Acest circuit cuprinde urmatoarele obiective:
- Lunca-Frumoasa - Bozioru - spectacol peisagistic sustinut de procesele geomorfologice actuale
- Un popas si un nume binemeritat "Terasa din Cozieni"
- Calatorie fascinanta: Bozioru - Fisici - Nucu * terapie vizuala impotriva stresului si apatiei
- Bozioru - "Muntele de Sticla" (minereu de silicati - sarea de cuart)
- Fisici - Marele Abrupt * Blazonul Platformei Fisici
- Fisici - Izvorele de ape minerale, sulfuroase, iodurate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipertone si oligominerale (utilizate in tarapia afectiunilor reumatismale si nu numai)
- Pietrele lui Solomon sau Stalpii de Taina
- Poiana Cozeanca - Taramul Luanei
- Poiana Cozeanca - Izvor de Apa Vie - folosit de Luana in oblojirea soldatilor ei
- Stanca Salamandrelor sau Stanca Soimilor
- Chilia lui Dionisie Torcatorul - asezare rupestra sec. III-VI e.n.
- Fundul Pesterii - asezare rupestra sec. VI-IV i.e.n.
 |
| Vedere de pe Terasa Cozieni |
 |
| Albia minora a paraului Balaneasa in amonte de podul din Cozieni |
 |
| Procese geomorfologice actuale ce afecteaza terasele vaii scot la lumina actiunea de dezagregare-alterare si de formare a solului *culoarea rosiatica este data de oxizii de fier, ce urca prin capilaritate in straturile superioare |
 |
| Albia minora a paraului Balaneasa in dreptul localitatii Bozioru |
 |
| Turlele bisericii din Bozioru |
 |
| Intersectia 203L cu E85 |
 |
| Dupa ce treci de primul urcus te poti bucura de un mic popas imbratisand cu privirea tot ce te inconjoara |
 |
| O mare bucurie! O portiune de drum drept, fara urcus (pe curba de nivel) |
 |
| Iata-ne ajunsi si la Muntele de Sticla: cercetam indeaproape si incercam sa gasim o explicatie la crusta sticloasa ce acopera argila |
 |
| In livada a fost intotdeauna un loc potrivit pentru o pauza de masa |
 |
| Drumul continua sa serpuiasca si, spre bucuria noastra, fara sa urce |
 |
| In dreapta drumului se intinde o pasune marginita de o vale si un lant deluros |
 |
| In stanga pe o panta domoala o pasune si o livada concureaza in frumusete |
 |
| Sovarvul (Sovarful, Dost, Broasca, Milot) - Origanum vulgare- ti se ofera in parfum si culoare (este folosit in tratarea tusei convulsive sau astmatice, bronsitei, inflamatiilor traheei) |
 |
| Varful Crucea Spatarului isi face aparitia in peisajul de poveste |
 |
| Priveliste spre satul Pinul |
 |
| Marele Abrupt - Blazonul statiunii Fisici |
 |
| Sistem de fisuri paralele si oblice ce evidentiaza natura rocilor constituente (sist marnos si calcar). Abruptul afectat de dezagregare (efectuata prin insolatie, orientarea sud-estica facilitand incalzirea excesiva a scoartei de alterare in cursul zilei, in opozitie cu curentii de aer rece ce actioneaza pe timpul noptii) si faramitare puternica |
 |
Izvorul de apa, cu multiple proprietati terapeutice, de la Fisici
|
 |
| Coasta Pinului - Aceasta specie de arbore "adora" sa-si infiga radacinile in crapaturile rocilor, mai ales in masivele calcaroase, ca cel de fata, creand presiuni importante asupra acestora; Rezultatul: dezagregarea biologica, urmata de rostogolirea materialului |
 |
| Lasam in urma localitatea Fisici si ne lasam pasii calauziti de serpentine |
 |
| ...prin padure |
 |
| Dupa inca 1 km de la iesirea din satul Nucu, isi fac aparitia Stalpii de Taina |
 |
| Dezagregarea biologica a rocii este exercitata prin presiunea continuua a a radacinilor copacilor (cca 30-50 kg/cmp) patrunse in crapaturi, la adancimi variabile, de pana la 10 m. |
 |
| Priviti din profil, Stalpii par niste creste in trepte |
 |
| Peretii verticali, numiti si "ziduri ciclopice" sunt formati pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrisuri slab consolidate) dispuse vertical |
 |
| Lacuri de glimee cu vegetatia caracteristica |
 |
| Izvor de Apa Vie la intrarea in Poiana Cozeanca |
 |
| "De la acel copac trasnit de fulger se intinde pasunea mea, acolo e Poiana Cozeanca", spune cu mandrie cel ce mi-a indrumat intaii pasi spre chilia calugarului Dionisie |
 |
| Paraul ce traverseaza Poiana Cozeanca |
 |
| Legendele, soptite de batranii locului, despre vestita Luana, iti tes fantasme in frumoasa priveliste a Poienii Cozeanca |
 |
| Acest martor tacut isi contorsioneaza tinerele ramuri spre a-ti indica chilia calugarului Dionisie |
 |
| Stanca Soimului te asteapta sa-i aflii tainele |
 |
| Un colos de piatra in mijlocul unui verde de necuprins |
 |
| Stanca Salamandrelor mai este numit acest versant stancos - crapaturile de separatie, datorate conductibilitatii termice diferite in roca, pot constitui habitatul salamandrei |
 |
| Ocolind peretii de stanca, vom ajunge la poteca ce urca spre chilia lui Dionisie |
 |
| Drumul pieptis nu il recomand, in nici un caz, toamna, peste litiera (stratul de frunze uscate) |
 |
| De obicei, turistii sunt insotiti de "paznicul" acestor locuri |
 |
| Printre primii ce au intreprins o inventariere a acestor asezari a fost Alexandru Odobescu |
 |
| Aici putem fi asteptati, de cel mai curajos din grup care a indraznit sa urce la 4 metrii inaltime in abruptul de stanca |
 |
| S-ar putea ca interiorul sa va dezamageasca, se pare ca de cand calugarul s-a mutat la Manastirea Ratesti, aceasta chilie a fost vizitata de diversi |
 |
| oameni, sa le zic asa, care au tinut mortis sa-si lege numele sau momentul crucial de vizitare scrijelindu-si constiinta si stergand istoria unui neam intreg |
 |
| O priveliste paradisiaca ne oblojeste rana, parca, din suflet |
 |
| E! La coborare e putin mai greu decat la urcare, dar gandindu-te ca acel Dionisie Torcatorul, cum i se mai spunea, cobora si urca de cateva ori pe zi, ti-e mai lesne sa reusesti |
 |
| Coborand de pe Stanca Soimilor, ne indreptam spre padure si la cativa zeci de metrii aflam cea de a doua si ultima asezare rupestra din acest circuit - Fundul Pesterii (sec VI - IV i.e.n.) - renumita prin inciziile ce redau sabiile de tip akenakes, de care vorbeste Herodot; din cele 3 tipuri astfel de pumnale hallstattiene existente, aici apar toate acestea : cu bara, cu maciulie, cu antene. |
 |
| S-au facut cercetari arheologice amanuntite pe fiecare centimetru din peretii acestui lacas -- concluziile acestor analize fiind expuse la Muzeul Judetean de Istorie |
Traseul dintre Fisici si Nucu prezentat mai sus este cel noatat cu culoare grena pe harta. Exista si varianta mai scurta, fara a tranzita localitatea Gavanele, notata cu rosu, in continuarea traseului Bozioru- Fisici.
Intrebari legate de obiectivele turistice mentionate in aceasta postare, astept in sectiunea de comentarii. In functie de interesul dumneavoastra, voi dezvolta un subiect cu respectivul punct.
De asemenea, in cazul in care doriti sa ne insotiti in excursiile pe care le vom organiza in vara acestui an, va astept sa va prezentati interesul in scris.
Sectiunea de comentarii este deschisa, in egala masura, si celor ce au obiectii legate de afirmatiile facute aici.
Sunt la inceput de drum, asa incat orice ajutor il primesc cu recunostinta.
