Lago di Garda, Monte Baldo

Iata-ma din nou pe malul lacului Garda, dupa un an si cateva luni: in 2010 dupa un sejur la Cortina d'Ampezzo am ajuns 2 zile si pe malul lacului Garda. Atunci am fost sa ne cataram un pic la Arco si sa vizitam cateva localitati de pe malul lacului. Asa am descoperit Malcesine un sat superb cu strazi inguste si in panta frumos aranjate si cu un castel ce domina imprejurimile. Acum o spatamana m-am intors in Malcesine dupa un drum de 2 ore cu busul din Verona. Vremea era superba si tinta excursiei in vedere: Monte Baldo. Cum telefericul era in revizie singura posibilitate era de a urca pe jos de la cei 50m altitudine pana la 1800m in creasta unde este statia superioara a cabinei. De acolo creasta ajunge la peste 2200m avand o multitudine de varfuri in jurul acestei altitudini. Este o tura destul de lunga care pentru orarul de iarna nu este fezabila, asa ca m-am multumit sa ajung la statia superioara a cabinei, de unde am mers pe o muchie domoala(mai mult suflat de vand) si apoi am coborand facand o bucla si revenind in traseul de urcare. Neavand nici o harta iar la oficiul de turism era inchis, am urmarit indicatoarele si marcajele turistice pe care le-am intalnit sporadic in teren. Urcarea a parut desprinsa dintr-un peisaj mediteraneean: poteca care urca printre maslini, falezele de calcar care se ridica din lac, plantele care te inteapa la fiecare pas, un climat bland si foarte placut, cu soarele care te mangaie in prag de iarna, cu satele cocotate pe varfuri de stanci... Simteam ca m-am intors acasa pe Coasta de Azur, intr-una din sutele de ture pe care le-am facut plecand de pe malul Mediteranei si urcand varfurile care uneori depasesc 3000m inaltime. Sus pe Monte Baldo vederea 360 de grade este foarte spectaculoasa: lacul Garda, munti de jur imprejur, varfuri de peste 3000m acoperite cu zapada. Aproape, in vizor, este si perla Dolomitilor: Brenta. De mentionat ar fi si intalnirea surprinzatoare cu cateva capre negre, foarte jos, cam pe la 1000m altitudine, intr-o padure care este rezervatie faunistica si unde e voie sa mergi doar pe poteca turistica. Per total a iesit o tura superba, cam pe fuga din cauza zilei-lumina care este foarte scurta in aceasta perioada, intr-un loc care in orice alt sezon al anului este full de turisti, acum abia am zarit vreo 5 persoane.

Dolomiti, probably the most beautiful mountains in the world

Am avut bucuria sa strabat munti de pe 5 continente si pot spune ca Dolomitii sunt preferatii mei. Pereti impunatori, turnuri albe arucate catre cer ca turlele unor catedrale, lacuri de smarald si plaiuri inierbate.
Varfurile par asemenea unor cetati imposibil de cucerit si totusi au dimensiuni umane. Spre deosebire, in Himalaya poti fi la 5000m inaltime si totusi sa fi strivit de varfurile din jur care au cu 2000-3000m mai mult.

Toamna aceasta am ajuns pentru a 4-a oara in Dolomiti pentru un concediu de 10 zile.
Acum mai bine de 10 ani am ajuns pentru prima oara, in locurile cele mai circulate din Dolomiti: Sella, Piz Boe, Sassolungo, Tre Cime.
A doua vacanta, tot acum vreo 10 ani, am fost poate in cea mai frumoasa parte a Dolomitilor: in Brenta(Via delle Bocchette), in Catinaccio-Rosengarten si pe celebra via ferrata de Meisules din Sella.
A urmat o perioada in care am traversat de multe ori Dolomiti fara a ramane mai mult de o zi-doua pe acolo.
Anul trecut am fost pentru a treia vacantza mai lunga la Cortina d'Ampezzo. Am urcat Cristallo, Tofana di Rozes, Tofana di Mezzo, Tore di Toblin si alte trasee din zona Tre Cime.
Apoi au urmat cateva zile pe malul lacului Garda si la Arco.

In toamna aceasta am stat in Alleghe, la poalele Civettei. Am urcat Marmolada, Civetta, Monte Agner, plus cateva via ferrata istorice si o tentativa abandonata din cauza vremii pe ferrata Fiamme Gialle. Cateva zile am alternat via ferrata cu mountainbike-ul. Am parcurs Civetta Superbike si Sella Ronda pe MTB plus alte cateva ture interesante. Mai multe despre asta intr-o postare separata.
Cum nu am apucat sa vad nici jumatate dintre Dolomiti, cu siguranta vor urma si alte concedii acolo.

Mai jos sunt cateva poze, mai multe vor urma cand voi detalia ascensiunile facute in aceasta vara. Trebuie sa mentionez ca am mers la tura montana si de mountainbike si nu a fost o tura foto desi Dolomitii au un potential imens din acest punct de vedere.


Monte Pelmo:

Civetta la apus:

Sella:

Odle:

Antelao:

Pelmo la apus:

Tre Cime:

Dolomiti d'Ampezzo

Cateva imagini de acum un an, cand am fost 8 zile in Cortina si am urcat pe Tofane, Cristallo si zona Tre Cime. La ora acestei postari am bagajul gata, cu directia Dolomiti zona Civetta.