Videanu e perseverent: continua sa prosteasca in fata presa pe tema participarii la South Stream

Am urmarit amuzata luni cum s-a trezit si Realitatea pe un subiect despre care am scris vineri, si anume faptul ca Videanu a fost contrazis privind participarea Romaniei/Transgaz la proiectul South Stream.

Iar amuzamentul meu a crescut cand am vazut ca presa a inghitit explicatiile lui: nu Romania a primit invitatia de a se alatura proiectului, ci Transgaz (care, oricum, e o companie de stat). Iar, in final, in emisiunea lui Prelipceanu, acesta i-a dat dreptate - si in baza unor afirmatii ale lui Emil Hurezeanu - lui Videanu spunand ca s-au lamurit lucrurile.

Pai nu s-au lamurit lucrurile.

Insa sa rezumam povestea: dupa vizita CEO Gazprom Export la Bucuresti, Alexander Medvedev, Videanu a spus ca i s-a inmanat invitatia pentru ca Transgaz sa participe la South Stream. Vineri, secretarul de stat in ministerul lui Videanu, Tudor Serban, a spus ca nu stie nimic despre o invitatie oficiala.

In aceste conditii, am vorbit la Gazprom. Comunicatul Gazprom vorbeste despre interesul Romaniei de a participa la gazoductul South Stream si despre faptul ca a oferit Gazprom datele necesare realizarii studiului de fezabilitate si a spus ca este pregatita sa faca un studiu de fezabilitate pentru a vedea oportunitatea ca gazoductul sa treaca si prin Romania.

Sursele mele de la Gazprom - oameni apropiati lui Medvedev si proiectului, dar care au preferat sa nu fie citati si a caror dorinta le-am respectat-o - au spus clar ca nu a fost transmisa invitatia de a participa la proiectul South Stream, ca ea va fi facuta daca trecerea prin Romania a conductei se dovedeste fezabila. Le-am transmis exact declaratia lui Videanu din conferinta de presa de pe 17 februarie: "Medvedev mi-a inmanat invitatia pe care a dat-o Transgaz in vederea participarii la Southstream. Vom pune la dispozitia Gazprom toate datele necesare ca sa-si faca studiile". Iar raspunsul lor a fost: "NU a existat nicio invitatie oficiala a Gazprom pentru Transgaz de a participa la South Stream". Cu majusculele puse de ei. Doar daca studiul de fezabilitate va demonstra ca trecerea prin Romania este viabila pentru South Stream ar putea exista o invitatie pentru a se alatura proiectului.

Acesta este raspunsul Gazprom, un raspuns pe care l-am obtinut trimitand exact declaratiile ministrului roman, verificand de doua ori daca am fost inteleasa bine si daca am inteles bine.

Luni, Videanu a spus acelasi lucru, insa el amesteca informatiile deliberat, probabil. Ca invitatia nu a fost facuta statului roman, ci Transgaz. Ce invitatie, domnule ministru? La gazoduct sau la un studiu de fezabilitate in functie de care rusii vor lua decizia de a va invita la proiect?

Iata ce zice azi Trasngaz. E o precizare facuta pentru Newsin:

Decizia privind o posibilă implicare a României în proiectul gazoductului South Stream va fi luată "numai după finalizarea studiului de fezabilitate", când se vor cunoaşte costurile şi toate elementele necesare dezvoltării gazoductului, potrivit datelor transmise de Transgaz, la solicitarea NewsIn.

Reprezentanţii companiei mai afirmă că operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale din România, Transgaz, i-a fost trimisă o scrisoare de intenţie pentru participarea la realizarea studiului de fezabilitate privind construcţia gazoductului South Stream.

"Diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, creşterea siguranţei şi securităţii energetice a României reprezintă obiective ale strategiei energetice naţionale şi, în acest context, orice proiect de anvergură ce se poate dezvolta pe teritoriul ţării şi, mai mult, generează atât beneficii de ordin economic, financiar, dar şi beneficii de ordin social, trebuie luat în analiză. Acesta este şi cazul proiectului de construcţie a gazoductului South Stream", au declarat reprezentanţii Transgaz pentru Agenţia NewsIn.

Deci rusii vor ca Transgaz sa participe la studiul de fezabilitate, nu e o invitatie la proiect inca. E o scrisoare de intentie. E o diferenta. Rusii nu considera ca Romania sau o companie romaneasca a fost invitata la proiect.

Videanu continua sa aiba o atitudine condescendenta fata de presa, iar presa pare sa inghita asta. Lucrurile trebuie insa clarificate, iar smecheria nu-si are locul in aceasta tema foarte serioasa. Si nici superficialitatea.

Nabucco, South Stream, Blue Stream, White Strea - toate trec prin Romania, spune Videanu

Il urmaresc pe minsitrul economiei, Adriean Videanu la Nasul. Si, la un moment dat, a spus ca in 2009 Romania a facut toate demersurile pentru ca sa poata spune ca toate conductele principale din sud-estul Europei trec prin Romania.

"Si Nabucco, si South Stream, si White Stream si Blue Stream, toate trec pe-aici", a spus el.

Pai el ne da o stire mare: ca South Stream trece prin Romania. E ceva ce n-a fost comunicat inca? A facut Gazprom invitatia de a intra in proiect? Ca asta astepta Romania, s-a mers pe strategia de a astepta invitatia rusilor in loc sa cerem noi sa intram in proiect, pentru ca sa nu se ajunga la costuri mai mari si rusii sa ne conditioneze la ceva: cum s-a intamplat cu sarbii, care au vandut NIS rusilor, sau bulgarilor dinainte de Borisov, care convenisera sa faca centrala nucleara de la Belene cu tehnica si echipament rusesc.

Stim ca ministrul Videanu a repetat adesea ca cea mai fezabila varianta a gazoductului South Stream e cea prin Romania, insa nu s-a anuntat ca South Stream va trece pe-aici. Ministrul a spus ca se evalueaza posibilitatea ca South Stream sa treaca pe la noi.

Sa fie acesta unul dintre anunturile care vor fi facute dupa vizita lui Alexader Medvedev la Bucuresti, in 17 februarie? In afara de infiintarea acelei companii Gazprom-Romgaz, in care fiecare aprte sa detina 50%? Sa fi dat in aceasta seara Videanu o stire bomba? Ca el a spus clar: South Stream va trece prin Romania. (Moraru, cam habarnist pe subiect, n-a prea avut o tresarire la aceasta informatie.)

Despre Nabucco si White Stream se stie deja ca traseele sunt gandite prin Romania. Ma rog, la White Stream are o ramificatie care va trece prin Romania. El era gandit initial Azerbaidjan - Georgia - Ucraina-Polonia spre UE. White Stream 2 se va ramifica prin Romania, ca e mai scurt traseul prin Marea Neagra intre Georgia si Romania.

White Stream traseele posibile

Acum, Blue Stream. Deocamdata asta e o conducta ce leaga Rusia de Turcia, sa evite state terte, total neprofitabila, submarina, prin Marea Neagra, extrem de scumpa, dar Gazprom isi permitea, inainte de criza economica, o astfel de "excentricitate". Discutii despre prelungirea ei au fost numeroase, unele variante fiind pe traseul Nabucco, altele pe cel al South Stream. Prelungirea ar putea trece prin Romania. Eu nu am gasit informatia certa ca asa e, asa ca deocamdata sunervata la declaratia ministrului. Daca ma insel, accept ca am gresit. In afara de posibile rute eu nu vad certitudinea ca Blue Stream trece clar prin Romania.



PS. Radu Moraru pare destul de nepregatit la acest interviu, imi para rau s-o spun. Pe langa faptul ca nu prea a sesizat ce era de sesizat in dialogul cu Videanu si l-a lasat sa spuna ce a vrut el, sa faca chiar si greseli, fara a insista pe ce era esential, dand imaginea unui dialog plin de generalitati, a mai facut si o alta confuzie.

El a zis ca Putin considera acum, in urma instalarii scutului antiracheta in Romania, Moldova o linie de front, ca tara de peste Prut a devenit o linie de front. Cred ca cel care a facut afirmatia si-ar dori sa fie la fel de puternic, mai tanar si la putere, ca Putin, insa el nu e decat segul comunistilor moldoveni, Vladimir Voronin.

Caci el a facut aceasta afirmatie: „O asemenea lingusire servila si slugarnica a autoritatilor actuale moldovenesti fata de Romania vorbeste despre faptul ca neutralitatea Republicii Moldova nu se mai afla in zona de confort a integrarii si ca este, intentionat, transformata intr-o zona de front, provocand Rusia la o reactie asemanatoare fata de Transnistria. Trebuie sa fii orb pentru a nu vedea acest lucru, sau un complice al procesului”, a declarat sambata Voronin, in cadrul sedintei Partidului Comunistilor, citat de Jurnal de Chisinau.

Ce ne-a zis ambasadorul american?

foto: DGP/HotNews.ro

Mark Gitenstein a sustinut astazi prima sa conferinta de presa in Romania si a dat niste raspunsuri la intrebari pe care le aveam referitoare la relatia noastra bilaterala. S-au clarificat niste lucruri. Asadar, ce-a spus ambasadorul american? O voi lua pe problematici sau pe ce mi-a atras mie atentia.

RIDICAREA VIZELOR PENTRU ROMANI
Este clar, previziunea ministrului de externe ca pana la sfarsitul anului asta va fi posibila eliminarea vizelor pentru romani e total hazardata. Am explicat la vremea respectiva, aici, de ce este o prostie acest termen. Ambasadorul american spune ca spera ca, pana la sfarsitul mandatului sau la Bucuresti, adica peste 3 ani, lucrurile sa se imbunatateasca pentru Romania. Evident ca n-a uitat sa reaminteasca faptul ca rata de refuz este de 3%, ceea ce nu e cazul Romaniei. Deci sa uitam termenul de sfarsitul anului, atat de drag ministrului Diaconescu.

Cum corect a explicat ambasadorul roman la Washington, la sfarsitul anului americanii ar putea avea niste prime cifre referitoare la overstay rate, rata celor care raman in SUA dupa expirarea vizei, criteriu care, daca ar fi luat in calcul, ne-ar putea avantaja. Insa e vorba despre niste prime date, va mai trece timp pana cand se vor contura niste tendinte, ca acest criteriu sa fie luat in calcul in evaluarea Romaniei. Dar poate ca Diaconescu n-a inteles despre ce era vorba...

VIZITA PRESEDINTELUI BASESCU IN SUA
A fost mai mult decat clar: este putin probabilca Basescu sa prinda, pana la incheierea mandatului sau, o intalnire cu presedintele american, Obama fiind preocupat de situatia interna si neavand intalniri bilaterale.

Pe de alta parte, cred ca Basescu stia asta deja, din moment ce, in discursul de la reuniunea ambasadorilor, saptamana trecuta, a spus ca obiectivele principale ale colaborarii romano-americane au fost trimise spre analiza Washingtonului si vor fi discutate intr-o vizita oficiala care ar ptuea avea loc dupa alegerile din Romania.

Am vazut comentariile pe HotNews.ro la articolul in care scriam despre asta si cei care au comentat remarca - in mod corect - ca nici nu ar avea sens ca Obama sa se vada cu un presedinte pe sfarsit de mandat, cand alegerile sunt in doua luni. Sunt de acord cu aceasta explicatie. Nu are sens o astfel de intalnire, din mai multe motive evidente.

Unii spun ca asta denota izolarea Romaniei, eu as zice ca denota o scadere a interesului american pentru regiune, pentru Europa Centrala si de Est, deja membra a UE si NATO, in general. Si semnalele le-am avut atunci cand s-a discutat amplasarea componentelor scutului anti-racheta in Cehia si Polonia. Acum o saptamana sau doua au aparut in presa, pe surse deocamdata, informatii potrivit carora administratia de la Washington renunta la acest proiect. In vizitele avute pana acum de Obama si de secretarul de stat Hillary Clinton s-a vazut clar o reorientare a politicii externe americane.

Insusi ambasadorul roman la Washington remarca, atunci cand am vorbit cu el, ca "au fost vizite la Washington si diferite vizite ale presedintelui Obama in diferite zone ale lumii, dar, in general, au fost alese locurile ori de interes strategic pentru SUA, ori zone-problema".

BECHTEL S-A PLANS DEJA DESPRE COLABORAREA CU STATUL ROMAN?
Am remarcat faptul ca, atunci cand a fost intrebat despre disfunctionalitati care ar impiedica existenta unui mediu de afaceri romanesc previzibil, ambasadorul Gitenstein a vorbit despre companii care fac afaceri cu statul roman. Cel mai problematica relatie este cea cu Bechtel si ascultandu-l pe ambasador evident ca n-am avut nicio indoiala. Cu atat mai mult cu cat a vorbit despre proiecte majore de infrastructura.

"Sunt companii americane care fac afaceri cu Guvernul roman si care nu pot conta pe un cash flow predictibil in ceea ce priveste platile. In SUA, cand facem proiecte majore de infrastructura, companiile pot previziona exact cand isi primesc banii. Pentru a construi aceste proiecte, Guvernul roman trebuie sa creeze un program prin care sa existe predictibilitate."

INTERESUL UNEI COMPANII ENERGETICE PENTRU ROMANIA
Mi-a zburat gandul la Sterling si la concesiunile din Marea Neagra. Am schimbat impresii cu colegul de la Business Standard dupa conferinta de presa si el imi spunea ca ar putea fi Exxon. Se gandise tot la Sterling si la exploatarea resurselor din Marea Neagra, la concesiuni. De la el am aflat ca Exxon e singura companie care are tehnologia de a extrage titei din namoluri, nisipuri si asa mai departe, deci tehnologia potrivita exploatarilor din Marea Neagra.

Marturisesc ca nu cunosc subiectul, dar mi s-a parut interesant ceea ce a spus el si ar putea fi un subiect de cercetat. Ramane de vazut care este compania respectiva, ambasadorul SUA a spus ca a vorbit cu autoritatile romane despre asta.

Despre ce probleme cu acordul pentru Nabucco vorbea Basescu vineri?

Au aparut probleme legate de acordul cu Nabucco, spunea Basescu vineri si intram in priza sa vedem ce fel de probleme? Nimeni nu stia despre ce vorbea presedintele, nici Ministerul Economiei, nici Transgaz, nici cei de la Consortiul Nabucco si nici cei de la Comisia Europeana. Am inteles ca nu au putut fi gasiti oameni de la Cotroceni care sa explice ce se intampla.

Timp de cateva ore am incercat sa gasim explicatii, sa vedem ce probleme au aparut. De la Viena primeam asigurari ca niciuna si nici nu stiau ca ar fi vreo problema cu delegatia Romaniei, cei de la Bucuresti, institutiile abilitate spuneau ca nu stiau la ce se refera presedintele si ca plecarea la Ankara n-a fost contramandata. La fel, cei de la Bruxelles mi-au spus ca nu exista nicio schimbare, calatoria presedintelui Barroso si a comisarului Piebalgs este in plina planificare.

Presedintele a fost precum ala... care arunca o piatra in apa si alti cativa (parca intelepti le zice) se arunca sa o scoata. Asa m-am simtit la sfarsitul zilei.

Azi acordul a fost semnat, Boc a rostit un discurs intr-o engleza mult mai decenta si corecta decat a presedintelui, deci se pare ca n-a existat nicio problema.

Sau, daca a fost, ea a fost depasita.

Daca totusi afla cineva despre ce vorbea Basescu, tare as fi curioasa sa stiu. Ca nu pot sa cred ca presedintele a vorbit din nou doar ca sa vorbeasca, ca i-a trecut ceva pe la ureche, n-a inteles despre ce e vorba, dar a facut o afirmatie care ne-a pus un pic pe jar. Sau poate e stilul presedintelui de a face misto de presa, de a o trimite sa vaneze potcoave de cai morti, ca tot n-are ce face in aceasta perioada estivala.

Studiu Deloitte: Cine castiga de pe urma administratiei Obama?

Tarile cu experienta in energii alternative si proiecte de infrastructura, in farmaceutice, turism si asigurari, dar si tari cu traditie in productia de bunuri si export - este raspunsul dat de studiul Deloitte publicat astazi, in ziua inaugurarii administratiei Obama (foto: Reuters).

Intervievatii pe baza raspunsurilor carora s-a realizat studiul sunt lideri din sectorul public din state de pe toate continentele, de la Germania si Marea Britanie la Mexic, Canada sau Japonia si China.

Oportunitati privind energiile alternative

Tarile care vor avea cel mai mult de castigat de pe urma administratiei Obama sunt cele care au experienta in energii alternative, tarile in care este bine dezvoltat sectorul energiei solare si eoliene si au si capacitati de cercetare. Astfel de tari sunt Germania, Japonia si Spania, in timp ce pentru energia nucleara expertiza poate fi importata din Franta. Germania este cel mai mare producator de energie eoliana din lume, iar industria energiei solare angajeaza ca forta de munca mai mult de 40.000 de oameni.

Pe de alta parte, in privinta eficientei energetice, companiile japoneze le iau de departe pe cele americane. Spania este tara unora dintre cele mai mari companii de energii alternatice, industria sa eoliana crescad cu o rata de 30% pe an.

Din alt punct de vedere, sustinerea pe care o arata Obama pentru tehnologiile nepoluante ar putea ajuta tari puternic dependente de carbune - precum China si India - in a-si "inverzi" economiile.

Oportunitatile privind infrastructura

Liderii din administratiile tarilor chestionate care au raspuns in studiul Deloitte cred ca in ciuda faptului ca pachetul de masuri anuntat de Obama vizeaza doar SUA, un plan de infrastructura de aceste dimensiuni va aduce in joc multe companii din interior, dar si din afara SUA. Spania ar putea fi unul dintre beneficiari, inscriindu-se in categoria tarilor care au experienta in tehnologie, iar Spania are un istoric bun in privinta retelelor mobile si fixe.

In privinta constructiei de drumuri, poduri, porturi si infrastructura tehnologica, printre cei care au de castigat sunt Olanda, Brazilia, Mexic sau Canada.

Castigatorii de pe urma reformei sistemului de santate american

Cartea castigatoare ar putea fi trasa de India, unul dintre producatorii de medicamente generice dintre cei mai cunoscuti. Ea ar putea avea oportunitatea de a intra pe o piata care i-a fost inchisa in trecut, doar gratie orientarii spre minimizarea costurilor si importul de medicamente mai ieftine. India ar mai putea fi un important furnizor de expertiza in privinta IT in domeniul medical, la fel ca si Germania, dar si pentru ca reprzinta o piata pentru turismul medical.

Marile companii farmaceutice europene ar putea sa isi vanda produsele pe piata SUA, mai ales daca va exista o cooperare mai stransa intre US Food and Drug Administration si Uniunea Europeana. Germania ar putea fi unul dintre castigatori gratie experientei sale in IT in domeniul medical, dar si al productiei de aparate medicale.

Unde va lucra Verheugen dupa terminarea mandatului in Comisia Europeana?

Am stat si m-am gandit - cu toata poveastea din ultimele saptamani privind criza gazului din Rusia prin Ucraina, si siguranta pe care au aratat-o europenii cand au spus ca rusii vor da drumul la gaz, iar Moscova a facut exact contrariul - care va fi de-acum atitudinea UE fata de cele doua tari.

Am intrebat la Bruxelles si mi s-a spus ca a fost total neasteptata schimbarea de pozitie a rusilor dupa ce se convenise reluarea furnizarii de gaz si ca situatia a deranjat la varful Comisiei Europene. Ca vor fi schimbari de atitudine atat la nivel politic, cat si economic. Eu insa am dubii in acest sens.

In alta oridne de idei, mi-am mai dat seama ca Verheugen, comisarul pentru industrii, face un lobby intens pentru construirea Nord Stream. Vorbeam cu un profesor de-aici de la Sussex University despre criza gazului, un tip familiarizat cu Ucraina, pentru ca ii este consultant, si am ajuns la intrebarea: unde va lucra Verheugen dupa ce-si termina mandatul?

Am dat raspunsul cel mai simplu: probabil la Nord Stream, in concern, la fel ca si Schroeder.:D Este o traditie de-acum a social-democratilor germani sa lucreze cu rusii, nu-i asa? Profesorul a fost de acord cu mine.

Voi unde credeti ca va lucra Verheugen?

UE activeaza mecanismul de protectie civila pentru Moldova. Austriecii ii ajuta pe moldoveni

Mai mult de 50.000 de moldoveni sufera de pe urma sistarii livrarii gazului rusesc, iar Chisinau a cerut ajutor Uniunii Europene. Asa ca UE a activat mecanismul de protetie civila. Orice tara europeana care are nevoie de ajutor, fie ea membru al UE sau nu, poate cere asistenta. Ceea ce moldovenii au si facut vineri, ca astazi sa ajunga deja la Chisinau generatoare electrice si echipamente de incalzire de mare capacitate oferite de austrieci.

Comisia va co-finanta costul transportului echipamentelor din Austria la Chisinau, iar acestea vor fi date spitalelor, orfelinatelor si altor institutii care au nevoie.

Ce fac rusii de la Gazprom la Bruxelles? Pierd razboiul informational?

Am vorbit de dimineata la Bruxelles, sa iau pulsul inainte de intalnirile dintre oficialii europeni si reprezentantii Rusiei si Ucrainei, ai celor doua companii.

Surse bine informate mi-au spus ca reluarea livrarilor de gaz rus se va face maine, sau cel tarziu pana la sfarsitul saptamanii, adica duminica. Presedintele Comisiei Europene, Barroso a fost in legatura permanenta cu inaltii demnitari ai celor doua tari, cu premierii lor, iar discutiile au fost incurajatoare.

"Exista sanse foarte mari sa se ajunga astazi la un acord, pentru ca nu sunt afectate doar tari mici, din estul Uniunii, ci au inceput sa fie afectate si state mari, Germania, Italia, Franta, asa ca presiunea Comisiei se intensifica", mi s-a spus.

Faptul ca presedintii celor doua companii au acceptat sa se intalneasca la Bruxelles cu oficialii Comisiei si cei ai Parlamentului European a fost indiciul clar ca ambele parti sunt hotarate sa rezolve problema, cat mai repede, pentru a nu-si prejudicia relatia cu UE.

In capitala UE au fost programate doua intalniri: una la Parlament, cealalta la Comisie, cu Andris Piebalgs, comisarul pentru energie. Cea de-a doua foarte importanta, prima cu semnificatie politica si simbolica.

N-a trecut mult de la conversatia mea cu cei de la Bruxelles, ca vad breaking news: Rusia nu mai participa la intalnirea tripartita cu Ucraina si UE. Am aflat mai apoi ca intalnirea cu Piebalgs a fost amanata, iar in Parlamentul European n-a fost decat delegatia Ucrainei. Rusii au fost absenti. A venit o completare: presedintii celor doua companii, Gazprom si Naftogaz, sunt intr-o intalnire, undeva in Bruxelles.

Din punctul meu de vedere, este un semn bun, au discutat intre ei inainte sa vorbeasca si cu Piebalgs. Dar, pe de alta parte, este o miscare total gresita sa nu participe la intalnirea din PE. Am inteles, Alexei Miller, presedintele Gazprom, era la intalnirea cu omologul de la Naftogaz, insa din delegatia care trebuia sa dialogheze cu eurodeputatii mai trebuia sa faca parte presedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma si presedintele comisiei pentru energie. Ei de ce au lipsit?

Ucrainenii au fost acolo si si-au sustinut punctul de vedere, iar Boris Tarasiuk, fostul ministru de externe si acum presedinte al comisiei de integrare europeana, a prezentat un discurs foarte bun, argumentand simplu, dar convingator pozitia Ucrainei:

• Ucraina e sub razboi informational din partea Rusiei, care o acuza peste tot ca "fura" gaz

• Ucraina este sub un santaj international si sub operatiuni de intimidare facuta de mass media rusa
• observam o pedepsire demonstrativa a Ucrainei dupa revolutia portocalie
• cresterea pretului de la 179 de dolati/mia de mc de gaz la 450 de dolari este o incercare de a distruge economia Ucrainei, aflata deja in criza

Ucrainenii au insistat in PE asupra ideii ca Rusia a castigat razboiul mediatic in timpul crizei gazelor, ca au fost prezentati permanent de Rusia ca hoti, ceea ce ii face sa para un partener imprevizibil si in care nu poti avea incredere.

Eu cred ca nu ar trebui sa isi faca atat de multe probleme, ci sa demonstreze ca sunt cooperanti si ca sunt transparenti. Au si facut-o, au acceptat observatori europeni care sa evalueze situatia.

Este clar ca rusii au invatat ceva in ceea ce priveste comunicarea, atat din criza din 2006, cat din din cea georgiana. Si reactia lor mediatica a fost mult mai buna decat cea a ucrainenilor. De ce?

• Au facut un site special, www.gazpromukrainefacts.com, pentru a face publica fiecare informatie privind pozitia lor in criza actuala gazului. "Suntem total transparenti", vor ei sa spuna.
  
• Dupa criza din 2006, Kremlinul a angajat cea mai mare firma de relatii publice din lume, Omnicom, care are filiala si in Bruxelles, fireste, si care se ocupa de imaginea Rusiei si face lobby pe langa institutiile si oficialii europeni.
• Toate marile publicatii, televiziuni si agentii au corespondenti permanenti la... Moscova. Deci presa occidentala a fost informata intens de rusi in aceasta perioada, in timp ce informatiile de la Kiev au fost mai putine si mai vagi.
• Rusii au fost ajutati si de absenta unei reactii rapide a inaltilor oficiali ucraineni si a unitatii lor. Destul de tarziu a aparut declaratia comuna a lui Timosenko si Iuscenko si toata lumea stie ca este o mare diviziune la nivelul clasei politice si a decidentilor ucraineni, deci nu se vorbeste pe o singura voce sau pe o voce suficient de puternica. Conflictul a ilustrat dezordinea din viata politica ucraineana si rivalitatea dintre premier si presedinte, ceea ce a impiedicat o pozitie comuna necesara negocierilor.

"In acest moment, gasim argumentele Gazpromului mult mai convingatoare. Gazprom pune pe masa date si statistici, care sunt informatii indubitabile. Gazprom este pregatit sa ofere imediat niste cifre, in timp ce partea ucraineana are nevoie de ceva timp si nu niste date contradictorii", spunea pentru o publicatie occidentala (nu mai stiu care, dar una dintre cele mari, ca am citit tot ce se poate citi despre acesta situatie) un diplomat european.

Hm, deci firma aceea de PR nu-si ia banii degeaba. In plus, cred ca va ramane memorabila discutia dintre Putin si Alexei Miller. Ati vazut-o? Putin ii punea intrebari, precum unui elev, presedintelui Gazprom, "interesat" de situatia gazului, deplangandu-i pe consumatorii europeni de la care Ucraina fura gazul si dorind sa stie ce cred partenerii europeni despre pretul preferential oferit Kievului pana acum. Si Miller raspundea ca un elev constiincios care isi invatase lectia. Sceneta, i s-a spus momentului, se vedea ca totul e regizat, era totul fals in derularea discutiei. Acesta a fost insa un exercitiu de imagine nereusit.

Sursa mea de la Comisia Europeana imi spune insa ca opinia diplomatului citat nu este una generala, ca rusii nu reusesc sa ii pacaleasca asa usor pe europeni. Dimpotriva, presedintele Barroso a transmis ieri un mesaj foarte clar Rusiei si a fost foarte dur cu ea: daca situatia se mentine, Europa va considera ca nu se poate baza pe alimentarea cu gaz rusesc prin Ucraina.

Am aflat si de ce nu au fost rusii in PE: Alexei Miller, presedintele Gazprom, a lipsit pentru ca i s-a prelungit o intalnire la Comisia Europeana, iar restul delegatiei nu a putut ajunge din cauza ca i-a intarziat avionul. Eu nu cred ca eurodeputatii au acceptat atat de usor acest argument.

Si totusi, rusii ajung la Bruxelles si au intalniri cu europenii. Altfel, n-ar putea continua razboiul mediatic impotriva Ucrainei. Dar il vor mai castiga? Europa e cam suparata, nemtilor, francezilor, italienilor le e cam frig, sa nu mai zicem ca bulgarii si slovacii ingheata de-a dreptul.

Eu la The Money Channel

Joi, la ora 13:00, sunt invitata intr-o emisiune la The Money Channel sa vorbesc despre UE si situatia gazului rusesc, nelivrat prin Ucraina. :)

Revolta mea impotriva "apostolilor apocalipsei"

Ieri am simtit ca am ajuns la o limita a suportabilitatii ascultand perspectivele apocaliptice prezentate la televiziuni de o serie de analisti si jurnalisti. Am scris-o si aici pe blog, am scris-o si pe HotNews.ro.

Am constatat, din comentariile postate de cititori, ca foarte multi sunt scarbiti de atotcunoscatorii natiei. Probabil insa ca vor fi unii care imi vor spune astazi: de ce nu privesti alarmist lucrurile, cand situatia este foarte grava si Videanu a anuntat SITUATIE DE URGENTA. Nu e stare de urgenta, ca sa fim bine intelesi.

Le multumesc celor care au apreciat ceea ce am scris, le multumesc si celor care m-au criticat.

Ceea ce vreau sa lamuresc aici este faptul ca nu am negat ca este o situatie serioasa, ingrijoratoare, dar nici nu suntem in infern, asa cum deduci cand te uiti la televizor. Pana la urma ce inseamna o presiune ceva mai redusa la aragaz sau un grad-doua in calorifer. Sa fim seriosi, avem rezerve sa nu depindem de gazul rusesc. Asta am vrut sa zic, atata vreme cat marea parte din consum nu e acoperita de gazul rusesc, nu este cazul sa ne panicam. Devenim mai cumparati, trebuie sa devenim astfel, pentru ca sunt absolut convinsa ca exista o mare risipa, mari pierderi in sistem. Asta ne inspaimanta? Ca trebuie sa devenim un pic mai cumparati?

Mie cifrele prezentate de autoritati mi se par lamuritoare. Nu trebuie sa merg eu in depozite sa masor rezervele, vreau sa cred ca autoritatile nu ma mint. Oricare ar fi aceste autoritati, de oricare parte a spectrului politic.

Si am toate motivele sa cred in acele cifre, pentru ca am vorbit cu oameni din domeniu, cu specialisti, cu oameni din afara jocului politici si toti mi-au spus acelasi lucru: nu este cazul sa ne alarmam, avem resurse sa trecem peste iarna, adica 2-3 luni. Ascultati-i pe specialisti si veti vedea ca si mesajul lor este unul echilibrat, linistitor.

Multi dintre interlocutorii mei de ieri, oameni din domeniu, carora le-am cerut informatii si explicatii, mi-au marturisit ca sunt si ei ingroziti de modul in care este prezentata situatia. "Noi spunem ca nu trebuie sa ne facem probleme, chiar daca am mai rationaliza consumul, dar acest lucru nu este auzit", au spus ei. Mai mult, au remarcat ca se intampla ceva si in piata, desi eu consider ca este oarecum firesc din punct de vedere economic. Pacura avea un pret de putin peste 200 de dolari/tona, dar deja exista semnale ca el se indreapta spre 300 de dolari.

Prin urmare, continuu sa cred ca situatia nu este dezastruoasa in Romania, pentru ca exista solutii si alternative. Si ca "apostolii apocalipsei" - cum le-am spus eu comentatorilor care intretin si induc frica prin comentariile lor, fie ca este vorba despre pretul gazului, factura la intretinere, pretul alimentelor sau biletele de tratament pentru pensionari - ard gazul, pretiosul gaz, de pomana. E foarte simplu, cand nu ai cifre, cand nu stii cifre si nu vorbesti pe lucruri concrete, sa emiti opinii si sa recurgi la apelul la sentimente primare.

Eu cred in cifre, eu cred in studii bine documentate si prefer sa vorbesc pe ele.

Psihanaliza unui conflict aparent exterior

Sorin Barariu, jurnalist la The Money Channel, are si o alta perspectiva decat cele discutate pana acum asupra crizei gazului. El a scris-o pentru blogul meu. Iat-o:

Suntem tentati sa vedem "criza gazelor" din acet moment ca fiind un conflict intre Rusia si Ucraina sau ca o cearta intre intre Rusia, Ucraina si Europa, fiecare cu atuurile si slabiciunile sale. Cred insa ca asistam doar la efectele unui conflict interior, asa cum o izbucnire nervoasa de la un moment dat releva tensiuni acumulate in timp. Daca ne uitam la politica energetica a Rusiei, trebuie neaparat sa distingem intre politica, cu prioritatile ei, si interesele economice, cu propria lor agenda. Este greu sa o facem, pentru ca de obicei cele doua se suprapun. Dar criza de acum arata tocmai distantarea dintre cele doua paliere, cel politic si cel economic, intr-un moment in care am fi tentati sa credem contariul, din moment ce fostul presedinte al Gazprom este acum stapan la Kremlin.

Cred cu tarie ca, daca strategia politica ar fi fost in ton cu cea economica, nu am fi avut acest conflict. Moscova nu avea nevoie de asa ceva acum cand:

1. de-abia isi lustruieste imaginea dupa conflictul din Georgia
2. europenii coaguleaza o politica energetica comuna
3. Ucraina incearca sa se apropie cat mai mult de Vest
4. liderii democrati de la Kiev se aliaza, chiar si temporar
5. se va discuta in curand mai mult despre scutul antiracheta atat de iritant pentru rusi
6. apar noi furnizori de gaze naturale lichefiate pentru UE
   

Si atunci de ce avem o criza? Pentru ca rusia este sfasiata intre dorinta de a tine Ucraina in propria ograda si a strange bani intr-un moment cand veniturile din petrol se evapora. Comandamentul politic spune ca pretul
gazului trebuie sa fie redus pentru prieteni. In acelasi timp, interesul economic cere cel mai mare pret posibil. Daca politica ar fi mers mana in mana cu economia, Rusia ar fi facut cateva concesii Ucrainei. De binele
afacerii pe termen lung si al prieteniei intre popoare. Esecul negocierilor este graitor pentru psihanaliza cauzelor care au determinat criza.

Incapacitatea Rusiei de a deveni un stat modern, bazat pe o economie post-industriala, putin dependenta de pretul materiilor prime, explica cel mai bine criza gazelor din prezent.

Sistarea livrarii de gaz rusesc catre Romania - de ce refuz sa ma panichez?

Ma irita atitudinea alarmista privind sistarea livrarii de gaz rusesc catre Romania si refuz sa ma panichez. Eu nu cred ca in Romania vor fi efecte catastrofale si nici relatarile reporterilor care vor arata ca la aragaz presiunea gazului e mai mica sau vor invoca frigul din locuinte nu mi se vor parea decat fortari ale subiectului.

Sa ne uitam la niste cifre, prezentate azi de premierul Boc si de ministrul economiei, Videanu:

• consumul zilnic din Romania este in prezent de 61,5 milioane de metri cub (mc) de gaz pe zi
• sursele sunt urmatoarele: 33 de milioane de mc productie interna curenta zilnica, 26 de milioane de mc din rezerve si 2,5 milioane mc din import
• consumul populatiei este de maxim 34 de milioane de mc pe zi
• prin statia de la Isaccea intrau in tara 4,7 milioane de mc pe zi
• mai importam gaz rusesc prin statia Mediesu Aurit, o cantitate de 2,5 milioane de mc pe zi
  

Cum vor fi suplinite cele 4,7 milioane de mc de gaz? Productie interna, cantitati din rezerve, reducerea consumului CET-urilor si trecerea la combustibili alternativi, pacura si carbune.

Din discutiile mele cu cativa directori de CETuri, acestea au rezerve suficiente si, in plus, energia produsa din pacura si carbune este si mai ieftina decat cea produsa folosind gazul. Potrivit directorului CET Mintia, care asigura energie pentru Deva, in judetul Hunedoara, pretul pacurei a scazut foarte mult in ultimele doua luni si jumatate, ajungand la nivelul din 2004. Deci si daca ar trebui sa importam costurile combustibililor alternativi nu ar creste.

Dar, exista intotdeauna un dar, vom polua mai mult. Pentru ca apare intrebarea legitima de ce nu folosim mereu acesti com bustibili, daca sunt mai ieftini decat gazul?

1. Pentru ca polueaza. Suntem stat UE si trebuie sa tindem spre obiectivul 20-20-20 pana in 2020, adica reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, folosirea resurselor alternative in proportie de 20% si 20% imbunatarire a eficientei energetice pana in 2020. Centralele pe baza de carbune polueaza foarte mult, pentru ele trebuie cumparate certificate de emisii, date gratuit intr-o anumita proportie (70%) dupa ultimul Consiliu European. Totusi energia provenita din pacura si carbune trebuie redusa, pentru a trece la surse alternative, nepoluante.

2. Pentru ca echipamentele, sistemul, este facut sa functioneze pe gaz si doar in plan secund pe pacura. Prin urmare, pentru ca in aceasta situatie fortam un pic infrastructura.

Deci, proportia de gaz rusesec nu este mare in consum, avem alternative - pacura si carbune - cu costuri mai mici, iar rezervele sunt suficiente, spun autoritatile. In aceasta situatie prefer sa le cred, situatia nu se va agrava, cu atat mai mult cu cat Romania e membru UE, UE deja s-a implicat in rezolvarea situatiei, chiar daca a subliniat ca "nu vrea sa fie un mediator". De ce sa ma panichez? Dimpotriva, sunt pregatita sa privesc cu un ochi critic si sa nu consider perfect credibile relatarile panicoase ale reporterilor. Sau poate ele nu vor exista...

Cine e vinovatul? Ucraina sau Rusia?

Ei bine, aici eu zic clar: Rusia. Si am fapte pe care ma bazez. Intai ma intreb, cat ar putea fura Ucraina si de ce ar risca o deteriorare a relatiei cu state care ii sustin aspiratiile europene si euroatlantice?

In al doilea rand, autoritatile de la Bucuresti au primit un grafic privind livrarile de la Gazprom. Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, a spus sambata la Money Channel ca s-a primit un grafic privind livrarile de gaz, in care Gzaprom arata o reducere a cantitatii cu o treime pana in 11 ianuarie. De ce? Rusii nu au dat nicio explicatie.

Si atunci de ce Gazprom spune ca nu exista cantitatea necesara pentru ca o fura Ucraina? Raspunsul pe care l-a primit ministrul Videanu de la reprezentantul Gazprom la Bucuresti privind sistarea livrarii gazelor spre Romania a fost: "sistarea nu se datoreaza Gazprom, ci unor probleme pe reteaua de transport".

Ce zice UE? Dar, mai ales, ce face UE?

In timp ce scriu aceasta postare ascult in casti briefingul de presa de la Bruxelles, de la Comisia Europeana. Evident ca de o jumatate de ora intrebarile sunt numai despre aceasta situatie.

Si, bineinteles, diplomatia caracteristica Bruxelles-ului, exprimata prin raspunsuri standard si repetitive, se manifesta in toata splendoarea ei. Totusi, a existat un ton dur in declaratia comuna a CE si a presedintiei cehe a UE: "Situatia este complet inacceptabila... cerem ca reluarea livrarilor sa fie imediata si celor doua parti sa inceapa imediat negocierile pentru rezolvarea deficinita a disputei".

Cine e sursa problemei? "Problema tranzitului este intre cele doua parti. ele trebuie sa se aseze la masa negocierilor pentru a rezolva situatia, astfel incat ea sa nu afecteze consumatorii europeni", a spus purtatorul de cuvant al CE. Cine e de vina? UE se abtine. Sper sa nu o faca in intalnirile la nivel inalt cu ambele parti, cu Putin si Timosenko, si sa adopte o pozitie ferma.

UE este destul de vaga si cum pot fi ajutate statele UE afectate. Exista o directiva europeana din 2004, "gas security directive", care prevede masuri si convocarea Grupului de Coordonare privind Gazul (o traducere schioapa, recunosc, asa ca voi folosi termenul original Gas Coordination Group), care se va reuni DE-ABIA vineri.

Am aruncat un ochi pe directiva. Statele membre trebuie sa ia masuri, sa gaseasca solutii la nivel national, dar exista si niste solutii la nivel european, UE intervine atunci cand situatia excedeaza autoritatile din statele membre afectate.

Iata masurile care apar in anexa directivei, care mie mi se par nu masuri de urgenta, cu exceptia catorva, ci pe termen lung: recurgerea la stocuri de rezerva, flexibilitatea sistemului, contracte pe termen lung, existenta unor piete de gaz lichefiat, utilizarea unor combustibili alternativi sau a unor centrale electrice alternative, crearea unor capacitati transfrontaliere, construirea unei infrastructuri si interconectarea ei ca sa fie posibile livrarile itnre statele membre, cooperarea intre autoritatile din statele membre care se ocupa de transportul gazului, coordonarea intre operatorii din distributie si sistemul de transport, diversificarea surselor de gaz, investitii in infrastructura, productia interna ca alternativa.

Demitizarea Gazprom

Gazprom e Rusia, Gazprom foloseste gazul ca arma impotriva statelor care indraznesc sa se opuna Moscovei, Gazprom e sinonim cu piata de gaz rusa, Gazprom face jocurile in Europa. Gazprom e un gigant, Gazprom e un mit.

Nu sunt de acord sa se vorbeasca cu teama si/sau reverenta despre compania asta rusa, oricat de gigantica ar fi. Stim bine cum e condusa, de cine e condusa, cum a devenit ceea ce este azi. Dar aleg sa va arat ce spune despre Gazprom un super-jurnalist (din punctul meu de vedere), Edward Lucas.

Cine e el? Corespondentul The Economist pentru Europa Centrala si de Est, care scrie despre regiunea asta din 1986. A fost la post in Moscova, Berlin, Praga, Viena si in tarile baltice. Am citit recent cartea lui Lucas - The New Cold War. How the Kremlin Menaces both Russia and the West, publicata in 2008. V-o recomand, chiar daca nu a fost inca publicata si in limba romana, dar o gasiti pe Amazon sau ii puteti ruga pe prietenii care calatoresc in straianatate sa v-o caute in librarii. Merita efortul!

Ei bine, unul dintre capitolele cartii este dedicat politicii energetice a Rusiei si contine o demitizare a Gazprom. Mi se pare potrivit sa va spun ce zice Lucas, pentru ca in zilele astea se vorbeste atat de mult despre "gigantul rus".

• Gazprom se va confrunta cu o criza, pentru ca in ultimii ani productia de gaz a stagnat si e posibil sa scada, sustine Vladimir Milov, un fost ministru al energiei, care conduce acum un think-tank de la Moscova. Deficitul de gaz intre ceea ce poate produce Gazprom si ce poate importa din Asia Centrala si catitatile necesare pentru alimentarea clientilor interni si externi va fi de 132 de miliarde de metri cubi in 2010. The International Energy Agency indica faptul ca, pana in 2015, deficitul va fi de 200 de miliarde de metri cubi, in timp ce pana in 2020, intreaga productie a Gazprom va fi necesara doar pentru acoperirea consumului intern.
• Gazprom este una dintre cele mai ineficiente companii energetice din lume. Rata profitului e de doar 8,9% din cifra de afaceri, intr-o vreme in care preturile la produse energetice au fost foarte mari, in timp ce Yukos, inainte de a fi distrus, avea o rata de profit de 30%.
• Sutele de miliarde de dolari care curg in seifurile Gazprom sunt cheltuite pe remuneratii colosale pentru membrii managementului, pe statiuni de vacanta, cladiri impunatoare, yahturi sau o schema de personal mult prea stufoasa, dar nu pe investitii.
• In perioada 2000-2006, Gazprom a folosit 12,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unor noi campuri de extractie, in timp ce a aloca 17,9 miliarde pentru cumpararea unor companii care nu au nicio legatura cu industria gazului. Alte 30 de miliarde a fost capital folosit pentru investitii in alte sectoare decat cel energetic. Gazprom insa se lauda cu achizitionarea unor alte comapnii energetice mai profitabile si mai harnice, care au descoperit si exploatat ele noi campuri cu zacaminte de gaz. Gazprom nu a adus in circuitul economic international niciun zacamant nou semnificativ, dar a fost suficient de abil si de corupt sa "achizitioneze" companii care au facut-o.
  

Gazprom a stopat livrarile de gaz Ucrainei: e cazul ca Romania sa se panicheze?

Gazprom a stopat joi livrarile cu gaze catre Ucraina, iar vineri directorul general al Transgaz a anuntat ca livrarile de gaz rusesc catre Romania via Ucraina a scazut cu o treime.

Asta e stirea, acum televiziunile prezinta informatia pe un ton alarmat, moderatorii pun intrebari care insinueaza ca ne aflam intr-o situatie ingrozitoare, iar multi diintre cei care le dau raspunsurile le canta in struna.

Ce sa intelegem din faptul ca ministrul economiei Adriean Videanu a convocat o sedinta de urgenta, nu-i asa ca situatia e grava?, par a insinua ei. Nu, este absolut normal ca ministrul sa convoace o astfel de reuniune, trebuie sa analizeze situatia, este firesc, din moment ce suntem o tara care primeste gaz de la rusi prin Ucraina, tara cu care Gazprom e acum in conflict.

Ne plac foarte tare scenariile alarmiste, dar refuz sa cred ca Romania va fi puternic afectata, mai mult decat o presiune mai redusa. Exista rezerve, cererea industriala nu este extrema, intrucat suntem intr-o perioada de criza si industria nu duduie, ca sa consume multa energie, si doar 30% din consumul romanesc este asigurat din sursa rusa.

Prin urmare, chiar este cazul sa ne panicam? Acum suntem o tara a UE si chiar daca, in general, pe aceaasta tema Europa nu vorbeste pe o singura voce, Bruxelles-ul nu va sta cu mainile in san. Romania, Polonia si Ungaria au anuntat deja reduceri ale furnizarii de gaze si sunt trei state UE.

Presedintia ceha a UE si Comisia Europeana au subliniat clar, printr-o declaratie comuna, ca - in ciuda diferendului intre Gazprom si Naftogaz - toate angajamentele privind livrarile si trasportul de gaze spre Europa. Putin si Timosenko, cei doi premieri ai statelor aflate in disputa, i-au telefonat presedintelui CE Jose Manuel Barroso sa il asiguure ca livrarea de gaz spre Europa nu va fi afectata, inca din 31 decembrie.

Deja vicepresedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, face un turneu prin UE, incepand cu Praga, apoi avand in vedere Londra, Bruxelles, Paris, Viena si Berlin. La randul lor, ucrainenii au trimis o delegatie prin Europa. Prin urmare, ambele parti din conflict merg sa isi linisteasca partenerii europeni, deci situatia nu mai este similara iernii lui 2006.

Rusia nu isi permite - chiar daca foloseste gazele ca o arma coercitiva impotriva Ucrainei, din cauza orientarii pro-occidentale a Kievului - sa isi supere partenerii europeni, principalul beneficiar al gazelor sale.

In conditiile crizei economice mondiale, Gazprom nu poate spune ca inchide robinetul si gata. Nu isi poate asuma asta. In plus, deocamdata, conductele prin care livreaza gazul merg spre vest, deci unde altundeva sa il vanda? Da, China e o mare piata, dar mai trebuie facuta infrastructura. Asa ca tot Europa este clientul principal.

Pe de alta parte, ma astept ca Europa sa aiba o pozitie mai ferma in relatia cu Rusia, insa e greu in conditiile in care Germania, dar si Italia, au relatii privilegiate cu Moscova si sparg coeziunea europeana si solidaritatea.

Care este de fapt situatia privind asa-zisa dependenta a Europei de gazul rusesc? Iata un studiu foarte bun, cu grafice si cifre, al think-tank-ului European Council of Foreign Relations, care da raspunsul. Pe scurt el zice ca:

• Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, dar e departe de a avea o pozitie monopolista, in conditiile in care gazul rus reprezinta 6,5% din rezervele energetice ale Europei, procent care a ramas in mare masura neschimbat in ultimii 20 de ani.
• Gazprom nu isi poate permite sa creasca exporturile in Europa in mod semnificativ, asa ca procentul e putin probabil sa creasca in viitor.
• Din 1980, exporturile de gaz ale Rusiei in UE s-au diminuat la jumatate, de la 80% la 42%.

Pe de alta parte, sunt curioasa daca Uniunea Europeana va accelera punerea in practica a planului de actiune privind securitatea energetica si solidaritatea intre statele membre adoptat in 13 noimebrie 2008. Justificarea revizuirii energetice a fost protejarea UE fata de situatii similare celei in care se afla astazi Rusia si Ucraina.

La vremea respectiva, am transmis de la Bruxelles o corespondenta privind avantajele pentru Romania rezultate din acest plan de actiune. Cred ca in momentul in care Europa va incepe sa actioneze, iar in acest plan de actiune se pune un mare accent pe infrastructura energetica si Nabucco primeste un impuls esential, Romania nu va avea atatea motive de teama, la fiecare "incruntare" a Gazpromului.

Nici acum nu are, chiar daca livrarea de gaze ruse prin Ucraina catre Romania s-a redus cu 30-40%. Voi ce credeti?

PS. Anticipez ca se va vorbi mult despre modul in care Romania cumpara gaze la suprapret de la Gazprom, din cauza intermediarilor. Anul trecut am facut un interviu cu vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, in care i-am pus toate intrebarile care ne framantau referitor la relatia Romaniei cu Gazprom. Il gasiti aici.