Dilemă de domnişoară

Nu, n-o să m-apuc să-mi împrăştii dubiile apropou de viaţa în doi în postarea asta. Dacă aveam vreunele, aflaţi că le-am limpezit, ca niciodată, az, în douăj' de secunde, la un semafor, pe Victoriei.

El spre Ea: "Sunt gelos, să mă ia naiba". Ea spre El: "Dau banii numai pe prostii, să mă ia naiba şi pe mine". Pentru lipsa de frământări pe subiectul 'NOI', aş înrăma aceste doo replici în fiecare adăpost din lume.

Nu, dilema mea de domnişoară face mult mai mult de atât: cât un păr de 70 de centimetri, care îmi tot încurcă viaţa de vreun an. Ea sună cam aşa...





Să mă tund sau nu la "IGIENA"? Şi, dacă mă tund acolo, ca să împlinesc istoric povestea podoabei mele însoţitoare pe toate drumurile, de peste zece ani, cu ce "poză" de revistă să mă duc?

Laaaa multz ani, mama!

M-ai crescut astfel incat sa poti merge pe mana mea de la douaj' de ani si sa nu pierzi niciodata pariurile. M-ai invatat sa pun bine intrebarile, de fapt.

Am crescut adorand momentul cand barbatii iti strang mana, clipesc, vibreaza si se simt mai... gentlemen. Am invatat ca am puterea, din priviri si din atingeri, sa-i fac sa fie mai buni.


Suntem castigate amandoo. Tu, putin peste 47. Eu, putin pana in 23.

Totusi, stii ce mi-as dori? Sa gasim jumatatea satioasa a distantei dintre Bran si Piata Amzei, pana prajiturim 48 de anii, anul viitor pe vremea asta. Pe mine, drumul pana acas', cu intarzierea aia nepoliticoasa dintre Campina si Comarnic, ma flamanzeste prea...

Haaai, fii buna! Laaaa multz ani, mama!