Agenţia Europeană de Mediu şi Comisia Europeană au publicat recent un set de hărţi referitoare la concentraţiile unor diferite elemente poluante, cum ar fi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10) sau amoniac (NH3). Acest set de 32 de hărţi le permite europenilor să localizeze sursele de poluanţi, la o scară de 5 km pe 5 km şi chiar pentru anumite puncte de pe hartă, cu ajutorul butonului "i" din stânga. Sunt reprezentate emisiile în funcţie de sursă: industrială, combustie non-industrială, transport (auto, naval, aerian), sau agricultură. Concentraţiile mai însemnate sunt reprezentate cu roşu, iar cele mai puţin însemnate cu verde închis. Dacă măriţi harta pe tot ecranul va fi afişată şi o legendă. Hărţile pot fi găsite aici.
Coordonatorul secţiei de climatologie din cadrul ANM, climatologul Roxana Bojariu, a explicat într-un interviu pentru Adevărul, ce urmări au schimbările climatice pentru România şi ce se mai poate face pentru a stopa această evoluţie.
„Adevărul": E schimbarea climatică un subiect controversat?
Roxana Bojariu: Nici pe departe. Avem observaţii foarte clare bazate pe date satelitare, de radiosondaj, care arată creşterea temperaturii medii globale.Toate aceste date vin, completează şi până la urmă sprijină teoriile ştiinţifice, bazate pe legi ale fizicii de nimeni contestate. Controversate sunt doar acele soluţii economice, politice şi sociale care se încearcă pentru a putea reduce efectele schimbării climei.
Cât la sută din încălzirea globală se produce din vina oamenilor şi cât e fenomen natural?
Aş zice că aceasta e întrebarea fundamentală pe care ar trebui să şi-o pună climatoscepticii. Există un efect de seră natural în atmosferă şi datorită acestuia a fost posibilă viaţa pe pământ pentru că el a ridicat temperatura la suprafaţă cu aproape 33 de grade Celsius. Însă creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, cum e dioxidul de carbon de exemplu, în atmosferă nu face decât să intensifice acest efect natural, care e la bază.
Informaţiile rezultate din analiza probelor de gheaţă din Antarctica arată că azi avem cea mai mare concentraţie a dioxidului de carbon din atmosferă din ultimi 650.000 de ani. Creşterea e de 35%. Ceea ce putem spune e că există o probabilitate de 90% ca ridicarea temperaturii medii globale, începând cu deceniul cinci-şapte al secolului trecut, să fie atribuită activităţii umane. Pe ce se bazează aceste afirmaţii? Pe modele matematice care simulează evoluţia climatică pe baza ecuaţiilor fizicii care guvernează practic geosistemul terestru.
Acum 25 de ani, în 26 aprilie 1986, două explozii s-au produs la reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. Incendiul produs de explozii a durat zece zile, timp în care cantităţi imense de substanţe radioactive au fost răspândite în atmosferă. Un nor radioactiv s-a îndreptat spre nordul Europei, urmând ca în scurt timp să fie afectate şi estul şi sudul Europei. Emisiile radioactive conţineau Cesiu 137, Plutoniu, Stronţiu şi Iod-131. Suprafeţe întinse din Ucraina, Rusia şi Belarus au fost contaminate, dar efectele s-au resimţit peste tot în lume. Regimul sovietic de la acea vreme a încercat să ascundă dezastrul, abia după circa 3 zile populaţia şi tările vecine au fost informate. 336.000 de oameni din zonele contaminate au fost evacuaţi. Se estimează ca au murit aproximativ 1 milion de oameni în urma dezastrului, însă Organizaţia Mondială a Sănătaţii si Agenţia Internaţională de Energie Atomică au transmis că s-au înregistrat doar 4000 de decese, muşamalizând astfel cazul. Ce a dus la această tragedie? Accidentul s-a produs în timpul unui test, dar lucrurile au scăpat de sub control din cauza unei erori umane. Închiderea sistemului de răcire a creeat o reacţie în lanţ, care a dus la explozia reactorului 4. Explozia a distrus scutul superior al cladirii şi învelişul de grafit al reactorului care a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă. O concluzie ce a urmat şi este încă valabilă a fost că dezastrul de la Cernobîla fost cea mai mare catatrofă tehnologică din istoria omenirii. Evoluţia norului radioactiv de la acea vreme:
Cel mai bun motor de căutare de pe www şi-a schimbat astăzi - 22 aprilie 2011 - logo-ul, marcând astfel cea de-a 41 -a aniversare a ZILEI PĂMÂNTULUI. Aşa cum ne-a obişnuit, ca la orice eveniment important, GOOGLE a venit şi de această dată cu o inovaţie în materie de grafică. În logo este reprezentat un mirific şi animat colţ din natură cu unele vietăţi incluse. :) Deplasaţi mouse-ul pe suprafaţa logo-ului şi vedeţi ce se întâmplă! Citiţi mai multe despre Ziua Pământului în postul anterior, sau click aici. Sursă imagine: google.ro
În fiecare an, în 22 aprilie se sărbătoreşte ZIUA PĂMÂNTULUI, menită să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător. Această mişcare s-a născut în SUA, în anul 1970, la iniţiativa senatorului american Gaylord Nelson, care a propus atunci primul marş pentru natură, având ca scop trezirea clasei politice din dezinteresul pe care îl arată faţă de mediu. Acele evenimente au avut o deosebită importanţă, astfel că în 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de ţări s-au alăturat iniţiativei de a transforma Ziua Pământului într-o manifestare de amploare pentru omenire, din dorinţa de a avea un mediu mai curat. La scurt timp au reacţionat şi marile puteri ale lumii, prin implementarea unor programe contra poluării, iar campaniile de reciclare au devenit din ce în ce mai răspândite pe glob. Fiecare putem aduce un aport pentru un mediu mai curat. Implică-te şi tu! Lasă pentru o zi maşina acasă! Foloseşte bicicleta sau transportul în comun! Sortează şi pune deşeurile în containerele special amenajate! Plantează un copac! ... sursa foto: planetgreen.discovery.com
Când vine vorba despre defrişări, sunt de-a dreptul revoltat faţă de indiferenţa şi inconştienţa guvernanţilor, a legilor mult prea permisive din domeniul forestier, adoptate, sau mai bine zis neadoptate de aceştia. Zonele de pădure neadministrate, între 300 000 şi 500 000 ha , din toate colţurile ţării, sunt practic şterse de pe faţa pământului. Tot respectul pentru ProTV şi echipa de la "România, te iubesc!". Campania începută de aceştia, menită să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că defrişările trebuie să înceteze odată, continuă duminică, de la ora 18:00. În ediţia de mâine, 17 aprilie, se va vorbi despre cum o adevărată caracatiţă, formată din judecători, politicieni, oameni de afaceri, dar şi aşa zişi silvicultori, a distrus sute de mii de hectare de pădure. Anul 2011 a fost declarat "Anul Internaţional al Pâdurilor", de către Organizaţia Naţiunilor Unite, tocmai pentru a creşte nivelul de conştientizare a întregii lumi, asupra importanţei şi rolul pădurilor, dar şi pentru a determina întărirea angajamentului politic pentru gestionarea durabilă a padurilor în toate ţările lumii. (Logo, dreapta sus: Anul Internaţional al Pădurii) Aveţi mai jos o parte din ediţiile trecute ale emisiunii "România, te iubesc!", pe tema defrişărilor necontrolate.
Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 1 Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 2 Cine se află în spatele dezastrului din păduri. Partea 3
În videoclip apar în ordine: Munţii Anzi - cel mai lung lanţ muntos continental din lume, Erta Ale din Etiopia - munţii cu cea mai lungă şi continuă erupţie vulcanică, Munţii Alpi - cei mai deosebiţi din Europa, Munţii Stâncoşi - lanţ muntos major din vestul Americii de Nord, Munţii Himalaya - cel mai masiv sistem montan de pe planetă, Munţii Baltoro din Pakistan - cel mai mare gheţar montan de pe Pământ.
M-am găndit să vă prezint un site foarte interesant, un proiect să-i spunem, referitor la unele date globale calculate în timp real. Sunt date statistice din mai multe domenii, cum ar fi: populaţia globală, economie şi guvernare, societate şi media, mediu, hrană, apă, energie şi nu în ultimul rând statistici referitoare la sănătate. Site-ul se găseşte la adresa: http://www.worldometers.info/
Agenţia de Siguranţă Industrială şi Nucleară din Japonia a ridicat nivelul crizei nucleare de la 5 la 7. Această decizie a fost luată "pe baza măsurătorilor (nivelului) de iod şi cesiu din atmosferă". Pragul 7 a mai fost atins o singură dată, în cazul dezastrului de la Cernobîl, din 1986. Agenţia japoneză a precizat că emisiile radioactive măsurate, până în prezent, în centrala Fukushima Daiichi, nu reprezintă decât "aproximativ 10 la sută din cele emise la Cernobîl", în 1986. Ultima oră: urme de iod radioactiv, în cantităţi neînsemnate, au fost descoperite în laptele de oaie şi în apa de ploaie din România.
Merită să urmăriţi un impresionant documentar, dacă nu aţi facut-o deja, despre planeta pe care trăim, problemele de mediu cu care ne confruntăm, cât şi consecinţele care vor urma în cazul în care nu se vor lua măsuri.
