In loc de colind

Vine Craciunul.
Imi repet cu obstinatie aceasta, desi ar fi sufcient sa ma uit in jur: strazile, vitrinele magazinelor, televiziunile: peste tot luminite, brazi si caciulite de Mos Craciun.
Si primavara afara.
Sclipici, ornamente de pom si craciunite asortate cu un cer limpede si un soare de inceput de primavara si un sfarsit de an in convulsii politico-economice.
Dar, maine e Craciunul!
Guvern nou, semne de intrebare, "brad natural sau ecologic?", spectrul unei crize de proportii, "jingle bells", bursa in scadere, euro in urcare, nesiguranta, oboseala, to do list si... maine e Craciunul.
Am pierdut undeva pe drum magia. Prinsi in vartejul lui "azi" si al deadline-urilor ne-am uitat pe noi.
Preocupati de urmatorul pas, sa nu ne impiedicam, nu mai ridicam privirea spre cer.
Asteptam o minune dar nu mai credem in Mos Craciun. Il comercializam. Si am vrea sa cumparam si o felie de Craciun. Si sa ne fie mai bine.
Ne dorim ceva si nu stim sa-i cerem Mosului.
Am uitat.
Am uitat ca, de fapt, noi suntem Craciunul. Si Mosul.
Noi suntem magii. Iar steaua ne calauzeste spre noi insine.
Se spune ca in seara asta timpul se opreste pentru ca Mosul sa poata duce cadourile peste tot.
Asa ca, in seara asta, sa orim timpul prezent pentru a ne lasa calauziti spre ceea ce este bun in noi.
Sa ne regasim, macar pentru un timp, linistea si puterea de a ne bucura de lucrurile simple.
Atat.

Kitch

“Absenta kitch-ului ne face vietile de nesuportat” – Hundertwasser
Cu siguranta este un graunte de adevar aici.
Mai nou, insa, kitch-ul tinde sa ne sufoce.
Incepand cu vitrinele magazinelor si pana la “cadouasele”preambalate “numai bune de daruit”.
Si, pentru ca tot veni vorba de cadouri, toti primim sau avem de facut cadouri.
Nu vi s-a intamplat sa primiti un cadou pe care il acceptati cu un zambet de complezenta si apoi sa-l uitati in fundul unui sertar?
Sau, sa fiti pusi in situatia de a cumpara un cadou unei persoane care are ‘tot ce si-ar putea dori” sa nu stiti ce si de unde sa luati, iar apoi sa alergati prin cinci magazine pentru a gasi ambalajul potrivit?
Se apropie Craciunul si vom fi pusi cu totii intr-una din aceste situatii.
Si vom incepe o goana nebuna in cautarea a „ceva“ rascolind prin mormanele de beteala, Mosi Craciuni, oameni de zapada, “Jingle bells” si, mai nou, ingerasi. Aceleasi globulete, lumanarele, farfuriute, tabachere, brichete, fulare, esarfe, etc pe care le gasim in fiecare an, ce e drept up-datate la trendurile de culoare ale sezonului.
Dar, pana la urma, Craciunul este sarbatoarea Nasterii Domnului, iar traditia darurilor de Craciun vine de la darurile aduse de catre magi.
Ne plangem ca a devenit Craciunul o sarbatoare comerciala, nebagand de seama ca noi am transformat-o in asa ceva.
Credem ca „mai mult“, mai colorat, mai incarcat, mai „la moda“ e mai bun. Si atunci, ne incolonam si apelam la cadouaşele preambalate bucurandu-ne ca am salvat si ceva timp.
E drept ca lipsa de timp si reclamele ne imping catre comoditate. Traim intr-o era a semipreparatelor, cadourile nefacand exceptie.
In goana noastra dupa timp, pierdem din vedere invazia kitch-ului in vietile noastre.