La fel cum PSD, PNL si PC blocau, in 2008, marile dosare in Parlament, utilizand toate procedurile posibile pentru a amana investigatiile procurorilor DNA in dosarele Nastase, Mitrea, Pacuraru sau Seres, PDL se pune astazi in usa anchetatorilor pentru a castiga timp in dosarele Ridzi si Pasat, deputati acuzati de fapte grave, primul de coruptie, al doilea de santaj si acte de violenta. Dosarul Ridzi zace deja de noua luni, iar cazul Pasat, pentru care procurorii au cerut arestarea sa inca din 4 noiembrie, a debutat cu o amanare de 30 de zile, astfel ca e greu de crezut ca solicitarea DNA are sanse sa fie judecata in 2010. Parlamentul Romaniei probeaza iarasi lipsa de vointa politica in tratarea problemei coruptiei, cu diferenta ca adversarii procurorilor sunt astazi reprezentantii Puterii, care acuzau in urma doi ani Opozitia ca face scut in jurul penalilor si strica imaginea Romaniei la Bruxelles.
Culmea ironiei este ca PDL sfideaza actiunile procurorilor si blocheaza anchete penale chiar sub nasul reprezentantilor UE. In ziua amanarii celor doua cauze in Parlament, Ministerul Justitiei anunta ca a avut marti, 16 noiembrie, o întâlnire cu experţii Comisiei Europene sosiţi la Bucureşti în cadrul misiunii de evaluare a angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Misiunea experţilor Comisiei Europene se desfăşoară în perioada 16-18 noiembrie 2010.
Unul dintre angajamentele Romaniei in cadrul MCV se refera la ”continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste şi impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel înalt”. (asa numitul bench-mark nr 3). Prin actiunile PDL din Parlament, sustinute partial si de PSD (lupta anti-DNA a devenit cauza comuna), este evident ca unul dintre angajamentele luate fata de Comisia Europeana nu poate fi indeplinit.
Iar ca ridicolul sa fie complet, deputatii PDL, in frunte cu presedintele Comisiei Juridice, Daniel Buda, s-au transformat in avocatii propriilor penali chiar in ziua in care Ministerul Justitiei semna un asa numit parteneriat strategic cu Academia Internationala Anticoruptie, unde Romania a devenit membru din septembrie alaturi de alte 64 de state, tocmai pentru a-si proba determinarea.
Intrebat daca Romania nu transmite astfel semale contradictorii - pe de-o parte se declara angajata total in lupta anti-coruptie, pe de alta parte partidul aflat la guvernare face totul sa amane in Parlament marile dosare de coruptie - ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a raspuns: ”Este o amanare nedorita. Pozitia ministerului este fara echivoc: Nu este cazul sa interpunem intre verigile justitiei obstacole politice. Ne vom interesa ce sta la baza acestor amanari, insa din perspectiva ministerului justitiei nu s-au schimbat lucrurile cu nimic. Intre verigile justitiei nu trebuie sa interpunem obstacole politice.”
Problema este ca PDL procedeaza dupa manualul anti-DNA scris de PSD, PNL si PC: foloseste Parlamentul ca obstacol in calea procurorilor, in loc sa acorde rapid un aviz pur formal, de cercetare penala, de perchezitie sau de arestare preventiva, urmand ca instanta sa decida daca Ridzi va fi condamnata sau Pasat arestat. Vezi aici cum proceda opozitia in 2008 in cazurile Nasase, Mitrea, Pacuraru si Seres. PDL transformal Parlamentul, la fel ca PSD, PNL si PC, in Tribunal Extraordinar, in instanta paralela: judeca dosarele pe fond, stabileste vinovatii, pronunta achitari, arunca, pe scurt, in aer statul de drept.
Partidul lui Emil Boc si Traian Basescu, care acum sase ani promitea tepe in piata Universitatii, a abandonat complet discursul anti-coruptie si pare sa fi pierdut definitiv argumentul moralitatii, prin care se distingea de restul partidelor. Unul dintre deputatii cercetati in dosarul Pasat, Bogdan Cantaragiu, a fost ales la conducerea unei filiale de sector din Bucuresti, iar primarul Antonie Solomon, care si-a petrecut cateva luni in arest, a fost ales recent cu majoritate covarsitoare de voturi presedintele filialei PDL Craiova. Solomon a bulversat opinia publica prin aprecierile sale conform carora, in Romania, nu exista familie care sa nu aiba pe cineva cu dosar penal.
Un alt membru marcant cu aspiratii la sefia partidului, primarul Aradului, Gheorghe Falca, se incadreaza perfect in profilul de tara desenat de colegul sau de la Craiova: si el are dosar penal, fiind trimis in judecata pentru coruptie, si face tot ce poate, la randul sau, ca sa amane judecata.
Concluziile misiunii de evaluare, care se afla in aceste zile la Bucuresti, vor avea un rol esenţial în fundamentarea raportului interimar al Comisiei Europene, care va fi dat publicităţii, cel mai probabil, în luna ianuarie 2011. Greu de crezut ca blocarea anchetelor penale in Parlament si mobilizarea partidului de guvernament in recuperarea penalilor vor scapa netaxate, cum nu au scapat nici in rapoartele anterioare elaborate de Comisia Europeana. Numai ca de aceasta data, miza raportului pe justitie asteptat in luna ianuarie este mai mare decat in trecut, avand in vedere ca Romania isi propune ca in martie 2011 sa adere la spatiul Schengen. Ori, tari ca Germania, Marea Britanie, Franta si Olanda se opun si forteaza o legatura intre progresele din justitiei - inclusiv cele vizand marile anchete penale - si intrarea Romaniei in Schengen.
Romania ajuta de una singura tarile sceptice din UE sa realizeze mai repede legatura dorita intre Schengen si Justitie. Alimentam singuri neincrederea ca sistemul nostru de justitie este functional si eficient, furnizam zilnic probe solide ca vointa politica in ce priveste lupta anticoruptie a disparut fara urma. Nu-i suficient ca DNA si alte institutii sa-si faca treaba. Ca sa convingem Bruxelles-ul ca actiunile noastre sunt de durata si ireversibile, vointa politica joaca un rol crucial. Ea trebuie sa se manifeste constant in sprijinul justitiei, nu impotriva ei.
Apoi, Romania ridica semne de intrebare majore in ce priveste reforma reala din politie. Ministrul Igas se impauna , saptamana trecuta, la Bruxelles, cu politistii romani, despre care a spus ca ”rezista tot mai bine tentatiilor coruptiei”. Realitatea din tara pare sa-l contrazica flagrant. Cazul aiuritor al sefului Politiei Judetene Neamt, Aurelian Soric, suspect de complicitate cu clanuri mafiote, spulbera mitul capacitatii politiei de a opera o baza de date ultrasensibila, cum este SIS (Sistemul de Informatii Schengen). Imaginati-va ca un sef de politie judeteana ca Soric, care nu mai pare sa aiba reprezentarea corecta a faptelor penale si fraternizeaza, lacrimand, cu interlopii, urma sa aiba acces la informatii despre toti infractorii periculosi si capetele crimei organizate care opereaza pe teritoriul Europei. Daca interlopul Mararu n-ar fi fost ucis, astazi Soric isi vedea de ale lui iar Igas continua sa se bata cu pumnii in piept pe la Bruxelles.
”Nu am nicio legătură cu familia Mararu. Am avut o relaţie cât se poate de firească. De ce este interlop (n.r. - Gheorghiţă Mararu) pentru că dădea bani la oameni şi le lua camătă? Sunt procurori care dau bani”. Celebra nedumerire a sefului de politie judeteana Soric va naste, la Bruxelles, alte intrebari perfect legitime: Ce cauta astia in UE? Cine-i nebun sa-i bage in Schengen? Cati Sorici cu Marar or mai fi avand pe acolo?