Emotii

Se intampla multe-multe insa eu devin din ce in ce mai zgarcita in a le pune pe blog :) Sau parca mi-e lene sa transform totul in povesti frumoase si imi vine sa scriu cate o propozitie din fiecare gand :) Nu cate un gand in fiecare propozitie...
In fine...
Se apropie momentul...se apropie concertul se apropie ziua pe care o astept de mai bine de 6 ani. 15 mai 2013, concert Depeche Mode.
Dar, bucuria incepe sa se impleteasca cu emotii... Parca nu ma mai vad inebunita de muzica, fredonand cu mii si mii de fani.
Am inceput sa visez ca s-ar despica multimea in doua....si de nicaieri m-as inalta pana la scena... Asa as putea sa le multumesc pentru fiecare vers ce mi-a oblojit sufletul si pentru fiecare sunet ce ma inalta. Sa-i intreb de ce-mi canta iar si iar viata  :)
Am invatat ca unele lucruri nu pot fi intelese decat daca sunt traite. TRAITE cu adevarat.
Cand am invatat acest lucru am incetat sa mai conving :)

Totul se echilibreaza, one way or another :)
Asadar presupun ca bucuria mea de pe National Arena va fi pe atat de mare pe cat a fost dezamagirea in 2009 cand n-au mai concertat pe 16 mai...

www si-o zi (buna) de luni

Wild-Wild-Weekend, asta vroiam sa spun.

Am incercat sa particip intr-un maraton de "iesit din casa" weekendul acesta. Vineri si duminica au fost dedicate prietenilor si vizitelor iar sambata rasfatului cu fetele si dansului.

Sambata am aterizat intr-un club fizzzzzzos. Deja-vu!

Cunoasteti senzatia aceea de multiple replici in minte si nici una nu ajunge sa se concretizeze printre buzele tuguiate de uimire?

Oricat as incerca macar sa ma impac cu ideea de gloata baNbuista (cred ca devine brand baNbu-ul asta) si de existenta (atestata chiar printr-un atlas de mitocanie urbana) unei specii umane in acest habitat, nu pot sa-mi inghit ironiile.

Clubul se numeste kazebo. Este in cadrul unui Ofice Center, zona Pipera. Stiu ca zona spune totul insa curiozitatea a ucis ultimele reflexe de pisica din mine.

Ca sa n-o mai lungim teatral: cat de patetica trebuie sa fi ca femeie sa petreci jumatate de zi la salon si intreaga suma trimisa de parinti (ca tu sa supravietuiesti o luna in regie) pentru a-ti cumpara o copie ieftina dupa o rochie D&G/Escada/Versace/etc doar pentru a savura o vantatoare esuata intr-un club de acest gen?

Ca barbatul/pustulache oxigenat si cu creasta de cocos avorton pe care femeia mentionata mai sus il va tinti ESTE de fapt tot un studentel cu buzunarele rupte iesit la vantoare de "oaneroman"(a se intelege ca ma refer la versantul Oana Roman).

El si ea, cei doi virusi umanoizi, cu sete de buzunar banos vor constata oare ca sursa nesecata de conturi in euro a ajuns sa-si cumpere visele din prafuri scumpe?

Recapitulare: pitipoance si cocalari, potoliti-va! S-au terminat sponsorii, e criza, au dat faliment, trebuie sa ajustati rate-card-ul si sa va vindeti din nou pe Brifcor, fresh-ul e scump maica :)

....si in timp ce gandeam acest text pentru voi (cititori devotati) mi-au baut grabita Mojito-ul si-am pornit spre Arenele Romane cu gandul la Paul Van Dyk.

Mint, de fapt ma gandeam la filmul It's all gone Pete Tong si la bestialul soundtrack al acestuia...

Si inainte sa apara Paul la pupitru s-a mixat surprinzator de bine sa stiti.

Greata si dezgustul din clubul piperian au fost sterse cu gratie de atmosfera incendiara din cortul incalzit.

Am adormit spre dimineata cand am reusit sa-mi potolesc tamplele incinse cu redbull.

Dupa vechea zicala "ziua buna se cunoaste de dimineata", asa si azi la inceput de saptamana vijelios direct in biroul clientului. Apoi pe biroul meu din cubul de sticla aveam un ghiveci cu flori roz caci nu-i asa...e 8 martie iar viata fara noi n-ar fi de fapt posibila :)

Totusi, cel mai frumos e acasa, privind cum (NU) vine Craciunul cu fulgi mari si vijeliosi in timp ce dragul meu drag mi-a pregatit un picnic in sufragerie si cele mai frumoase flori din lume numai si numai pentru mine.

Viata merita traita!

La concertul Madonna

Nu sunt fan Madonna, nu asa cum sunt fan Depeche Mode!

Aseara in drum spre casa dupa munca primim un telefon in urma caruia trebuia sa decidem daca vrem sa mergem la concert sau nu. Invitatii de la organizatori.

"Hai sa mergem, are si ea o varsta...hai sa vedem ce poate"

Am ajuns la parcul Izvor pe la 19:30; atmosfera de concert. Tot centrul capitalei blocat, lumea pe strazi, extrem de multa lume.

Am primit niste bratari de organizatori si ni s-a dat acces in perimetru oriunde doream. Am ales tribuna. Gazonul A era aproape plin, gazonul B era indepartat si trist, tribuna inca goala.

Punctualul DJ Paul Oakenfold a deschis seara la ora 20:00 si a mixat destul de bine.
Pe la orele 20:30 era infernal de multa lume. Sectiunea A acoperita pana la refuz - sectiunea B la fel de indepartata si trista. Mi-era mila de oamenii care au cumparat bilet pentru gazon B.

Dupa ce s-a umplut tribuna de oameni, singurele locuri ramase libere erau culoarele dintre scaune, unde ne-am asezat si noi de altfel.

Pe la ora 21 cand trebuia sa inceapa sa cante "regina" au iesit cainii de paza ai BGS-ului prin tribuna sa "faca ordine". De aici incepe un luuuuung sir de tiganeli "n-aveti voie sa stati aici" ; noi: "suntem organizatori, stam unde vrem c-am dat bani sa sponsorizam acest concert!" ; ei : " n-aveti voie, nu aici, nici aici, nici aici" .

50 de minute de nervi si stres! Cum sa explici unor creiere de gaina puse acolo sa latre ca fara contributia ta de organizator ei inca ar muncii cu ziua la zugravit apartamente in periferie?

In mijlocul discutiilor si plimbarilor de colo-colo in tribuna am inceput sa ne sufocam. Ne uitam in jur, in sus, in jos, in stanga, in dreapta - un nor fin de praf acoperise intreg perimetrul. Parcul fiind aproape in totalitate distrus, pamant uscat in combinatie cu 70.000 de picioare x 2 = insuficienta respiratorie.

Aproape de orele 22:00 diva, regina, unica, exceptionala Madonna a inceput show-ul pe tronul ei bling-bling.

Ne-au deranjat capusele BGS de vreo 2-3 ori dupa inceperea concertului ,din dorinta de-a arata ca-si fac job-ul perfect, fara creier, fara logica pana am decis sa-i ignoram total.

Ok, acum impresii despre concert:

Sonorizare proasta! Repet : sonorizare execrabila!

Ecrane mici si de proasta calitate - rog participantii in sectiunea B sa-mi spuna DACA au vazut-o(sau de ce nu, auzit-o) pe Madonna?

Ea a cantat... bine, a avut joc de scena, dansatorii au fost frumosi, costume fancy, alura snobish - sexuala ; "the usual Madonna". Am avut impresia de cateva ori ca o lasa plamanii si ca fata din spatele scenei suna mai bine decat diva...insa o inteleg - are 50 de ani si a dansat 2 ore!

Organizatorii - nu sponsorii - organizatorilor doresc din tot sufletul meu sa le comunic ceva : r o m a n e s te :) Fara cuvinte domnilor! In astfel de momente, sincer, imi doresc sa n-am niciodata bani sa va angajez sau sa am atat de multi incat sa va extermin.

Imi pare rau pentru cei care au lesinat din cauza prafului - inca ma resimt - am gatul, nasul si pieptul amortit si greoi - dar aici e doar vina lui Dumnezeu ca a lasat pamantul si praful, nicidecum a noastra ca nu avem spatii de concerte.

Mai am o intrebare/nelamurire ; am fost singura care a observat ca publicul n-a prea cantat si dansat? Hai, exceptie doua piese..insa in rest?!

Aaaa, sa nu uit: care-a fost ideea cu melodiile tiganesti si bullshit-ul despre rasism, tigani, rromi?

Insemnul "Bukurest" pe harta??? WTF? (uat za fac)

De laudat insa momentul Michael Jackson - unul din momentele in care publicul a fost foarte (daca nu cel mai) activ.

Ei bine, in urma acestei seri interactive - nemaipomenite , am ajuns acasa sfarsita, plina de noroi in nas, cu dureri de spate si cu degetul din mijloc ridicat catre BGS.

Somn!

Enjoy the sileeeenceee...

Imi amintesc momentul in care am aflat ca vin in Romania... euforie, emotii,lacrimi...vise...muzica, amintiri...

Imi amintesc noaptea in care concertul a devenit oficial, biletele au fost puse in vanzare...cautand acel prim click care sa ma aduca cu un pas mai aproape de ei, un bilet: PRIMUL!

Cele sapte zile pana mi-a fost livrat biletul...emotii...

Toate articolele mele de dupa, scaldate in suflet, mintea plina de ei, de muzica lor, imaginatia zburand in fata scenei, cu pieptul plin de cuvinte...urland apoi bucuria!

Am numarat lunile, zilele, orele, minutele, secundele...

Acum o saptamana, aveam doar un bilet (gazon A). Am gasit cel de-al doilea bilet...l-am cumparat la supra-pret zambind si multumind soartei ca pot sa tip alaturi de jumatatea mea la concert...

Acum 3 zile am gasit o solutie mai buna: bilet "special guest", intrarea la concert mai devreme, mai aproape de scena!!!

Am vandut biletele mele, cu emotii...mai ieftin decat le cumparasem...pe amandoua...Ne-am luat biletele si cardurile de "special guest"!

Avem si biletele pentru Sofia, rezervarea la hotel, totul e planificat! TOTUL! Pana in cel mai mic detaliu...

"Ai auzit stirea?"

"Nu!Ce stire?"

"Dave..."

"CE E CU DAVE?!?!"

"Au anulat concertul din Atena! Dave e in spital"

Am ametit...mi s-au infundat urechile...m-am asezat, am incercat sa respir...

Poate parea ciudat, superficial, nesemnificativ. Poate parea ORICUM, pentru oricine! Pentru mine nu este posibila anularea acestui concert!

Eu am stiu din primul moment ca voi fi ACOLO, in fata scenei!

Am stat ore in sir pe internet, uitand de orice altceva, am frunzarit zeci de site-uri, am vorbit cu zeci de oameni, resurse, jurnalisti, oragnizatori, speculanti, fani...am vorbit apoi cu mine, plangand, mi-am dat curaj, le-am spus ca e WRONG!

Nimic oficial!

Asteptarea imi intinde nervii in fiecare secunda...O parte din mine, mai putin egoista, e alaturi de Dave, dorindu-i sa fie bine!Orice i s-ar fi intamplat!O alta parte din mine, infocata, innebunita urla: Don't LET us DOWN!!!

Sper...sper...sper...

Nu mai cred in zvonuri, nu mai aud speculatii, nu ma intereseaza ce altceva s-a intamplat!

Ne vedem la concert?!

Devoted

De fiecare data cand trec pe langa parcul Izvor incerc sa vizualizez seara concertului...
Zi calda (sper) de mai, adrenalina pulsandu-mi prin vene, arandu-mi prin piele pana spre orgasm.
Numar zilele, cu matematica mea stricata, stiu cate au trecut, stiu cate au ramas, stiu ca o sa am bagajele pregatite pentru Sofia, imediat dupa concertul de la noi.
Inca n-am decis nimic referitor la concertul din Budapesta... Sa fie trei concerte Depeche Mode vara asta?
Ma rog in gand ca toti fanii prezenti sa fie la fel de frumosi ca acum trei ani. Trebuie sa existam pentru ei! Sa le oferim si lor o seara pe masura muzicii care ne-o daruiesc de-atata timp!
Imi pun mintea la treaba pentru o costumatie personalizata, special pregatita pentru concert... Aveti idei? Va rog, un stat?!
Cateva ore, ale unei singure zile, in Romania, voi exista in stil Depeche Mode. Alaturi de toti ceilalti...
Visez inca putin:
- mi-a fost dor de voi baieti! hai sa va pup!
- ce cantati in seara asta? uite cata lume a venit sa va vada, sa va auda...
Ii vad, razand transpirati, spre public.
"good evening Bucharest!"

Lumea mea prin ochii lor, sau lumea lor prin ochii mei? Cuvintele care au descris fiecare gura de aer respirat cu sete...

Now let your mind do the walking
And let my body do the talking
Let me show you the world in my eyes....

Am bilet(e) la Depeche Mode!

Lipsa de internet si pauza de relaxare m-au afectat intr-un singur mod:

"Fanul norocos care va plasa prima comanda de bilete pe myticket.ro in ziua de 27 octombrie, va avea ocazia sa vada cum este viata din spatele refelectoarelor, intr-un tur de backstage in seara concertului, inainte ca Depeche Mode sa urce pe scena! " sursa - Myticket

Cum era si normal am aflat "vestea" la orele 00:20. Pana am realizat in ce data suntem au mai trecut 5 minute. Pe site nu aparea nicaieri optiunea de cumparare a biletelor, asa ca dadeam "refresh" din minut in minut.
Intr-o lume perfecta nu exista calculatoare ramolite...care se misca cu viteza melcului fumat. Al meu insa imi testa nervii care si asa erau pe cale sa cedeze.
In tot acest timp eram si pe forumul Depeche Mode, impartind disperarea cu ceilalti fani, decisa sa imi fac un litru de cafea si sa astept toata noaptea in fata monitorului.
Pe de-o parte i-am blestemat pe cei de la myticket, care au lansat acest concurs dureros. Toti ar merita un tur backstage! Dar de ce nu puteam sa fiu deloc altruista?
Am inceput un lung sir de teorii conform caruia "marele premiu" e doar o strategie de marketing.
Pe la 01:10 la un refresh, vad site-ul updatat. In 57 de secunde am facut comanda...pe nerasuflate....
Dansul bucuriei...plus un mesaj pe forum despre comanda mea:
"Plata dvs. pentru comanda plasata la data
de 2008-10-27 01:10:47 a fost aprobata
Nume produs: DEPECHE MODE - TOUR OF THE UNIVERSE,Gazon A, 1 bilete"

Imediat dupa mesajul meu, apare un altul:

"Plata dvs. pentru comanda plasata la data
de 2008-10-27 01:05:56 a fost aprobata"

Cinci minute mai devreme, altcineva a facut o comanda...
Dulcele gust al frustrarii!
Asadar victoria mea e masurata intr-un bilet comandat deja, cu intentii serioase de livrare, pentru 16 Mai, si un bilet in posesie pentru 18 Mai, la vecini in Sofia.