Se afișează postările cu eticheta muzeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzeu. Afișați toate postările

17 martie 2021

La interferența Țării Codrului cu Țara Chioarului – aCasă la țară… Muzeul satului „Acasă” – gospodărie tradițională cu specific local

Gospodăria tradițională românească, cu specific local (casă, șură, grajd, șopron, colniță, coteț), veche de circa 300 de ani, situată în centrul orașului TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ, în proximitatea Liceului „Traian VUIA”– este un ansamblu strămutat din satul Bozânta Mare. Ultima gazdă a casei a fost lelea Florița. Ulterior, urmașii au agreeat o convenție cu Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș și Consiliul Local – astfel că ansamblul gospodăresc a fost relocat și amenajat ca muzeu.

Colecția interioară de obiecte, specifice locului, este alcătuită din donații private. Ele atestă modul de viață, obiceiurile, credința, îndeletnicirile oamenilor care au trăit aici din vremuri străvechi. În primii ei ani, colecția era mică și în formare, și a fost expusă pe holuri în incinta Școlii generale din Tăuții-Măgherăuș. Directorul de atunci, prof. Ștefan RUSU și prof. de limba română Emil CRÂNCĂU au găzduit-o, promovat-o și îmbunătățit-o pe măsura donațiilor obținute. Ulterior, când se putea întrevedea o locație proprie – s-a identificat și „casa bătrânească” din Bozânta Mare între timp, pe lângă livada școlii ca loc de amplasare – Primăria a agreeat înființarea unui muzeu. Și acasă s-a considerat, în largul lui spiritual, mult, bine și cu folos, prof. de limba română, pensionat din învățământ dar angajat de Primărie să-și desăvârșească visul, ideea – în muzeu, circa 10 ani. Acum Muzeul „Acasă”, alături de Casa memorială „Ion ȘIUGARIU” sunt pregătite să vă încânte și descânte, dezmierde și despovăreze sufletul! Vezi p-aici... 

Din unele obiceiuri încetățenite sau din anumite denumiri populare consacrate ale obiectelor, reiese și influența – prin interferența cu alte culturi (de exemplu influența slovacă – în stil și îndeletniciri iar influența maghiară – în limba vorbită și gastronomie) – asupra comunității băștinașe care, deși și-a conservat modul de trai autentic românesc, limba literară, organizarea gospodăriei și arhitectura absolut specifică – și-a „adaptat” traiul și graiul cu a celorlalți, să poată coabita laolaltă și să se poată înțelege unii cu alții în decursul istoriei.

Zona centrală a orașului Tăuții-Măgherăuș este situată pe vechea vatră a satului Tăuții de Jos numit prima dată de slovaci – Totfalu iar ulterior de maghiari – Misztotfalu. Prima mențiune atestatară Totfalu datează din anul 1440 când husiți din Boemia s-au refugiat pe aceste meleaguri, unde s-au așezat pe malul râului Miszt. Date istorice despre această așezare omenească există însă de la 1216.

Muzeul „Acasă” este o mostră de autentic românesc specific local, este aCasa care vă conectează cu realitatea inițială și inițiatică iar dacă vă lăsați în voia atmosferei create – vă „teleportați” prin timp în casa părinților, a bunicilor și străbunicilor, printre lucrurile lor sfinte și fundamentale… Și dacă doar cu privirea le iscodiți – licărește în străfundul Dvs. geneza iar dacă le și răsfățați mângâidu-le cu-aducere-aminte – deja povestea-i gata… În realitate însă, casa părintească, ca loc al nașterii (și spirituale!), pe măsură ce trece vremea va rămâne consacrată doar în sintagmă și-n muzeu. Acasă – la muzeu de-acum! – va reprezenta tot mai mult locul comun pentru „incidența” cu originile și pentru nostalgii... și este, evident, o provocare: conștientizarea că în era globală – acasă, în sensul natal, este pe cale de dispariție; sunt tot mai mulți cetățenii universali cu rezidențe și cetățenii multiple. Totuși, pentru „deconectare” temporară din tumultul cotidian, da-ți o fugă la muzee, încărcați-vă bateriile cu energia primordială… și-apoi gata – înapoi în viitor! Daca v-ați și „ancorat” bine în limba maternă, nu vă paște niciun pericol: aveți și identitate specifică nu doar CNP! Deci ne vedem aici, Acasă...  

https://www.youtube.com/watch?v=iTxZtfU2Pcw 

https://www.youtube.com/watch?v=jUbr3oP5Jlo




22 noiembrie 2017

Anul Centenar. Maramureseni pentru UNIRE. Atanasie DEMIAN, memorandist

Am primit invitatia urmatoare - si va invit la randul meu: ˂˂Am fi deosebit de onorati de prezenta Dvs. la deschiderea Expozitiei „Maramureseni la Alba Iulia. 1 Decembrie 1918”, vineri, 24 noimebrie 2017, ora 14.30, la sediul Muzeului, str. Monetariei, nr. 1-3.˃˃ sub corolarul Anului-Centenar UNIRE.

La aceasta expozitie am contribuit si noi cu tabloul-portret (din inventarul COC-PTM) al memorandistului Atanasie DEMIAN. Cine a fost Atanasie DEMIAN? Iata:

Atanasie DEMIAN (1859-1929) – memorandist –
„din marea familie a Demianilor, își are rădăcinile în satul Negreia, comuna Șisesti, comitatul Satu Mare. De-a lungul anilor, familia Demian crește atât ca număr cât și ca importanță pentru societatea sătmăreană, în rândurile sale regăsindu-se nume de rezonanță ale vieții politice, culturale și social-economice, de la lideri ai mișcării naționale, primari, președinți de partid sau parlamentari, până la preoți, profesori, muzicieni, avocați, medici ș.a.
Demian Atanasie a trăit și activat în bună parte în satul Negreia, apoi în Tăuții de Jos.
A absolvit patru clase elementare, o clasă de liceu și un an de școală profesională. Această școlarizare (deși redusă) plus calitățile sale native l-au ajutat să-și fondeze o gospodărie mai avansată decât mica gospodărie țărănească. S-a ocupat de agricultură și pomicultură dar în special de creșterea și comercializarea vitelor. A ajuns să dețină o suprafață de circa 100 ha teren agricol și a luat în arendă vaste terenuri și munți pentru pășune, având mari cirezi de vite, cai, porci și oi. A fost căsătorit de patru ori, având nu mai puțin de opt copii.
Despre Demian Atanasie, fiul său Victor (avocat) își amintește (Baia Sprie / septembrie 1976) că era un om rațional și logic, judeca și numai după aceea acționa. Avea o voință de fier. Nereușitele nu l-au descurajat ci l-au îndârjit și mai mult. Muncea cu râvnă și multă tenacitate. Era sociabil cu vaste legături de cunoștințe.
Beneficiind de o asemenea avere – ceea ce i-a conferit o poziție privilegiată în societate, Atanasie Demian se implică în mișcarea națională devenind chiar unul dintre liderii săi din zonă.
Adunarea generală de constituire a Consiliului Național Român Comunal (conform Procesului verbal de ședință din 21 noiembrie 1918 / Tăuții de Jos) este prezidată de Atanasiu Demian și ales președinte – semnând, alături de notarul Victor Man – procesul verbal și documentele constituirii și desemnării în această împrejurare a delegaților comunei Tăuții de Jos pentru Consilul Național Român.” 




Sursă: STUDII DE  STIINȚĂ SI CULTURĂ / Revistă trimestrială

editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad / ANUL IV, Nr.3 (14) – SEPT. 2008










20 august 2016

Info Turism: Orasul TAUTII-MAGHERAUS / Judetul MARAMURES

Film prezentare oras - aici
Promovare oras - link Tautii-Magheraus
Aeroportul International - aici

Muzee, Case memoriale:
Casa memoriala Poet-erou Ion SIUGARIU - Baita
Despre Ion SIUGARIU
Muzeul satului „Acasa” - aici
Colectia tipografului Kis Miklos Totfalusi - aici


Restaurante: „Centro”

Hoteluri:
CABANA SILVICA - „Apa Sarata”
MOTEL (cu teren de tenis) - „Poiana” Apa Sarata
Pensiunea „CASA CU PAUNI” – in centru aici 

SPA: Aqua Sport


Echitatie si Turism ecvestru: Baita - „Hipopas” - Scoala de calarie

Turism montan:
Lacul Nistru - aici  si aici 
Varful Tighier (Baia Mare - Baita) aici,  aici  si  aici

14 noiembrie 2012

Valea Jiului - „Sub Pamant”. TEATRU: reprezentaţii in judeţul MM în cadrul proiectului Muzeu în Mişcare:


11 noiembrie - Casa de Cultură Cavnic, orele 18.00
12 noiembrie - Teatrul Municipal Baia Mare, orele 19.00
13 noiembrie - Casa de Cultură Baia Sprie, orele 18.00
14 noiembrie - Casa Oraseneasca de Cultură Tăuții-Măgherăuș orele 18.00

Spectacolul Sub Pământ

Teatrul Sub Pământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observaţie şi analiză a existenţei cotidiene a unor comunităţi afectate decisiv de schimbările politice şi sociale care au avut loc începînd cu anii ’90. 

Proiectul îşi propune să documenteze situaţia economică, viaţa şi munca minerilor în post-socialism.

 
(Secventa din ultimul act: si copiii minerilor viseaza; si au intrebari; si nelinisti - deasupra pamantului, ca si ceilalti - degeaba! 
Morala: cei care nu viseaza - au!)

Teatrul Sub Pământ este un proiect de reconstrucţie performativă a poveştilor-document care fundamentează istoria comunităţilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravieţuire, migraţie, dispariţie şi posibilă reconstrucţie.
Spectacolul Sub Pământ are la bază o cercetare în Valea Jiului, coordonată de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). Cercetarea a avut mai multe direcţii – ateliere, discuţii libere şi interviuri cu mineri, soţii de miner, cu pensionari şi copii, cu paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune.
Sub Pământ este un spectacol-arhivă de poveşti-mărturii ale unor comunităţi pe cale de dispariţie. Spectacolul îşi propune revalorizarea poveştilor, a problemelor şi culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de după 1989: comunităţile muncitoreşti.
• Spectacolul face parte din proiectul Sub Pământ – Muzeu în mişcare, în cadrul căruia spectacolul este jucat în teatre şi case de cultură din patru zone industriale din Transilvania, afectate decisiv de schimbările post-1989 (Baia Mare, Hunedoara, Roşia Montana, Valea Jiului).
• După fiecare reprezentaţie, are loc o discuţie cu publicul, ca parte integrantă a spectacolului.
• La toate reprezentaţiile spectacolului intrarea este gratuită.
Echipa proiectului:
Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Şerban, Bobo Burlăcianu, Adrian Cristea, Vlad Petri, Ana Colţatu, Ştefania Ferchedău, Cătălin Rulea
Coordonatori: Mihaela Michailov şi David Schwartz.
Parteneri: Asociaţia Alburnus Maior, Dianei 4, Teatrul de Artă Deva, Teatrul Municipal Baia Mare, Clubul Sindicatelor Lupeni.
Contact:
• Mihaela Michailov +40722682349, mihaela_michailov@yahoo.com
• David Schwartz +40724353559, davey_schwartz@yahoo.com
Mai multe informaţii pe: www.teatrusubpamant.wordpress.com

Teatrul Sub Pământ. Muzeu în mişcare este un proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
http://vimeo.com/44376877#

28 ianuarie 2011

Asociatia „Comunicati prin noi” - a deschis sesiunea de... Sezatori la Muzeul „Acasa”

Marii, Clarite, Ilene, Florici s-au intrecut in reconstituirea traditiilor populare si arta culinara - pe masura!
Trei generatii au fost totusi de fata le acest „workshop” - care deschide sesiunea predarii indeletnicirilor casnice:
torsul, depănatul, făcut cipcă, împletit ciorapi, legatul penelor de gâscă pentru uns colacii cu ou;
au cotat fetelor de deochi și-au alungat altora durerea de urechi;
s-au cinstit apoi cu pancove, ciurighei, piroște, cârnaț fiert în vin
și vin ce merge după horincă.
Dupa ce se intorc din nou in mileniul III, la casele lor - vor astepta instalate in fotolii emisiunea tv pentru care au „pozat”
dar experimentul merge mai departe...