De multe lalele, cat sa nu-mi incapa in toate canile, paharele si vazele din casa. Luate din piata si duse cu grija doua statii de troleibuz.
De soarele care imi intra in ochi la semaforul din intersectie, de locul de la geam din spatele soferului, de aerul caldut de la 11-12, de mirosul palmelor dupa ce au fost sufocate in buchetele legate cu sfoara.
Pentru lalele, ca si pentru dormitul dimineata tarziu primavara, nu exista niciodata prea mult.
De soarele care imi intra in ochi la semaforul din intersectie, de locul de la geam din spatele soferului, de aerul caldut de la 11-12, de mirosul palmelor dupa ce au fost sufocate in buchetele legate cu sfoara.
Pentru lalele, ca si pentru dormitul dimineata tarziu primavara, nu exista niciodata prea mult.