Raport Bergen

Arhitectura orasului este ceva mai eleganta decat cea a orasului Oslo, cu o mai corecta imbinare planificata mai atent intre cladirile vechi si noi, ceea ce nu e de mirare datorita nr mai crescut de arhitecti si diversi designeri profesionisti pe acolo. Conditia fizica a oamenilor este chiar si mai buna decat cea din regiunea de mai la sud unde locuiesc eu. Sportivii amatori sau profesionisti de toate felurile abunda. Mancarea e la fel de neremarcabila, desi, in ceea ce priveste deserturile, am observat ca in Bergen este cunoscuta si reteta prajiturii numita sarlota, despre care nu s-a prea auzit in alte parti din Norvegia in afara probabil de capitala. Barurile sunt ceva mai calitative. Politica pare in dezvoltare de la mai dreapta acum vreo 5 ani pe mai la stanga pe viitorii 5 previzibili, in paralel cu economia locala mai putin agrar-industriala, mai de mult orientata mai comercial pescaresc, mai recent in dezvoltare mai mult pe diverse servicii, inclusiv, dar nu numai, de informare mass-mediatica si de cercetare marin-ecologica, plus aici locuiesc destul de multi intelectuali cu studii umaniste. Exista mai multe biserici chiar frumoase, pe care mi-ar face placere sa ma mai duc o data ca sa le vizitez mai pe indelete.

Deoarece conferinta la care am asistat a fost despre diminuarea stress-ului la angajatii de stat, am avut surpriza ca la unul din cursurile de la care s-a intamplat sa nu chiulesc sa apara ca vorbitor si un angajat al Ministerului Apararii care fusese supus stress-ului unei rani severe de razboi in blestematul indepartat Afganistan, drept care mie personal mi-a cam pierit cheful de invatat despre absolut orice relaxare, mai ales in momentul in care, dupa ce credeam ca se terminase ce era mai interesant din povestea acelui angajat, ca de exemplu hartile de tip Google maps care aratau starea cladirilor si soselelor dintr-o provincie din acea tara, i-am auzit pe spectatorii norvegieni si danezi, care au un simt al umorului deosebit de sadic, razand cu veselie la relatarea optimista si sutinatoare de moral a fostului ranit, care supravietuise unui episod in care inima si plamanii ii fusesera expusi la aer liber, despre importanta evitarii stress-ului la locul de munca, in timp ce pe mine, care am un simt al umorului mai isteric-balcanic, m-a apucat subit, in mod simpatic, durerea de spate si de cap, ba chiar si febra musculara care aproape ca imi trecuse.

Din cauza asta, dupa ce a venit prima pauza, m-am dus direct in camera de la hotel si m-am culcat, trezindu-ma la timp ca sa pot prinde cuvantarea in fata natiunii americane a pres Barack Obama. Desi dl Obama nu a pomenit in mod specific despre planurile pe termen scurt legate de Afghanistan, impresia mea de mai devreme fusese deja formulata ca trebuie sa ne pregatim cu totii sa ne relaxam de la viitorul stress de a afla ca misiunea din Afghanistan s-a terminat, daca nu chiar cu un esec declarat, (desi acest cuvant fusese rostit cu destula emfaza de 2 ori de un locotenent major specialist in predictii NATO, care nu parea functional de tip defetist nici amator zvon-eur tip Assange, ci doar simplu sincer informator organizat motivat de motivatii obisnuite, prezent si el pe undeva pe acolo...la conferinta din real life, nu la cuvantarea de la TV), cel mult, oricum, in "coada de peste".

In orice caz, as dori sa ma intorc o data in acest oras ca simplu turist, NU vreodata in interes de serviciu, ca sa ii vizitez bisericile, si sa ma mai plimb cu taxiul, deoarece am avut parte de doi taximetristi deosebit de simpatici, dintre care unul chiar si-a meritat bacsisul pe deplin pt servicii deosebite, desi pana la urma celui de-al doilea i-am lasat mai mult pe degeaba o idee ceva mai mult pt ca parea cam la fel de obosit ca si mine si m-a cam induiosat.