Lista completã
Fluier de os
fluier de os
axã a Lumii
fior al golului fãcut sã sune
pe trunchiul tãu pãmântul se
învârte
ºi stelele pocnind în noapte
la baza ta
trântiþi în iarbã
ºi-n inimile lor înfipt
mocanii mioritici tot te mai aud
ºi dacã vârful tãu
deasupra
se terminã undeva
de bunã seamã zeii au lãcaº
acolo
ºi sorii cum te-nconjoarã
din toate pãrþile deodatã
eºti
[...] Citeºte tot
poezie clasicã de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Ciudatul cãlãtor
nu vin albinele niciodatã
în capelele cu morþi
sã sugã sucul lânced
din coroanele cu flori
nici pãsãrile nu-ºi iau zborul
din streaºinã de cremator
spre norul gros eliberat
de trupuri
vin numai rudele morþilor
cu haine transformate
de ceremonie
strãbat aleile sau urcã dealul
plâng si se zbat
smulgându-ºi pãrul
logodnice neveste mame ºi
surori
bãrbaþi din lanþul cãrora s-a
rupt
câte-o verigã trainicã de neam
[...] Citeºte tot
poezie clasicã de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Somn de varã
tu nici nu ºtii
dormeai somn greu de varã
când linia vieþii tale
din palma-ntredeschisã
îºi înãlþase vipera tãcutã
privindu-mi faþa mereu umbritã
tu nici nu ºtii
îmi arãtai in zare munþii
ori marea învechitã-n fumuri poate
ori un tãrâm în care nu mi-era
sortit sã intru
decât muºcat de linia vieþii tale
tu nici nu ºtii
se pregãtea sã plouã-afarã
când fulgerul fãcu-nceputul
cazând pe fruntea mea
cu linia vieþii tale laolaltã
ºchifuind-o
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Presentiment
De azi ceva se-ntâmplã printre stele,
înfiorate de un tainic puls ºi-n arborii din
care am fost smuls retrase-s iarãºi
simþurile mele.
La pândã cu sãmânþa stau ascuns, rotindu-
ºi cerurile mult mai grele, sã-mi cadã-a
beznelor strãveche piele când sunt de firul
ierbilor strãpuns.
La þãrmurile cele-ndepãrtate, la cei doi
poli lipsiþi de greutate, planeta primãverii
iar rãsare
ºi nu ºtiu-n care trup acum îmi bate
aceastã inima întoarsã-n toate ºi geamãna
mareelor lunare.
sonet de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Ceremonial
Ce bine-i uneori sã fie noapte
ce bine-i uneori sã fie
întuneric doar nu pot suporta
întotdeauna sa-mi vezi faþa
ºi nici acum nu pot dormi
sunt nori îndepãrtaþi ce se formeazã
ori se mai rupe de pe-orbitã
în univers vreo stea
ºi trebuie în lume cineva sã stea de
veghe sã cumpãneascã totul în tãcere
când sarea oaselor absoarbe rouã mai
repede sã vinã zorii
plutesc deasupra marelui tãu
somn cu ape repezi ºi adânci Iui
poate i-aº îngãdui sã-mi vadã
livida faþã descãrnatã
[...] Citeºte tot
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Chipurile mele împietrite
n-am sã pot fi niciodatã
mai drept
ºi mai frumos decât un scaun
mai nobil
fi mai împietrit decât o coasã
mai zvelt
ºi mai melodios decât o vâslã
mai economic
ºi mai adunat decât o bardã
mai gînditor
ºi mai tãcut decât o masã
mai concentrat
ºi greu decât un clopot
mai împãcat
ºi visãtor decât o scarã de grãdinã
mai limpede
ºi fascinant decât o roatã
sunt lucrurile
chipurile mele împietrite
mai palide ºi mai încete
[...] Citeºte tot
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Pãmântu-mbrãþiºãrii noastre
uneori te mai gândesti la mine
ºi-atunci îmi pierd memoria
ºi nu ºtiu unde ºi de ce-am plecat
uneori mã mai gândesc la tine
ºi-atunci o vânã-albastrã în tâmplã
þi se sparge
uneori te mai gândeºti la mine
ºi-atunci când iarna vine
cad în fântânile-ngheþate
uneori mã mai gândesc la tine
ºi-atunci plesnesc oglinzile
în întunericul odãii tale
uneori te mai gândeºti la mine
ºi-atunci în jurul unui bloc de piatrã
mã simt un nor de sânge-n mâini cu daltã
uneori mã mai gândesc la tine
ºi-atunci þi se preface mâna-n scrum
cuvintele pe pagini singure se scriu
existã cineva ce nu poate sã-ndure
sã ne gândim unul la altul
[...] Citeºte tot
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Excesul n-a stat niciodatã în firea artistului român. Un echilibru fundamental, adeverind frumosul prin moral ºi moralul prin frumos, rezistã pânã azi.
Grigore Hagiu în Bucureºtiul artistic
Adãugat de Doina Bumbuþ
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Timp concentrat
o coasã
dã târcoale
odãii unde scriu
iarba grasã
cade
fulgeratã
de sus în jos
clipele mele
de jos în sus
pânã rãmâne
ungã pajiºtea asprã
numai
un fraged cap gânditor
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Veronica ªerbãnoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

SERI ALBASTRE
seri albastre
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
la radacina ierbii
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
in astfel de seri
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
preacuratelor toate
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire
poezie de Grigore Hagiu
Adãugat de Elena Badan
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Dacã ºtii un alt citat, îl poþi adãuga.
Pentru a recomanda citatele din Grigore Hagiu, adresa este:
