni seriosi in Romania.  Sunt convins ca drumul pana la Chicago va fi extrem de lung pentru domnul presedinte Basescu.

Sa traduc ce a zis premierul: l-a rugat pe Marga sa mearga la Chicago si l-a trimis si pe Dobritoiu, ca sa vada partenerii internationali ca si Guvernul isi trimite reprezentanti. Adica noi, Guvernul, in opozitie cu presedintele si intr-o coabitare fortata, am tinut sa fim prezenti acolo, spre insatisfactia lui Basescu. Dar na, i-am facut-o!

Il auzeam aseara pe Emil Hurezeanu comentand aceasta declaratie, si pe Dan Pavel, la Realitatea. Si au scaldat-o in fel si chip, dovada ca nu stiau cea mai simpla explicatie. La summit au fost reuniuni la nivel inalt - la care participaru sefii de stat si de guvern ai tarilor aliate - , dar si reuniuni ale ministrilor de externe si reuniuni ale ministrilor apararii. SIMPLU! Erau formate care cereau ca cei doi ministri sa fie acolo, in delegatie. COMPLICAT pentru restul, care sunt formatori de opinie, sau politicieni. Asa ca ii poti suspecta fie de nestiinta, fie de dorinta de a scalda lucrurile, pentru ca publicul care ii urmareste sa fie confuz si sa gandeasca in termeni de bubuiala ceea ce se intampla. unii sa zica i-a facut-o Ponta, bagandu-i pe aia doi in delegatie. Altii sa spuna: ok, a trebuit base sa ii ia cu el pe papagalii aia doi, dar le-o face el, in public.

Altfel, dragi colegi de la Chicago, ce s-a intamplat la Summit? Ce decizii s-au luat pe Afghanistan, pe scutul antiracheta, sau pe smart defence?

Aaa, nu mi-o ziceti pe aia cu de astazi scutul antiracheta e functional in Romania. De astazi, o parte a Romaniei e aparata. Ca iasari imi aratati ca nu intelegeti nimic. Iar Basescu nici nu va prea ajuta cu declaratiile lui. Mai mult va confuzeaza, insa stie el ce zice.

Ca sa va lamuriti: scutul antiracheta a fost inclus in mixul de capabilitati de aparare ale NATO, adica pe langa fortele conventionale si nucleare, acum e si apararea antiracheta inclusa. Si doi: Alianta a marcat nasterea embrionului - elementele din Plonia, Romania, Spania, Turcia - din care se va dezvolta scutul antiracheta. cam asta s-a intamplat referitor la scut. Operational va fi, in Romania, din 2015.

In rest, ma bazez pe presa internationala sa fiu informata corect si complet. Ca ei ma pot lamuri ce s-a intamplat la Chicago, la Summit-ul NATO. De la media romaneasca sunt sigura ca voi afla daca Base i-a aruncat, pana la urma, o cafea in fata lui Marga. Sau daca a plecat cu avionul inainte sa apuce ministrul de externe sa urce in el. Sau orice altceva imi pot imagina.

Inca una despre Andrei Marga

Imi propun sa fie ultima postare-ecou dupa numirea domnului Maraga ministru de externe. Pentru ca, pana la urma, vreau sa scriu despre activitatea sa si asta voi si face in viitor. Ceea ce ma pregatesc sa spun acum sunt niste consideratii privind persoana sa, la ce concluzie am ajuns ascultandu-l si punandu-i intrebari si in urma a ce s-a intamplat in ultimele doua zile.

Andrei Marga imi pare un om cumsecade, este un ardelean molcom si la locul lui, as fi spus. Numai ca trebuie sa demonstreze ca locul lui e la Externe, fapt de care eu nu sunt convinsa deloc. In ciuda argumentelor sale privind experienta internationala acumulata de-a lungul anilor si prezentata in cadrul audierii din Parlament.

Nu contest ca este un om competent pe domeniul sau, ca probabil se pricepe sa conduca bine o universitate. Nu cred sau nu as vrea sa cred ca are un complex al provincialului, desi acest lucru a fost atat de discutat in timpul audierii. Un subiect deschis de el, e adevarat, spunand: Cei care venim din provincie nici nu ne ocupam prea mult sa se vada CV-ul nostru pe siteuri sau prin alte locuri. Nu e o miza. N-a facut decat sa ii ridice mingea la fileu lui Sever Voinescu, care l-a catalogat drept provincial, mai ales atunci cand a invocat prieteniile pe care le are in diverse capitale ale Europei.

Andrei Marga a gresit insa din start. Din mai multe puncte de vedere pe care le voi enumera aici:

1. Pentru ca a acceptat aceasta pozitie. Competentele sale il recomandau pentru un alt portofoliu. Eu consider ca atunci cand nu esti stapan pe un domeniu, trebuie sa refuzi. E adevarat, exista exemple multe, la alte ministere, in care oamenii nu sunt din domeniu. Numai ca Externele sunt un domeniu mai special. Inteleg insa: a trebuit sa raspunda nevoilor partidului, caruia ii revenise ministerul si nu avea o alta varianta. Si a fost tentatia - fireasca pentru fiecare om - a pozitiei si statutului. Pana la urma, cine ar ptuea refuza un post de ministru? Nimeni, sa nu fim ipocriti.

2. Pentru ca, odata nominalizat la MAE, a avut o prima declaratie care a reusit sa il antagonizeze cu cei din minister. Oricum era vazut de ei ca din afara sistemului, ca un om nepotrivit. Iar declaratia lui ca ministerul este unul "prafuit" n-a facut decat sa ii supere. Nu poti sa arunci astfel de lucruri. Poate a considerat ca arunca buzduganul inainte, ca oamenii sa se astepte la schimbari, sa stie ca lucrurile vor fi diferite in mandatul lui, ca a venit cu idei revolutionare la MAE. Dar, oricare i-ar fi fost motivele, a gresit. Chiar daca asa considera ministerul, a fost nesabuit sa se pronunte dinainte de a lua un prim contact cu el.

3. Pentru ca, desi pus seful diplomatiei, a fost total lipsit de diplomatie si tact in a porni, inca din primul moment, razboiul cu presedintele Basescu. A comparat masurile de austeritate girate de Basescu cu masurile lui Mussolini, l-a comparat pe acesta cu dictatorul italian. A facut-o inainte de a fi numit ministru. Dar greseala majora e ca le-a reiterat in audierea din parlament. Deja venea de pe o alta pozitie. Era ministrul de externe desemnat, omul care  - fie ca ii place sau nu Basescu - trebuie sa colaboreze cu acesta. E adevarat ca a fost ca raspuns la o intrebare a unui parlamentar, dar raspunsul potrivit si cel mai evident era unul singur: E adevarat, am spus asta despre presedinte si imi asum si sustin cele spuse, insa acum trebuie sa intram intr-o faza de cooperare in relatia noastra si sunt convins ca ea va decurge foarte bine, in numele interesului national. Dar nu, domnul Marga a reluat si a detaliat comparatia cu Mussolini, asa ca nu e de mirare ca la Basescu a ajuns varianta ca Andrei Marga ar fi spus ca "tara e condusa de Mussolini".

4. Pentru ca a pornit razboiul cu presedintele inca din primul moment al mandatului sau. A incercat, de la inceput sa ii transmita mesajul ca el este seful politicii externe, ca lui Basescu ii va reveni sarcina sa "faca frumos" in poze de familie la reuniuni internationale - adica functia de reprezentare - si sa semneze tratate. Si nu a anticipat, probabil, cu o usoara si nefireasca naivitate pentru domnia sa - un om calit si de experienta si de viata - intensitatea reactiei lui Traian Basescu.

5. Pentru ca a criticat greselile de protocol ale unor secretari de stat, insa a facut el insusi una aseara, la Cotroceni. Mana intinsa presedintelui l-a si pus in postura ridicola de a ramane cu ea suspendata in aer. El trebuia sa astepte ca oficialul mai inalt in grad sa ii intinda mana. Asa cere si protocolul si, pana la urma, asa cer si bunele maniere.

Un comentariu pentru cele doua greseli enuntate mai sus. Presedintele a avut o figura graitoare, chiar daca nu s-au auzit cuvintele rostite. In mod evident a reactionat la comparatia cu Mussolini, cea mai putin flatanta, insa e clar ca presedintele a fost informat si despre trimiterile la Constitutie, repetate de Andrei Marga, privind competentele in politica externa. Andrei Marga i-a transmis lui Basescu, in timpul audierilor, ca el e sef pe formularea politicii externe, sub formularea ca executivul face strategia si traseaza liniile acesteia. Aseara insa a aflat, de fapt, ca Basescu nu va ceda aceasta pozitie. Nu e un secret pentru nimeni implicarea presedintelui in trasarea liniilor de politica externa, si pentru simplul fapt ca e in prerogativele sale. Si a mai aflat ca Basescu e seful. Mana ramasa intinsa, dojana publica si expresia manioasa a presedintelui i-au transmis clar: eu sunt seful, oricat de mult te-ar sustine Crin Antonescu.

6. Pentru ca a pornit razboiul cu presedintele, fara sa fie sigur ca are sustinerea primului ministru. Fara a fi un specialist pe politica interna, mie mi se pare - si din discutiile avute cu alti colegi nu e doar impresia mea - ca Victor Ponta nu vrea sa aiba, in acest moment, o pozitie confrontationala vizavi de Traian Basescu. Iar un ministru in razboi cu presedintele trebuie sa aiba sustinerea premierului. Cum a fost cazul lui Andrian Cioroianu, sustinut de Calin Popescu Tariceanu. Si totusi, si Cioroianu a fost infrant. Nu stiu in ce masura Victor Ponta il va sustine la fel cum a facut-o Tariceanu cu ministrul lui.

Astazi, la conferinta de presa de la preluarea mandatului, l-am intrebat cum va incerca sa amelioreze relatia cu presedintele, o relatie inceputa cu stangul. Raspunsul sau a fost ca sunt doi oameni cu opinii, care tin la ele si care vor incerca prin dialog sa aiba o realtie buna. Numai ca daca fiecare va tine la opinia sa si ele vor fi divergente, care va fi mesajul politicii externe romanesti? Care nu poate fi decat unul unitar. Ramane de vazut daca disputa personala - mai degraba o disputa a lui Antonescu cu Basescu, prin Andrei Marga - este mai importanta decat, folosind singura expresie potrivita cand vorbim de politica externa, interesul national.

Cine va fi premier?

Boc a demisionat. Basescu va avea consultari cu partidele privind inlocuitorul probabil astazi. Presa deja vehiculeaza o serie de nume, unele foarte putin probabile, alte ale "candidtilor de serviciu": Mihai Razvan Ungureanu, Elena Udrea, Anca Boagiu, Lucian Croitoru, Mugur Isarescu, am auzit si Cristian Diaconescu.

Am mai trait un astfel de moment si numitul a fost tot Boc. Evident, acum nu mai e posibila varianta asta.

Si totusi, voi cine credeti ca va fi premier? Daca n-ar fi grav, ar fi deja amuzant sa urmaresti bursa zvonurilor.

"Interventia cu romanii" a lui Basescu

M-am saturat! Se pare ca jurnalistii nu stiu sa asculte/citeasca un text. Iata ce a zis presedintele:

Domnule ministru, aveti o misiune grea, in care va voi sustine, si sper ca ceea ce voi clarifica, in interventia mea de miine, cu romanii, sa va poata fi un suport.

In traducere cu o topica mai simplificata : Sper ca ceea ce voi clarifica cu romanii, in interventia mea de maine, sa va poata fi suport.

Deci ce interventie cu romanii? Toti titreaza "interventia lui Basescu cu romanii". In locul cuvantului interventie pot fi: discurs, alocutiune, iesire publica. Asta e sensul cuvantului interventie. M-am saturat sa tot aud si citesc de interventia cu romanii.

Fratilor, intelegeti naibii textul, chiar daca are o topica mai nefireasca. Nu va avea o interventie cu romanii, ci va clarifica cu romanii (suna urat ca-cu), probabil de-asta intercalarea respectiva, printr-o interventie - discurs, luare de pozitie, aparitie publica - lucrurile cu romanii. Eu asta inteleg din fraza. Si e simplu sa intelegem toti asta.

PS. Nu sariti cu comentariile, nu ma refer la modul in care va clarifica Basescu lucrurile si daca o mai poate face. Ma refer la constructia frazei lui si la faptul ca sunt scarbita sa tot aud de interventia cu romanii.

Resentimentele lui Baconschi

Marti - la conferinta de presa care i-a marcat finalul de mandat - am vazut un Baconschi revoltat, in ciuda elegantei si diplomatiei de care dadea dovada in general.

Are resentimente in ceea ce-l priveste pe Boc, este evident.

• A repetat cu insistenta: Domnul prim ministru insusi, in cadrul convorbirii telefonice pe care am avut-o la Bruxelles, a precizat ca nu imi face niciun repros pe linie guvernamentala si la modul in care mi-am exercitat mandatul ca ministru de externe.
• Este suparat pentru modalitatea, total stupida si deloc gandita in care a fost demis. Vestea demiterii "a venit pur si simplu", a raspun el la insistentele jurnalistilor, sfredelitori si curiosi sa il provoace sa isi descopere sufletul si orgoliul si sa arate ce a simtit ca om.
  Cred ca orice decizie politica pe care o respecti, atat ca membru intr-un executiv, cat si intr-un partid politic, poate fi anuntata in cadrul partidului, daca ea a fost validata prin vot, prin dezbatere statutara. M-a surprins un pic procedura, a recunoscut Baconschi.

Orgoliul nu ii permite insa sa se victimizeze si a repetat asta de cateva ori.

• N-as vrea sa ma lansez in comentarii de acest tip (n.a. daca se el crede ca a fost tap ispasitor), nu ma victimizez in niciun fel. Am spus-o si o repet, decizia ii apartine premierului, o respect pe linia executivului. E adevarat insa ca asteptarile pietei nu se refereau la politica externa, ci la subiecte si insatisfactii de natura economica, sociala, pe care chiar daca as fi vrut nu le-as fi putut rezolva din aceasta pozitie
• Nu dramatizez, nu s-a nascut nimeni ministru, viata noastra pamanteasca are un sfarsit, darmite un mandat de ministru. Ce mi se pare important e sa ai convingerea, pe care o am, ca in cel mai dificil context international din ultimii 20 de ani am reusit sa dirijez aceasta nava a diplomatiei tinand-o pe linia de plutire, imprimand o viteza de croaziera corecta, evitand derapajele care puteau sa se produca intr-un mediu international foarte turbulent.
  

Are resentimente in ceea ce priveste partidul si pe colegii sai din PDL, care au jucat intr-un film "fara subtitrari si destul de grav cenzurat", cum descrie el sedinta BPN de luni. Si mai ales pe cele doua voci, Ioan Oltean si Mircea Toader, "cele doua voci critice din partid care au vorbit in absenta mea si fara sa pronunte nume. S-a criticat fenomenul, faptul ca anumiti lideri ar fi facut afirmatii inadecvate".

Si tocmai de aceea parca a vrut sa dea un semnal, ca o amenintare voalata, ca nu se simte vulnerabilizat in partid si ca se va implica serios in treburile partidului de-acum inainte. A zis-o in mod repetat, ori de cate ori jurnalistii au vrut sa vada daca stie ce urmeaza pentru el, ce va face incontinuare.

Si are planuri mari, revolutionare, impotriva establishmentului pe care "Romania evoluata il cam respinge".

• Eu am facut pasul in politica romaneasca constatand ca, dupa 20 de ani, s-a creat in toate partidele un establishment pe care Romania evoluata il cam respinge.
• Voi incerca, pe linie politica, sa vin cu toate initiativele necesare pentru ca elita politica a Romaniei sa se transforme gradual, sa absoarba resurse umane de veritabila valoare si certificate international daca se poate ca si competenta si sa revenim la o cultura a bunului comun, adica a politicii care se face in slujba cetatii.
• Nu cred ca partidele politice au doar vocatia de a fi organizatii de fabricat bani, de acumulat averi si de distribuit resurse in mod clientelar.

Are resentimente si fata de aceia care cred ca ocupantul fotoliului Externelor este mereu ministrul de sacrificiu. De-a lungul timpului, Mihai Razvan Ungureanu a fost victima colaterala, in final, a conflictului Basescu-Tariceanu, la fel ca si Adrian Cioroianu (in ciuda multiplelor "gafe", discutabile pentru cunoscatori).

• Nu stiu daca ati observat, dar e un fel de particularitate a vietii politice de la noi, ministrii de externe care ar trebui sa se bucure de continuitate tocmai ei sunt, in general, supapele, cei care pleaca primii. Nu cred ca e o traditie fasta pentru interesul national al Romaniei si sper ca pe viitor mandatele lor sa se poata duce la sfarsit in mod normal.

Ba mai mult, pare sa aiba resentimente si fata de succesorul sau, care l-a si precedat la conducerea MAE, Cristian Diaconescu. Iar in aceasta faza a declaratiilor am vazut un Baconschi resemnat-revoltat. Revoltat de ce i s-a intamplat si de cum i s-a intamplat, resemnat pentru ca si-a dat seama ca nici nu are cum sa conteste demiterea in partid, din moment ce se dovedeste ca e doar un pion pe o tabla de sah jucata in coalitie.

• Sa nu fim ipocriti, vine in locul meu un reprezentant al UNPR, e un joc de negociere in cadrul coalitiei de guvernamant, nu e vorba despre persoane, ci despre un raport de forte.

Baconschi a tinut sa spuna de la inceput a preluat "un Minister de Externe fragilizat de schimbarea foarte frecventa a ministrilor, blocat in dispute regionale sterile si in proiecte blocate". I-a lasat si niste teme de facut lui Diaconescu:

• Important este ca politica externa romaneasca sa isi mentina liniiile de forta, obiectivele strategice, capacitatea de reactie si de adaptare si totodata supletea si inteligenta in folosul Romaniei.
• proiectul legii votului prin corespondenta trebuie dus pana la capat.
• Bine folosita, strategia UE pentru regiunea Dunarii este una dintre cheile prosperitatii Romaniei in anii urmatori.
• Las o mostenire exigenta, pregatirea vizitei prezidentiale la Kiev in prima parte a anului 2012 si deschiderea Institutului Cultural Roman.

Si totusi, fata de cine pare sa nu aiba niciun resentiment, dimpotriva? Fata de omul din a carui tabara a facut mereu parte, omul cu care pare sa se identifice de ajunge sa se compare cu un comandant de vas - MAE - care a condus vaporul in ape tulburi cu succes, cum insusi el a aratat.

Singurul care l-a "incarcat cu energie pozitiva" a fost Traian Basescu. A avut o intalnire cu el, convenita dinainte, sustine Baconschi. O intalnire "indelungata, calduroasa" si fara reprosuri.
"Atmosfera acestei consultari a fost cat se poate de calda si de pozitiva", a caracterizat-o Baconschi.

Despre ce au vorbit? "Chestiuni legate de viitorul Romaniei, al politicii romanesti, adica subiecte mai importante decat soarta mea", spune fostul ministru.

Care va fi ea? O stie probabil Basescu, o stie si Baconschi, o s-o aflam si noi. Pana una alta, in acest moment, Teodor Baconschi este cuprins de resentimente. Si cine n-ar fi, daca ar fi fost debarcat in acel mod - prin telefon, cand se afla la mii de kilometri departare. Este o concediere ilustrativa a curajului premierului Boc.

Schengen... ce se stia deja...

(foto: BBC, via Google)
Ma indreptam spre un interviu cu Leonard Orban cand tocmai am aflat stirea de pe RFI. Pica la fix momentul intalnirii mele cu consilierul pe afaceri europene al presedintelui.

Aveam, inca de saptamana trecuta, niste informatii care aratau clar ca oficialilor de la Bucuresti li s-a transmis mesajul: Romania nu va intra in Schengen in martie 2011. Ramanea de vazut cand va aparea informatia de genul celei lansate astazi pe piata. Surse europene mi-au spus ca urma sa fie lansata la inceputul anului viitor, dar iata ca s-au grabit putin (ajutate si de ce s-a intamplat in Parlament cu cazul Ritzi - vorba aia, bate fierul cat e cald). Iata ce stiam:

• Franta si-a pus (ordin direct de la Elysee) diplomatii sa faca lobby in capitalele europene pentru ca vocea ei sa nu fie singulara atunci cand se arata impotriva aderarii Romaniei la Schengen si a reusit sa atraga in tabara sa pentru sustinere Olanda, Germania, Austria, Suedia.
• Sarkozy va merge in campania sa electorala pe tema sigurantei nationale si, prin urmare, e mai importanta propria campanie decat un parteneriat strategic cu Romania. Mi s-a mai spus ca e si o nemultumire privind datoriile statului fata de firmele franceze. Am incercat sa aflu care este suma datorata de stat - de-asta am si amanat aceasta postare - si mi-a fost imposibil. Am intrebat la ambasada, pentru ca, intr-un interviu din septembrie, ambasadorul Henri Paul vorbea despre arierate si m-am gandit ca firmele franceze au semnalat aceasta problema si exista o cifra. Nu mi-au putut-o furmiza, m-au indemnat sa sun direct la firmele franceze. Am intrebat la camera de comert romano-franceza si ei m-au trimis tot la atasatul economic de la ambasada. Deci, documentat, nu exista o cifra a arieratelor ca un astfel de motiv sa se sustina - adica am avea o suma colosala care i-a calcat pe bataturi pe francezi.
  
• Este o campanie care a avut loc pe o perioada mai indelungata si a fost foarte bine jucata. S-a inceput cu chestiunea romilor, iar dupa ce Comisia Europeana a respins corelarea aderarii la Schengen cu chestiunea romilor, atunci s-a trecut la MCV. Si, in final, s-a ajuns chiar la afirmatii aberante, precum nerecunoasterea de catre Romania a frontierei cu Moldova.
• Nemtii au avut, pentru multa vreme, o pozitie neexprimata, asteptand evaluarile tehnice. Care au fost bune.
  
• La ultima, pe sistemul de informatii Schengen (SIS), s-au facut inspectii in locuri anuntate, insa au vrut sa vada, ad hoc, si alte localitati. Au testat sa vada cum stiu politistii sa foloseasca sistemul informatic, daca stiu sa lucreze in program pentru a verifica si a introduce date. Inspectiile anuntate au fost in Pitesti, Iasi, Bucuresti, dar au facut vizine neanuntate in judetul Calarasi, la Ciulnita si in Vlad Tepes. O comuna. Singurele deficiente gasite au fost niste imprimate care nu erau clare si care se pot rezolva imediat.
• In momentul in care presedintele a iesit saptamana trecuta cu declaratii si cu atacul dur la CSM mi-am dat seama ca pregatea momentul in care urma sa se afle faptul ca nu vom adera la Schengen. Stiam ca autoritatilor romane li s-a transmis asta si ca, din diferite cancelarii, li s-a spus si de puternicul lobby facut de Franta. Mai apoi, interviul acordat HotNews.ro saptamana trecuta de presedinte dadea niste semnale clare, care imi confirmau informatiile obtinute din surse europene: votul din Parlament pe cazul Ritzi i-a indicat faptul ca asta va oferi ocazia perfecta ca Franta sa faca o miscare decisiva si sa atraga Germania - care nu se pronuntase ferm impotriva aderarii noastre la Schengen - de partea sa, invocand coruptia; in al doilea rand, presedintele vorbea despre campania electorala din Franta, dar total fals il invoca pe Strauss-Kahn, cand stia, de fapt, ca este campania "prietenului sau" Sarkozy.
• Mi s-a mai atras atentia asupra unui fapt: cat de dezbinati au fost romanii care trebuiau sa faca lobby la Bruxelles, pe toate canalele, fie ei eurodeputati, parlamentari, comisar european, diplomati. Mi s-a aratat ca sunt naiva cand invoc "binele comun", in conditii in care interesul personal si cel de gasca primeaza.
• Voi insiva ati furnizat munitia impotriva voastra - mi s-a mai spus. Cum? Pai ministrul vostru de interne prezenta cat de bine sunteti pregatiti tehnic, in timp ce un europarlamentar si un think tank sustineau, exact in aceeasi zi, exact in acelasi loc - Parlamentul European - necesitatea mentinerii MCV. Dar doar asa se misca ceva in Romania, mentinandu-se aceasta sabie deasupra capului nostru, am replicat. Da, numai ca declaratiile propriilor vostri politicieni sunt folosite impotriva voastra, ca argumente, nu e atat de greu sa-ti dai seama. Cand un campion al justitiei spune cat de corupta e Romania, de la clasa politica la justitie, cand isi critica propriul partid, ce mai vreti? Ca altii sa nu foloseasca aceste argumente in atingerea propriilor scopuri politice? (Am vorbit despre posibilitatea sau imposibilitatea unui lobby national, pentru atingerea unui obiectiv national si cu Leonard Orban, deci urmariti interviul).
• Bulgarii stau la pregatirea tehnica mult mai prost decat Romania, mi s-a mai spus, prin urmare nu vom fi decuplati si nici nu vor intra in 6 luni in spatiul Schengen. A fost surprinzator sa aud asta, cand raportul asupra pregatirii care a aparut in acelasi timp cu raportul CRPE arata sau comparatia sugera ca stau mai bine decat noi.
• La nivel tehnic, expertii europeni nu au avut cu ce sa ne prinda. Tocmai de aceea suntem si atat de vocali in argumentul ca aderarea la Schengen trebuie sa se faca, asa cum e normal, numai pe criterii tehnice. Pentru ca acolo ne stim bazati. Cand au verificat aeroporturile de la Bucuresti si Timisoara, in noiembrie, expertii europeni au vrut sa mai verifice si granita terestra si feroviara de la Stamora Moravita si totul a fost bine. Toate cele trei rapoarte pe frontiere au fost aprobate, deci nu exista probleme pe securizarea granitelor. Poate ar fi necesar un raport care sa arate acum starea de fapt. Sa vedem exact cat de rau stam tehnic.

Toata povestea asta cu Schengen-ul mi-a reamintit de un alt moment important pentru Romania. Cand se lucra la procesul privind impartirea platoului continental al Marii Negre cu Ucraina. De la Kiev curgeau informatiile, declaratii la care oficialii romani nu reactionau. Iar noi, jurnalistii, eram revoltati si ne-am transmis aceasta revolta si Ministerului de externe, invocand ca nu e normal sa inghitim atata fara sa avem replica. La briefinguri informale ni se spunea situatia, dar fiind informal, nu puteai publica nimic, insa cei de la MAE vroiau sa intelegem ca orice declaratie ar putea fi folosita impotriva Romaniei la proces. Era insa important ca oamenii de pe domeniu (politica externa) sa stie care e situatia reala.

Cand s-a intrat in faza publica a procesului, am vazut ca Romania a folosit multe materiale de presa aparute la Kiev in pledoarii, batandu-i pe ucraineni cu propriile arme: articolele care aratau ca Insula Serpilor este un teritoriu care face aproape imposibila viata in conditii normale, care vorbea despre vanturile teribile - care au luat pe sus un WC ecologic in care era un soldat si l-a aruncat in mare - despre variatiile de temperatura care faceau imposibila o viata normala si despre caznele soldatilor care faceau serviciul acolo prin rotatie au servit drept argumente partii romane.

Probabil ca daca s-ar fi stabilit o strategie de comunicare si un obiectiv national comun aderarea la Schengen - in care umorile oamenilor politici, rivalitatea dintre partide, interesele personale sau de gasca sa fie lasate la o parte, asa cum a fost cazul la aderarea la UE - Romania ar fi putut lupta altfel impotriva unei campanii precum cea a Frantei.

Nu ma intelegeti gresit: justitia din Romania are mari probleme, cauzate de politicieni, magistrati si guvern (legi aiurea date de Guvern - precum cea a parteneriatului public-privat asupra careia Comisia Europeana are niste obiectii -, legi modificate aberant de Parlament sau decizii ale acestuia precum cele in cazurile Ritzi si Udrea si comportamentul breslei magistratilor).

Coruptia este existenta, fie ca vorbim despre clasa politica, justitie, politie, armata, sanatate, administratie publica.

Eu nu neg asta si consider ca s-ar fi facut mult mai putine lucruri daca nu exista MCV. Si ca probleme astea trebuie rezolvate spre interesul cetateanului, al fiecaruia dintre noi.

Pe de alta parte, e total unfair sa fim tratati asa cum suntem pentru ca exista aceasta monitorizare: iata ca in raportul asupra justitiei se introduc noi conditionalitati - privitoare la achizitiile publice, ceea ce nu tine de justitie, ci de DG Piata Interna si se pot declansa proceduri de infringement daca nu e totul ok - sau in aderarea la Schengen primeaza criteriile politice, nicidecum cele tehnice, ca si pana acum.

Pe mine, ca cetatean al acestei tari, ca cetatean european, ma deranjeaza ca tara mea este tratata altfel, ca nu e egala cu celelalte 26. Ne-au bagat in UE, sa-si asume asta, nu sa schimbe regulile jocului in timpul desfasurarii lui. Au constatat ca ne-au bagat nepregatiti si acum incearca sa rezolve asta? Si invoca probleme care se gasesc in toate celelalte state membre.

Credeti ca va accepta vreuna ideea lui Macovei sa existe in sistem de monitorizare a coruptiei in toate statele membre ale UE? Sa fim seriosi! La nivel de declaratii au felicitat-o, daca e sa se treaca la treaba si sa se gandeasca si sa se aprobe un astfel de sistem... mai vedem. Se invoca diferite motive. De ce? Daca sunt atat de curati si puri fata de noi, ce s-ar putea descoperi la o monitorizare? Nimic, nu-i asa?

In plus, cum apara Grecia, Italia, Franta granita externa a UE in sud? Cati imigranti ilegali ajung la ei? Romania a fost data exemplu la cat de bine securizata e granita pe Marea Neagra - e adevarat, e o mare mica, e o granita mica. La o evaluare facuta Frantei - statele Schengen sunt evaluate din trei in trei ani - s-au remarcat deficiente in modul in care isi apara granita maritima si la cat de permisiva e pentru maghrebieni. Si ei ne vorbesc noua despre securizarea frontierelor?

O campanie similara, dar totusi nu la fel de dura, au facut nemtii impotriva polonezilor inainte de aderarea la Schengen, argumentand ca prin granita comuna va trece criminalitate si trafic de orice fel, de la marfuri la persoane. Ei bine, in landurile germane de la granita s-a descoperit ca intr-un an rata criminalitatii scazuse cu 12%, odata ce Polonia a intrat in Schengen si a devenit ea granita externa.

Ma revolta oameni care au pus umarul - dandu-si sau nu seama de asta - la furnizarea de argumente impotriva aderarii Romaniei la spatiul Schengen si se intreaba acum de ce se comporta Franta cum o face, scriu scrisori deschise aratand cat de false sunt argumentele invocate de politicienii francezi sau se revolta ca sunt schimbate regulile jocului.

Ma revolta si ma deprima sa vad politicieni care habar nu aveau despre ce vorbesc, in intalniri cu politicieni din propria familie politica europeana, cand spuneau ca Romania nu e pregatita sa adere la spatiul Schengen, cand la Bruxelles se stia exact ca tehnic stam bine. Cat de bine au fost acesti politicieni informati de cei din propriul partid sa faca astfel de afirmatii? Si ies astazi si culpabilizeaza puterea, pentru neseriozitate in relatia cu propria familie politica europeana si cu liderii german si francez.

Ma revolta si ma deprima cand il aud pe presedintele Basescu pregatindu-si terenul, stiind ca nu vom fi primiti in Schengen, dar pregatindu-se sa mai marcheze niste puncte in fata electoratului - culpabilizand clasa politica, magistratii, partidul care i-a sustinut candidatura.

Nu era mai bine ca, de cand au inceput primele semne ale campaniei si a vazut ca intre "prietenie" si "parteneriat strategic" Sarkozy alege propriul interes - adica realegerea in 2012 - sa incerce sa coaguleze toate energiile pentru un lobby eficient national la Bruxelles si in capitalele europene si sa preseze pe realizarea masurilor si recomandarilor facute de Comisia Europeana prin MCV? A nominalizat un comisar european, sunt la Bruxelles eurodeputati din partidul de care e apropiat - sa nu spun ca il controleaza - fac parte din grupari din partid apropiate lui, are un ministru de externe apropiat - i-a pus la masa pe toti astia si le-a zis clar: fratilor, faceti tot posibilul sa aderam la Schengen, faceti lobby pe langa toata lumea, in toata Europa?

Nu ajuge doar sa iesi public si sa critici si sa spui ca nu te poti amesteca in treaba altora din cauza separatiei puterilor in stat. Sa fim seriosi, mai crede cineva in asta in Romania? Nu ma intelegeti gresit, nu e bine ca se intampla asta, ca separatia e o notiune teoretica, dar vreau sa spun ca - daca tot avem cu totii impresia ca Basescu este peste tot si in toate - de ce naiba n-a putut sa coaguleze toate fortele, puterile statului in sprijinul acestui obiectiv? Daca tot era atat de important pentru noi.

Am incercat sa imi raspund la aceste intrebari si i le-am pus, bineinteles mai diplomatic, si consilierului pe afaceri europene al presedintelui in interviul pe care i l-am luat astazi. N-am obtinut decat un raspuns diplomatic, dar cred ca putem citi printre randuri. Asa ca, daca va intereseaza subiectul, urmariti interviul.

Iar in final, pentru cei care se intreaba de ce e atat de importanta aderarea asta la Schengen, le dau cateva motive:

• camioanele/tiruruile cu marfa nu vor mai sta la granita sa le fie controlate actele, se va trece "ca prin branza", asa cum ar trece si romanii care calatoresc in strainatate, fara a le mai fi verificate actele de identitate; intrebati-i pe cei din domeniul transporturilor ce inseamna asta - mai putin timp pierdut, in primul rand
• statutul Romaniei - oricum suntem o tara de mana a doua cu MCV, acum vom fi o tara de mana a 15 prin faptul ca ni s-a refuzat aderarea la Schengen. Conteaza? ma veti intreba. Pai judecati si voi: urmeaza sa se negocieze banii pe care ii vom primi de la UE in perioada 2014-2020. Conteaza cat vom primi? E doar un argument, dar sunt multiple, totul se negociaza si forta ta in negociere depinde de statutul pe care il ai. Daca vom fi multumiti sa fim codasii si ratanii UE, atunci nu ne deranjeaza. Personal, insa, pe mine ma deranjaza.
  

Basescu despre granita UE pe Nistru in 25 de ani: "neglijenta in exprimare"

Am scris aici despre faptul ca Traian Basescu, in interviul acordat Romaniei Libere, a spus - referitor la cum vede regiunea peste 25 de ani - ca vede granita UE pe Nistru. Mi-a atras atentia din primul moment si am regretat ca nu i s-a cerut in acel moment sa explice aceasta afirmatie, intrucat, asa cum am aratat, o granita a UE pe Nistru lasa Transnistria in afara unei Republici Moldova integrata in UE.

Prima intrebare a fost: a gresit sau stie el ceva? Cand spun stie ceva ma refer la un posibil plan negociat intre Merkel si Medvedev, care ar urma sa fie propus pentru solutionarea conflictului transnistrean.

Oficialitati de la Chisinau consultate s-au aratat surprinse de o astfel de declaratie, analistii s-au revoltat ca basescu face, din nou, declaratii hazardate. Semnalele de la Bucuresti erau ca a gresit, ca nu s-a gandit la ce a spus.

Multi cititori nu au vazut relevanta lamurirea unei astfel de declaratii, au considerat-o o "furtuna intr-un pahar cu apa". Altii au spus ca si-a exprimat o parere, nu o pozitie oficiala a Romaniei. Intr-un interviu, presedintele unei tari exprima pozitia tarii respective, sa fie clar asta! Cat de fanatic trebuie sa fii sa ii iei apararea chiar si cand greseste?

Si iata ca vad in interviul din Financial Times, aceeasi preocupare pentru "furtuna dintr-un pahar cu apa".

NB: Ati spus, de asemenea, in acelasi interviu, (...) ca vedeti granita UE in viitor pe Nistru. A fost interpretat in Rusia ca insemnand ca Transnistria nu ar fi parte a ei. (You also mentioned, I think in the same interview, or you were translated and quoted as saying, that the EU border in future would run along the Dniester River. It was interpreted in Russia as meaning as meaning that Transnistria would not be part of this).

TB: Nu, este o granita generica, dar nu am avut intentia sa spun ceva despre locul in care se va afla Transnistria. A fost probabil neglijenta mea in exprimare, care a dat curs multor interpretari. (No, it’s a generic border, but it was not with the intention of saying something about where Transnistria would be. It was probably my negligence in expression, giving the chance of many interpretations.)

Deci ne-a lamurit: a gresit, dintr-o neglijenta in exprimare. care, din punctul meu de vedere, nu e scuzabila la un sef de stat. Dar se intampla.

Altfel, am remarcat ce a spus presedintele pentru FT referitor la aderarea la spatiul Schengen, un alt semnal foarte puternic transmis prietenilor din UE.

• Avem obiectivul de a respecta data fixata in Tratatul de aderare la UE privind incluziunea in zona Schengen, adica aprilie 2011.
• Am investit mari resurse, aproape 1 miliard de euro, dintre care o parte din faciltiatea Schengen, bani europeni, dar jumatate din bugetul propriu.
• Sunt foarte convins ca ultimele inspectii care se desfasoara in aceste zile vor avea un rezultat pozitiv si am vrea ca tratatul sa fie aplica - asta inseamna ca nu suntem pregatiti sa acceptam amanarea datei aderarii la spatiul Schengen.
• Daca unele tari au dubii le invitam respectuos sa participe, cu ofiteri de frontiera ai statelor UE, sa ni se alature pe frontiera, sa supervizeze intregul proces. Dar sa nu blocheze accesul romaniei in zona Schengen.
• Avem resurse (n.r. adica nu avem nevoie de ajutor). Dar daca vor, daca au intrebari referitor la modul in care politia noastra de frontiera isi face treaba, ii invitam sa isi trimita reprezentanti ai politiei de frontiera din orice tara europeana care nu are incredere in politia noastra de frontiera.
• Nu suntem fericiti ca sunt tari care pun in discutie capacitatea romaniei de a proteja forntiera UE, cand te gandesti ca froneira noastra cu fosta Uniune Sovietica a fost una dintre cele mai bine pazite granite, de catre oameni extrem de experimentati in protejarea frontierei si accesul pe teritoriul romanesc.
  

Iata si fragmentul din FT:
NB: What about your prospects for Schengen membership next year, which I understand is very important to Romania? Are you confident that will happen next year?

TB: It’s important for Romanians, first of all, and for Romania at the same time, if you allow me to say, from an objective point of view. We have as an objective, to respect the date fixed in our accession treaty, which is April 2011. We are investing huge resources, close to €1bn; part of that that is Schengen facilities, European money, but half is from our budget. I’m very convinced that the last inspection which takes place during these days will have a positive result, and we’d like the treaty to be applied – which means we are not prepared to accept postponement of the date of accession in the Schengen area.

If some countries have doubts we kindly invite them – because Romania will provide 2,070 kilometres of EU border - to participate, with border police from other EU countries, to be together with us on the border, supervising the process. But not to block access of Romania into the Schengen area.


NB: You mean they should provide resources to help you?


TB: No, we have resources. But if they want, if they have questions about how our border police will perform the job, we invite them to send representatives of border police from any European country which doesn’t trust our border police.


Let me [add something]. We are not so happy seeing countries question the capability of Romania to protect the EU border, [when you consider that] our border with the former Soviet Union was one of the best guarded borders, with extremely experienced people to protect the border and access to Romanian territory.


NB: And that is still there, those facilities are still there, to protect the border?


TB: Yes, it is a tradition in Romania!


Din punctul meu de vedere, a fost un interviu foarte bun in FT, cu multe raspunsuri. L-am citit tarziu ieri, din motive obiective, si n-am prea vazut ce a fost extras din el. Am remarcat insa ca s-a preluat ideea ca Basescu nu va promulga o lege care i-a redenumi pe romi tigani si ca unirea cu Moldova va avea loc daca o vor popoarele si in contextul aderarii R. Moldova la UE. O idee, de altfel, exprimata si in interviul din Romania Libera.

Basescu ne fereste de populisti. Dar de populismul lui cine ne fereste?

L-am ascultat pe atentie pe presedinte in momentul in care a comunicat concluziile Consiliului European de saptamana trecuta si m-a contrariat faptul ca tot vorbea sanctiuni pentru dezechilibre macroeconomice si bugetare si despre posibilitatea suspendarii dreptului de vot al unei tari in Consiliu.

Iata cateva declaratii care mi-au atras atentia si apoi urmeaza explicatiile, pentru ca pare ridicol sa il auzi pe presedinte vorbind despre ceva ce a fost practic ca si decis in Consiliu. Merkel n-a obtinut suspendarea dreptului de vot - pe care si-o dorea - in schimb a obtinut modificarea tratatului de la Lisabona, amendarea lui prin introducerea in el a mecanismului permanent de supraveghere a dezechilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

• Va pot spune ca sanctiunile vor merge de la sanctiuni financiare majore, repet - sanctiuni financiare majore, pana la suspendarea dreptului de vot pe o perioada limitata in interiorul Consiliului European.
• Sa clarific pentru dvs., analistii economici si opinia publica ca Romania e cel mai putin vulnerabila sa ajunga la sanctiunea maxima. (n.r. adica suspendarea dreptului de vot)

Presedintele a spus ca este nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona, pana la mijlocul anului 2013, pentru intrarea in vigoare a sanctiunilor care vizeaza unele financiare si altele politice.

• Cele financiare, pentru statele din zona euro reprezinta un procent din PIB, pentru cele din zona non-euro, alocari mai mici de la bugetul comunitar, in traducere taieri de fonduri europene.
• Cele politice se refera la suspendarea dreptului de vot.

Haideti sa ne uitam si la concluziile Consiliului:

• (la punctul 2 al concluziilor privind guvernanta economica europeana) In urma raportului Task Force si pentru a asigura o crestere echilibrata si sustenabila, sefii de stat si de guvern au cazut de acord asupra nevoii ca SM sa stabileasca un mecanism permanent de criza care sa protejeze stabilitatea financiara a zonei euro si il invita pe presedintele Consiliului European sa intreprinda consultari cu membrii Consiliului European (n.r. adica statele membre) pentru o schimbare limitata a Tratatului necesara obtinerii acestui efect, fara sa se modifice articolul 125 din TFEU (no bail-out clause).
• Presedintele Consiliului European intentioneaza sa examineze, in consultare cu statele membre chestiunea dreptului membrilor zonei euro de a participa inla luarea deciziilor in proceduri legate de uniunea economica si monetara in cazul unei amenintari permanente la stabilitatea zonei euro. (n.r. adica suspendarea dreptului de vot)
  

Bun, ideea este ca Heman Van Rompuy a fost delegat sa consulte statele membre in privinita dorintei de modificare a Tratatului. daca pentru amendarea pentru introducerea mecanismului de criza nu e nevoie de o ratificare a statelor membre, in privinta suspendarii dreptului de vot este nevoie de o ratificare. Adica pentru a introduce in Tratat aceasta prevedere, ar fi nevoie de o ratificare a statelor membre, ceea ce ar putea pune in pericol tratatul si nimeni nu-si doreste asta. Sa nu uitam episoadele Franta si Olanda referitoare la Constitutia Europeana, iar mai apoi Irlanda si Cehia la Tratatul de la Lisabona. Mai mult, guvernul Cameron a spus clar ca orice modificare de Tratat va fi supusa unui referendum in Marea Britanie.

Asa ca doamna Merkel a obtinut niste victorii la Consiliul de saptamana trecuta si o infrangere. Germania cerea suspendarea dreptului de vot in Consiliu, dar si introducerea in Tratat a mecanismului de supraveghere a dezechilibrelor economice.

Pe prima n-a obtinut-o, e mai mult decat cert, pe a doua, da. Presedintele stie bine asta. Si toti cei care inteleg putin mecanismele UE inteleg ca faptul ca Van Rompuy a fost mandatat sa consulte statele membre pentru o eventuala modificare de Tratat atat de substantiala, care sa presupuna necesitatea de ratificare, precum e introducerea suspendarii dreptului de vot nu este decat o modalitate de a lasa Germania sa iasa frumos din scena cu aceasta propunere.

Altfel, vorbim vorbe. Deja toata lumea stia de vineri ca nu e cazul sa mai vorbim despre suspendarea dreptului de vot in Consiliu. Tocmai de aceea am fost extrem de surprinsa cand l-am auzit pe presedinte insistand cu ideea suspendarii dreptului de vot. Si apoi cu linistirea noastra, a jurnalistilor, analistilor economici si a opiniei publice ca Romania nu risca asta.

Presedintele a spus ca noile reguli de guvernanta economica ne feresc de populismul oamenilor politici romani. Dar de cel al presedintelui? Da, era complicat sa explice tot mecanismul si nu putea da explicatiile pe care tocmai le-am dat eu mai sus: ce inseamna, de fapt, mandatarea lui van rompuy sa consulte statele membre. Dar putea sa lase la o parte ideea cu suspendarea dreptului de vot. E fumata, anulata si ingropata. Inca de vineri. Dar suna amenintator, nu?

Cart despre sanctiunile financiare "majore, repet, majore", puteti citi aici detaliat propunerile Comisiei.

Un studiu dat ieri publicitatii remarca intentiile de manipulare ale eurodeputatilor cand vin in tara, profitand de lipsa de informare pe teme europene ale opiniei publice din tara si ale presei. Cred ca si presedintele incearca sa profite de asta.

Basescu este un sustinator al adancirii colaborarii NATO-Rusia - Rasmussen

Presedintele Traian Basescu a facut joi o vizita la NATO, discutand cu Secretarul General Anders Fogh Rasmussen temele principale ale Summit-ului de la Lisabona, din 19-20 noiembrie. Este o prima exprimare oficiala a pozitie Romaniei referitor la aceste teme. Sunt chestiuni de principiu, avand in vedere ca in acest moment se mai poarta inca negocieri pe chestiuni sensibile aferente fiecarei teme. Am scris un articol pe Hotnews.ro in urma unei vizite facute saptamana trecuta la NATO.

Pe scurt, voi arata pozitia Romaniei - asa cu rezulta ea si din declaratiile lui Rasmussen, si din cele ale presedintelui Basescu - pe temele prezentate public joi la Bruxelles si voi arata si pozitia NATO:

Afghanistan - cea mai importanta operatiune NATO, Alianta isi propune sa aprobe la Lisabona un calendar de transfer a securitatii tarii dinspre fortele NATO, spre cele afghane, pentru ca, pana in 2014, afghanii sa aiba controlul securitatii propriei tari - in acest sens se pune accentul pe instruirea fortelor de securitate afghane; mai mult, NATO intentioneaza un parteneriat cu Afghanistanul care sa continue dupa retragerea ISAF, un document politic prin care NATO sa asigure Afghanistanul ca nu il va abandona dupa retragerea misiunii militare

Rasmussen

• Contez pe contributia continua a Romaniei, in conditiile in care ne vom angaja incepand cu anul viitor in procesul de a transfera afghanilor controlul asupra propriei securitati.

• In acest sens, e nevoie sa instruim si sa educam soldatii afghani si politia afghana. Este un alt motiv pentru care sunt extrem de recunoscator ca Romania s-a concentrat atat de mult asupra misiunilor noastre de training din Afghanistan.

Basescu

• Am cazut de acord asupra progresului facut de afghani atat in termen de control al teritoriului, cat si in termeni de evolutie a fortelor de securitate afghane.

• Din acest motiv, in afara de a ne onora angajamentele de a trimite trupe suplimentare in Afghanistan, Romania va acorda o atentie speciala trimiterii si desfasurarii de instructori in Afghanistan.

• Mai mult, primul contingent de trupe afghane vor vizita Romania in viitorul apropiat, pentru antrenament. In acelasi timp, universitatile civile au oferit deja 12 burse unor tineri studenti afghani. (...) Vom suplimenta numarul de locuri alocate studentilor afghani in universitatile romanesti si cred ca in viitorul apropiat toate statele membre NATO ar trebui sa acorde o mare atentie crearii unui corp de functionari publici.

• Plec de la premisa ca Afghanistanul nu a fost niciodata administrat in integralitatea teritoriului sau. Or odata cu crearea unor forte de securitate, ar trebui sa cream si o administratie civila care va fi capabila sa preia atributiile care se refera la populatie de la fortele militare ale NATO care se afla acum in Afghanistan.

• Vom sta acolo (n.r. Afghanistan) pana cand misiunea noastra va fi indeplinita.

• Am inceput deja desfasurarea de instructori pentru trupele de securitate afghane, iar Romaniava mai trimite 66 de jandarmi care vor participa la antrenarea in alte institutii altele decat cele ale armatei si in institutii publice.

Noul concept strategic (NCS) - NATO isi redefineste rolul pentru urmatorii 10 ani, pentru a raspunde noilor amenintari (terorism, atacuri cibernetice, schimbari climatice, securitate energetica, piraterie, etc), isi defineste rolul in managementul crizelor si modalitatea in care sa functioneze parteneriatele globale pe care le are sau vrea sa le dezvolte

Rasmussen

• Am cazut de acord ca acum, cu trei saptamani inainte de Summit, ca NCS este intr-o forma buna si ca va fi ambitios. Va fi pragmatic si va intari rolul NATO ca sursa esentiala de stabilitate intr-o lume nesigura.

Basescu

• In cadrul acestui nou Concept Strategic, Romania isi gaseste reprezentate si reflectate interesele de securitate si cred ca toate statele membre vor considera ca interesele lor sunt integral reflectate.

• Credem ca acest NCS este unul echilibrat si o baza excelent pentru un summit de succes la Lisabona.

Scutul antiracheta al NATO - Secretarul General crede ca Rusia trebuie invitata sa participe la acest proiect, numai ca in cadrul Aliantei nu este clar cum va fi complementaritatea cu scutul american - cine sa se afle la butoane, NATO sau SUA, prin urmare cu atat mai putin exista consens asupra participarii Rusiei

Rasmussen

• Intotdeauna Romania a fost printre cei care au inteles imediat amenintarea reprezentata de proliferarea nucleara si sustine rolul NATO in apararea impotriva acesteia.

• Impartasim viziunea ca NATO, ca Alianta, trebuie sa isi dezvolte capaciatea de a apara teritoriul aliat si populatia impotriva atacurilor cu rachete. si mai impartasim viziunea ca la Summit-ul de la Lisabona este vremea sa luam decizia si am fost de acord ca NATO ar trebui sa invite si rusia sa coopereze cu noi la scutul antiracheta.

• Mai avem inca negocieri, dar sunt increzator ca la Summit-ul de la Lisabona vom lua decizia de a dezvolta un sistem de aparare antiracheta al NATO.

• In urma cu cativa ani am decis sa dezvoltam acest sistem al NATO pentru a ne proteja trupele din teatrele de operatiuni, asa numitul sistem antiracheta din teatre. Acum urmeaza sa il extindem pentru ca protectia sa acoipere intreaga populatie si putem face asta prin unirea sistemelor existente.

• Tehnic, asta e posibil. Economic, este realizabil si avem acum nevoie de decizia politica si cred ca ea se va lua la Lisabona.

Basescu

• Romania are un acord bilateral cu SUA in aceasta privinta, care ii acopera nevoile de securitate. Insa obiectivul nostru este ca scutul de aparare anti-racheta sa devina o realitate a NATO si nu doar o realitate bilaterala a relatiilor inte Romania si SUA sau SUA si Olanda.

• Credem ca aceste acorduri bilaterale nu sunt solutia potrivita si ca nu este un acord cu conformitate cu Articolul 4 din Tratatul NATO.

• Vom sustine fara rezerve angajamentul NATO de a finaliza, concretiza un astfel de scut antiracheta la nivelul NATO.

Relatia cu Rusia - dupa razboiul din Georgia, statele membre ale NATO au cazut de acord sa condamne reactia militara disproportionata rusa si a avut o realtie mai rece, sub sloganul "no business as usual", iar divergentele de opinie din cadrul Aliantei in ceea ce priveste Rusia sunt evidente. La Lisabona, prin invitarea presedintelui Medvedev la Consiliul NATO-Rusia se vrea reluarea unei colaborari mai stranse, mai ales ca NATO considera ca Moscova a dat deja semne de bunavointa prin colaborarea in Afghanistan.

Rasmussen

• Presedintele Basescu este un avocat al adancirilor relatiei dintre NATO si Rusia. Si la fel sunt si eu.

Basescu

• Romania crede ca Federatia Rusa poate fi un partener extrem de important pentru NATO in privinta securitatii in regiune.

VIDEO: Basescu vs. Vantu - Stenograme animate

Am primit filmuletul asta. E foarte tare, facut de Happy Fish.



Enjoy!

Moartea mamei presedintelui - un test pentru presa

Eram foarte curioasa cum vor trata televiziunile moartea mamei presedintelui. Ma intrebam ce vor face reporterii noaptea la Otopeni, cand presedintele urma sa vina in tara. Se vor arunca pe el cu intrebari, vor pastra distanta din decenta?

Televiziunile, ambele au facut ieri un show gretos din acest nefericit eveniment.

La serviciu vedeam Realitatea, iar la un moment dat, rasete au izbucnit in redactie cand Cosmin Prelipceanu ruga un invitat sa comenteze moartea presedintelui Basescu. S-a corectat repede, dar noi ne-am spus ironic: Wishful thinking? Altfel, opinii ale vecinilor despre doamna Basescu, din toate reiesind ca era o batranica normala, simpatica, la locul ei, asa cum sunt de obicei oamenii la varsta pe care o avea. Doar nu era sa-si piarda capul la 70 si ceva de ani ca i-a devenit fiul presedinte. Din moment ce a preferat sa ramana in apartamentul familiei, intr-un cartier "normal" din Constanta, era evident ca femeia era ea insasi un om normal. Nu prea intelegeam ce vroiau sa afle reporterii. Vorba uneia dintre prietenele de pe Facebook, mai aveam sa aflam ca isi platea intretinerea la timp.

Apoi am vazut Antena 3 si mi s-au parut si mai gretosi. Mergeau pe aceeasi linie, cu vox-uri de la curiosii adunati in fata blocului, de la vecini, cu Alessandra Stoicescu in studio, care il bagase in direct de la radio pe Mircea Badea sa il intrebe daca vorbeste despre nefericitul eveniment. Nu, a fost raspunsul lui Badea, nu e potrivit pentru un radio precum Radio ZU. O alta invitata vorbea despre testul pe care il avea de dat presa in relatarea despre acest eveniment, dar ea insasi contribuia la toata nebunia care se crease. Primarul Oprescu a spus, cu vocea gatuita de lacrimi, ca probabil si pe el il asteapta acelasi nefericit eveniment in ceea ce-l priveste pe tatal sau, aflat in spital in Germania. Mai mult, l-au bagat si pe primarul Mazare sa il intrebe daca s-au solicitat masuri speciale in Constanta cu aceasta ocazie. A fost de-a dreptul gretoasa in emisiunea ei. (Eram in asteptare la medic si pe holul clinicii era o plasma pe care rula Antena 3, caci altfel nu as fi urmarit emisiunea respectiva. Incercarea de a despica subiectul in o mie de fire, dar vorbind, in acelasi timp, de un test al presei pe care ea insasi il cadea in acel moment.)

Sa recunoastem, televiziunile s-au hranit ieri cu subiectul intr-un mod indecent. Astazi insa, am remarcat ca Realitatea, cel putin din ce-am vazut eu pana acum, si e ora 11.25, a dat despre mitingul celor din educatie, despre proteste, nimic despre moartea mamei presedintelui. Sincer, consider ca au un comportament decent.

Antena 3 a continuat sa se hraneasca din moartea mamei presedintelui si-a deschis jurnalul de ora 10.00 cu acest subiect, l-au aratat cand a venit aseara de la Bruxelles - iar unul dintre reporteri nu s-a abtinut si a intrebat, e adevarat, timid, daca merge direct spre Constanta -, imagini cu membrii familiei ajungand la apartamentul doamnei Basescu, faptul ca sotia presedintelui si cumnata acesteia au adus prajituri reporterilor care stateau in fata blocului.

Sincer, sper ca aici se va opri totul. Daca atacurile politice s-au oprit acum, in semn de respect pentru presedinte, cred ca si presa poate sa ia o pauza. Pana acum, in ciuda intensei mediatizari de luni, cu succesiunile de imagini cu doamna Basescu si muzica de-aia obsesiva, totusi se putea si mai rau. E, poate cinic ce zic, dar ma asteptam sa fie si mai rau.

Sincer, Realitatea mi se pare ca a adoptat, pana in acest moment, cea mai buna si decenta decizie.

E un test pentru presa, asa cum au spus multi. E, poate, un moment in care presa sa arate ca nu e chiar asa nenorocita cum a ajuns lumea sa o considere. Si eu cred ca, intr-adevar, mai exista decenta si bun simt. Mult.

O palma de la Basescu echivaleaza cu 9 zile de spitalizare de la Sarkozy?

Ieri a fost prima mea zi de munca dupa un concediu de 2 saptamani, in care m-am detasat total de ceea ce s-a intamplat in tara si in actualitate. Mai putin de tragedia de la Giulesti, despre care mi-a relatat mama, impresionata fiind de ceea ce s-a intamplat acolo.

Luni insa, televiziunile de stiri au avut "carne", adica un subiect foarte ofertant: Basescu a palmuit un tip. Inteleg ca el a facut turul televiziunilor, eu l-am vazut un pic pe Realitatea, in emisiunea lui Ursu, dar recunosc ca n-am rezistat mai mult de... 3 minute, probabil.

Vorbind insa cu o prietena, jurnalist francez, am ajuns si la sila de ceea ce se intampla in presa, situatia presei de la ei si de la noi. Si am mentionat in treacat povestea cu presedintele bataus, asa cum ni-l prezinta televiziunile. Dupa pumnul dat copilului in campania din 2004, o palma data altui barbat in acest week end la mare.

Sincer, mi-e sila de un asfel de subiect, pentru ca nu mi se pare credibil. Adica dupa toata povestea cu lovirea copilului, Basescu e atat de idiot sa repete greseala? La putina vreme dupa povestea cu specialistul care a analizat filmuletul si care a spus ca CD-ul ar putea fi de nefolosit, pentru ca seful lui a scris pe el cu markerul. Poveste de dinainte de concediul meu, deci inca proaspata in minte telespectatorilor. Si Basescu isi iese din nou din pepeni si loveste? Nu stiu, nu despre asta vreau sa vorbesc.

Vreau doar sa va arat cum a fost tratata o intamplare similara in Franta.

Prietena mea mi-a reamintit de acest caz asemanator care s-a petrecut pe la inceputul verii in Franta, cu presedintele Sarkozy. Am sapat si, cu ajutorul ei, am gasit articolul in Le Monde.

Iata povestea: Presedintele Sarkozy se afla intr-o vizita intr-unul din cartierele rau famate ale Parisului, Seine-Saint-Denis, insotit de ministrul de interne si de sefi ai politiei locale. La un moment dat, un tanar i-a strigat presedintelui: "Va te faire enculer connard, ici t'es chez moi" (potrivit versiunii politiei) si "suce-moi" (potrivit versiunii unui cameraman de la France 3).

Sunt niste insulte extrem de grosolane, cei care stiu franceza le inteleg. Pentru cei care nu stiu franceza, imaginati-va cel mai vulgar limbaj, pe care il auzim si noi adesea, de ai impresia ca a devenit normalitate.

Urmarea? Tanarul de 21 de ani a fost imobilizat de politie - sau oamenii de paza ai presedintelui (au aparut ambele variante) - si a fost batut. Examenul medical a recomandat 9 zile de repaos la pat sau incapacitatea de a munci, dar nu a avut fracturi, ci doar vanatai.

Altfel, a primit 35 de ore de munca in folosul comunitatii si a fost pasibil pentru gestul lui de 6 luni de inchisoare si o amenda de 7500 de euro.

Avocata lui a spus in aparare ca tanarul si-a exprimat opinia asupra activitatii poloitice a presedintelui Sarkozy. Deci a invocat, la fel ca si avocatul lovit - potrivit declaratiei sale - de Basescu, libertatea de exprimare. Pe care a platit-o nu cu primirea unei palme, nici doar cu inconjurarea de catre SPP-isti, ci cu "fata desfigurata, un edem la nivelul fetei, nasul spart si vanatai".

Stiti pe ce s-a concentrat presa franceza? Pe faptul ca un operator al France 3, aflat in zona pentru o alta poveste, a mers sa filmeze si a fost agresat de politie sau serviciul de paza al presedintelui. Pe ideea ca accesul presei la informatie a fost blocat. In asta a constat dezbaterea si acoperirea - sumara, potrivit spuselor prietenei mele - a unui astfel de eveniment. Altfel, faptul ca presedintele a fost insultat, iar cel care a facut-o a platit nu a suscitat nicio indignare publicului francez.

Scopul invocarii acestui caz: pentru a avea o intamplare similara termen de comparatie. Ramane sa judece fiecare genul de abordare normal si corect.

Unde sunt intelectualii romani? Unde sunt comentatorii romani vesnici prezenti pe televiziuni cand e nevoie de ei?

Am comentat intr-o emisiune la TVR campania inceputa saptamana trecuta de cateva ziare occidentale impotriva Romaniei, privind introducerea moldovenilor pe usa din spate a UE, introducerea de mana ieftina de lucru, bagararea in UE a celui de-al 28 -lea stat de catre presedintele Basescu. N-am mai avut timp sa o fac si pe blog si nici nu voiam sa fiu redundanta.

M-am intrebat care e motivul campaniei. Inca nu stiu exact. Pot spune doar ca evenimentul major care ne asteapta este aderarea la spatiul Schengen in luna martie 2011, o decizie politica - asa cum spunea si fostul comisar Leonard Orban, chair daca e bazata pe evaluari tehnice - si care ar putea fi tinta. Sa fie asta? Inca mai caut un raspuns. Imi aimintesc insa bine campania tabloidelor britanice din vara anului 2006 inainte de aderarea noastra la UE. veti zice: ei, tabloide. Si acolo, ca si la noi, ele sunt citite de majoritatea oamenilor si asa se creeaza idei in opinia publica.

Discutam cu prietenul meu si a remarcat un lucru: daca tot se spune ca e o campanie falsa, ca temerile lor sunt nejustificate, de ce nu luam atitudine? de ce nu iau intelectualii natiei asteia si marii comentatori atitudine? El mi-a atras atentia asupra unei chestiuni: in publicatiile internationale pe care le citim cu regularitate, cand apar niste articole de acest gen, profesori din tara respectiva, intelectuali de marca, lideri de opinie si chiar oficiali trimit o scrisoare argumentata in care sa arate ca nu e chiar asa, in care sa prezinte un punct de vedere din tara lor.

Aici e un exemplu din The Economist.

Avem, printre comentatorii care apar zilnic aproape la televizor, unii fluenti in germana, care au trait acolo. De ce nu au luat pozitie in Der Spiegel? Sau poate au facut-o, dar publicatia germana inca nu a publicat replica? Au trait in Germania inainte de unificare si stiu bine ca RFG a bagat in UE, tot pe usa din spate (ca doar RDG nu a fost supusa evaluarii conform criteriilor de la Copenhaga), peste 16 milioane de germani. A fost tot o "datorie de sange", cum este si pentru Romania Republica Moldova, nu? Ar putea fi unul dintre argumente. Si nemtii, nu?, ar putea sa o inteleaga, din moment ce au trecut prin ea. :D

N-am vazut niciun intelectual care sa trimita o replica publicatiilor britanice sau celei italiene care au scris pe aceeasi tema saptamana aceasta.

Este foarte simplu sa apari la televiziunile de stiri, sa "latri" fie contra si pro guvern sau Basescu, sa iti dai cu parerea despre orice si, eventual sa scrii un editorial in ziarul la care lucrezi sau pentru care esti colaborator sau invitat din cand in cand.

Dar pozitiile se iau si altfel, cum ne arata intelectualii si liderii de opinie din alte tari. E o placere sa citesti in FT sau in The Economist, Newsweek, Time sau Business Week - cam pe astea le citim saptamanal cu regularitate - pozitii bine argumentate care contrazic un articol. Este o alta opinie, de cealalta parte a baricadei.

Pentru intelectualii romani, pentru liderii de opinie de la noi e mult mai simplu sa fie absenti sau sa urmeze cai batatorite - si ca subiect, si ca discurs, si ca modalitate. Un subiect ca asta nu-i prea preocupa, nu-i asa? Iar in editorialele pe care le-am citit, sunt argumente de genul ca reporterul care scrie articolul nu are facultate. Hm, nu e cel mai bun argument. E insa de apreciat faptul ca este o pozitie, macar in presa de la noi.

Numai ca degeaba "macanim" noi aici, daca nu trimitem o replica acolo. De ce nu o fac eu? Ar putea aparea intrebarea. Pai eu nu sunt printre "formatorii" recunoscuti din tara asta. (Da, am aflat ca exista categoria jurnalisti si formatori - adica aia care sunt toata ziua pe televiziuni, care scriu editoriale si isi dau cu parerea despre orice, fie ca e vorba despre chestiuni de politica interna sau externa, economie, justitie sau chiar fotbal, ei au competente pe toate domeniile).

N-am o frustrare in acest sens, nu ma intelegeti gresit. La cum sunt astazi acei formatori, nici nu vreau sa fiu ca ei. Eu n-am interese, nu sunt pe statul de plata al niciunui mogul si nici nu am veniturile lor. Eu refuz sa vorbesc - cand sunt solicitata - pe alte teme decat politica externa sau afaceri europene, pentru ca urasc importura si imi recunosc limitele si incompetenta. Si asta e dovada ca nu sunt formator. :))

Ii spuneam prietenului meu ca intelectualii lui Basescu nu mai exista, cine sa ia pozitie in presa straina. I-a dezamagit si l-au parasit. Dar, pana la urma, nu inseamna a-i lua apararea lui Basescu, ci a arata ca premisele articolelor sunt false, ingrijorarile inutile si sa aduci argumente cifre si fapte. Mult mai detaliat decat am facut eu, superficial, in limita timpului disponibil, in emisunea de la TVR. Si cu greutatea numelui lor, a experientei lor si a recunoasterii de care se bucura public in tara si in strainatate.

De aceia este nevoie sa contracareze o campanie pornita de la premise false. Si sa o faca la sursa din care a plecat, publicatiile germane, britanice si italiene.

Ce face un parlamentar cand are pauza de aparitii tv?

Ii scrie o scrisoare Mariei Basescu. Am vazut pe profilul de Facebook al unui amic stirea ca doamna parlamentar PNL Cristina Pocora i-a scris o scrisoare doamnei Maria Basescu, in care o roaga pe aceasta din urma sa intervina pe langa sotul ei - presedintele - pentru a renunta la masurile economice anuntate recent. Aici e scrisoarea si stirea.

Cat de caraghiosi pot deveni parlamentarii? Demersul asta mi se pare de-a dreptul de rasul curcilor si demonstreza ca inventivitatea alesilor nostri este fara margini.

Probabil ca doamna Pocora, in pauza de aparitii tv - sau poate gresesc eu, dar nu m-am mai uitat zilele astea la dezbaterile de pe televiziunile de stiri - s-a gandit ca e cazul sa ii scrie sotiei presedintelui o scrisoare.

O si vad pe doamna Basescu seara, la cina, sau inainte de culcare, spunandu-i lui Traian ca ar trebui sa renunte la toate aceste masuri de austeritate, ca uite, a primit o scrisoare de la un parlamentar liberal - apartinand, de altfel, unui partid care a refuzat dialogul in ultima vreme cu Basescu - in acest sens.

Mai sa fie, probabil de-asta au refuzat liberalii sa dialogheze cu presedintele, ca sa il ia prin invaluire, prin sotia lui.

Vorbind serios, in afara de publicitate, ce a urmarit Cristina Pocora cu acest demers, din punctul meu de vedere, extrem de caraghios?

Adoptii internationale - Basescu: Romania nu schimba legea adoptiilor cat sunt eu presedinte

Exista la Bruxelles in ultima vreme un lobby privind reluarea adoptiilor itnernationale din Romania. Am scris aici despre cum stau lucrurile si despre faptul ca si in Romania chiar Oficiul Roman pentru Adoptii a avut o astfel de initiativa, respinsa de guvern.

Organizatia italiana "Amici dei bambini" a trimis o petitie Parlamentului European (nr. 1120/2009) prin care se solicita redeschiderea adopţiilor internaţionale de către România. Petiţia a fost susţinută, iniţial, de Preşedinta PETI, Erminia Mazzoni (PPE, "Il Popolo della Libertà" - partidul premierului italian Silvio Berlusconi), dar s-a reusit inchiderea ei la sfarsitul lunii martie, la propunerea lui Victor Bostinaru, membru al PETI.

Presedinitele Basescu a punctat astazi pozitia ferma a Romaniei de a continua aceasta politica de blocare a adoptiilor itnernationale. Fiindu-i adresata o intrebare pe aceasta tema, raspunsul lui a fost unul categoric:

"Romania are o lege nationala, se poate face lobby oricat la Bruxelles si nu numai la Bruxelles, Romania nu schimba legea adoptiilor cel putin pentru perioada in care eu sunt presedintele Romaniei".

PS. La inceputul acestei saptamani, ombudsman-ul din Rusia a anuntat blocarea adoptiilor internationale pentru cetatenii americani, in urma scandalului legat de pustiul de 8 ani trimis de mama sa americanca inapoi la Moscova. Am scris despre asta, in acelasi text la care va trimit mai sus.

Basescu si Barroso - pranz de lucru la Bruxelles

Pranzul de lucru a inceput de ceva vreme, urmand ca la ora 15.30 sa fie declaratii de presa.

Fondurile europene sunt principalul subiect pe agenda discutiilor, avand in vedere ca presedintia anunta ieri ca Traian Basescu va fi insotit de ministrii Dumitru (agricultura), Berceanu (transporturi) si Udrea (dezvoltarea regionala), care administreza principalele sectoare beneficiare ale fondurilor structurale.

Alte teme, potrivit NewsIn, le-a enuntat insusi presedintele la plecare:

Vom discuta probleme legate de politica agricola comuna, dar si de probleme punctuale pe care Romania le are avand in vedere ca, in urma controalelor efectuate pe cheltuielile din 2007 si 2008 Romania ar avea de platit penalitati, adica reduceri de finantare de la Uniunea Europeana de cate circa 42 milioane de euro pentru 2007 si alte 42 de milioane pentru 2008.
Va trebui să discutăm şi ultimele evoluţii legate de Agenţia Nanţională de Integritate şi soluţiile pe care Guvernul le are pentru ca România să-şi menţină angajamentele legate de lupta anticorupţie, aşa cum ele au fost asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie.

La capitolul trivia, imagini de la pranz. :) (Credit foto/video Comisia Europeana)

Din imaginile de la pranz lipseste ministrul Udrea, altfel, ei sunt (incepand cu planul apropiat): Mihai Dumitru, Traian Basescu, Radu Berceanu, Leonard Orban si Mihnea Motoc (ambasadorul nostru la UE).

Cea mai importanta stire de politica externa: Obama se intalneste cu 11 lideri central si est-europeni

Agenda de politica externa este astazi concentrata pe doua evenimente: semnarea, la Praga, a Tratatului START 2 si criza/revolutia/violentele din Kirgistan (imi pare rau, nu am diacritice).

Eu cred ca stirea de politica externa cea mai importanta, cel putin pentru Romania si pentru regiunea in care traim, este alta: presedintele american Barack Obama se va intalni cu 11 lideri ai tarilor din Europa Centrala si de Est, intr-o cina care va avea loc la Ambasada SUA din Praga. La aceasta cine va participa, fireste, si presedintele Traian Basescu. Este prima intalnire a presedintelui american cu lideri numai ai tarilor din aceasta regiune, o intalnire care nu are loc nici in marja unei reuniuni a UE sau a NATO.

Participantii sunt: premierul bulgar, Boiko Borisov, premierul croat, Jadranka Kosor, presedintele si premierul ceh, Vaclav Klaus si respectiv Jan Fischer, precum si presedintele eston, Toomas Hendrik Ilves, premierul ungar, Gordon Bajnai, presedintele leton, Valdis Zatlers, premierul lituanian, Andrius Kubilius, premierul polonez, Donald Tusk, si premierii slovac si sloven, Robert Fico si respectiv Borut Pahor.

Stratfor face o scurta analiza a acestei intalniri si arata de ce e atat de importanta intalnirea? Din mai multe motive. Le voi lua pe rand:

1. Scopul intalnirii este, potrivit unor surse Stratfor, de a discuta despre Afghanistan si participarea acestor tari alaturi de SUA in teatrul de operatiuni de-acolo, despre Noul Concept Strategic al NATO, despre relatia cu Rusia si chestiuni privind securitatea Asia Centrala si in Balcani.
   
2. Este ocazia ca liderii tarilor central si est-europene sa isi exprime ingrijorarile privind resetarea relatiei dintre SUA si Rusia. Romania si Polonia sunt interesate de scutul antiracheta, tarile baltice de o prezenta mai substantiala a NATO pentru a contracara prezenta rusa in Marea Baltica si toate sunt interesate de raspunsul Washingtonului la schimbarea politica ce a avut loc in Ucraina.
   
3. De partea americana, este ocazia ca aceasta sa ii linisteasca pe liderii central si est-europeni si sa le arate angajamentul fata de regiune.
   
4. Multi dintre acesti 11 lideri il vor intalni pentru prima data pe presedintele american. Este si cazul presedintelui Romaniei.
5. Cu cateva luni in urma, Obama a refuzat sa participe la Summit-ul UE-SUA, fara a da un raspuns lamuritor. Stratfor este chiar mai tansanta: a aratat ca are lucruri mai importante de facut. Acum insa Obama le arata Frantei si Germaniei ca, desi n-a avut timp pentru o intalnire cu "motoarele" UE, are timp si considera relevanta o cina cu liderii Noii Europe. este un mesaj care va fi bine inteles in capitalele Europei Occidentale. Stratfor comenteaza ca central si est-europenii devin din ce in ce mai frustrati de faptul ca Parisul si Berlinul dezvolta o relatie privilegiata cu Rusia, si vad ca interesele lor economice - exprimate prin apartenenta la UE - pot deveni divergente cu cele de securitate - exprimate prin apartenenta la NATO.
6. Rusia, la randul ei, poate fi deranjata, in conditiile in care Barack Obama arata clar ca interesul sau pentru regiune nu s-a diminuat, asa cum erau temerile liderilor acestor tari. De altfel, ne amintim scrisoarea unor lideri est-europeni - printre care fostii presedinti Havel, Walesa sau Emil Constantinescu - prin care acestia cereau SUA sa isi reafirme sustinerea pentru regiune. Acum e ocazia ca Obama sa arate asta. In plus, Obama acorda o atentie sporita unor lideri "mai putin prietenosi" Rusiei, intr-o zi in care toata atentia trebuia acordata presedintelui Medvedev si semnarii Tratatului START.
   

Compania de analiza americana forteaza putin lucrurile si aduce in atentie si un alt argument. El nu trebuie ignorat totusi. Stratfor sustine ca actuala criza din Kirgistan a aparut ciudat in aceasta perioada si a fost oarecum pregatita de media rusa prin tot felul de articole privind turbulente de-acolo si probleme legate de coruptie. Mai mult, remarca si faptul ca premierul Putin a salutat indepartarea de la putere a lui Bakyev.

Oricum, conchide Stratfor, faptul ca in doua trei luni de zile doua revolutii pro-occidentale au fost anulate prin schimbari - fie ele prin alegeri sau de strada - in Ucraina si Kirgistan va fi probabil subiect de discutie la cina lui Obama cu liderii central europeni.

Se pare ca Europa Occidentala a inteles deja mesajul. EUobserver scrie despre asta. Aici.

Sanatatea presedintelui - ar trebui schimbata legea pentru a fi obligatoriu sa fie publica?

Eu cred ca da. Pentru ca toata intoxicarea anterioara - de cand a inceput campania, de anul trecut - nu ar fi existat astfel. L-am auzit pe presedintele Basescu - intr-o reluare Realitatea TV a unor declaratii facute la Realitatea FM - spunand ca s-a gandit la schimbarea legii astfel incat informatiile privind sanatatea presedintelui sa fie publice, numai ca a fost sfatuit de consilierii sai sa nu o faca, intrucat ar fi creat o dezbatere uloterioara pe tema asta. Nu a legii, a sanatatii lui.

Eu cred ca e gresit. Iata ce dezbatere este acum pe ceea ce spun unii ca e o intoxicare aparuta initial pe blogul lui Cristi Sutu. Informatiile privind boala presedintelui - care l-ar impiedica sa duca un mandat pana la capat - circula de ceva vreme si sursa lor nu este numai Cornelui Vadim Tudor, care nu e foarte credibil, nu?

Daca legea ar obliga sa fie facute publice aceste informatii in ceea ce-l priveste pe presedinte atunci nu ar mai exista atatea dezbateri. La intervale regulate am avea astfel de informatii si gata. Daca ar exista o comunicare oficiala pe aceasta tema, ea ar inceta sa mai fie atat de interesanta sau ar face mai mult decat o stire.

Fluturam acum pe televiziuni buletinul de sanatate al lui Obama. Acolo legea e altfel si cred ca, in numele transparentei, asa ar trebui sa fie si la noi. Pana la urma, cetatenii trebuie sa stie care e starea de sanatate a presedintelui roman. E o informatie de interes public.

Poate astfel de dezbateri si explicatiile aferente - pe care aud acum, aproape ora 12.00 - ca le da Valeriu Turcan la Antena 3 - n-ar mai fi necesare daca legea ar fi alta. Si nici insinuarile ca presedintele nu ar fi apt sa isi duca mandatul la capat n-ar mai exista. Daca e o campanie impotriva lui Basescu, ea n-ar mai exista daca informatiile ar fi publice si ar trebui sa gaseasca altceva pe ce sa il atace.