joi, 22 august 2019

Making of: Maui (Hippie style)


Buuuuna! Mai sunt doar cateva zile, mai putin de o saptamana, pana cand Provocarile Verzi dau startul celor treisprezece teme de-a lungul carora vom salva papusi. Si vom incerca sa transmitem cu ajutorul lor mesaje pentru o lume mai buna.
M-am gandit ca poate ar fi nimerit, de folos si interesant sa va arat imaginile de culise, din timpul lucrului pentru probele timpul concursului cu papusi la care am participat in vara aceasta. Am mai povestit pana acum despre: Cautand inspiratia.. la palarii., Palaria Kentucky Derby a Erenei si Anlily - Iconic Outfit... making of.. Astazi va voi prezenta cum am creat tinuta purtata de Maui Hippie.


Pentru a realiza acest articol, am apelat la bunul organizator al pozelor dupa data la care au fost facute (pentru ca din motive de el cunoscute, laptopul le amestecase nevoie mare in folder). M-am bucurat si eu sa redescopar pasii facuti atunci, pentru ca, in graba in care am lucrat, nu am avut timp sa ma opresc prea mult asupra lor.
In colajul de mai sus apare primul element lucrat: o... sa ii zicem chestie crosetata, care va deveni mai tarziu cureaua. Trebuie sa va spun ca initial am mai incercat doua sau chiar trei variante, pe cand asteptam sa mi se doneze blugul (care s-a lasat asteptat). Unul dintre obiecte lucrate pentru una dintre variante a fost acea plasa de pus in par (se vede pe visiniu cu o pana atasata) - ideea era faina, dar am descoperit ca era aproape imposibil de pozat, fara sa para ca are pe cap cu totul altceva decat trebuia sa fie. O lectie invatata: nu orice idee poate fi pusa asa cum trebuie in practica atata timp cat nu ai, in cazul de fata, firul potrivit. Risti sa para, frumos zis, caraghios.


Asadar am abandonar ideea si am gasit  solutia salvatoare: o panglica de la una dintre fainutele lui Dodo. Panglica aceasta am inlocuit-o eu cu un elastic si am pastrat-o in cutia "comorilor" si iata, "m-a servit la fix". Unde mai pui si faptul ca modelul de pe ea era exact in tema. Multumesc Dodo :)!
Incet incet incepeam sa progresez. Uratorul pas au fost ochelarii: i-am modelat din sarma pentru bijuterit, folosindu-ma de un creion (pentru ca nu stiu pe unde am pus clestele, lol). Apoi am incercat sa vad cu ce marker sa colorez ambalajul de plastic ce urma a deveni lentila.

In cele din urma am ales (cu unanimitate de voturi) ce se vede si intre doua lentile lcrate au sosit si blugii (pfiu....  in sfarsit). La lentile am lipit si scoci transparent pe partea desenata, ca sa nu am probleme. Insa nu le-am fixat cu lipici de rama - va trebui sa rezolv aceasta problema (solutii? ceva care sa nu fie toxic si sa nu miroasa rau?).


Urmatorul pas au fost blugii si, desi eram sigura ca am o poza si din timpul lucrului la ei, n-am gasit-o decat cand am ajuns deja la un accesoriu, asa ca daca sunteti curiosi sa vedeti si o poza de cand lucram la blugi, e ceva mai jos.
Un crac de pantalon este format din trei parti: una pentru fata una pentru spate si cea din laterala care ii face sa fie si mai evazati. Este prima data cand fac pantaloni - norocul incepatorului. Am atasat de partea de sus cureaua ('chestia" crosetata de care va povesteam la inceput) si am facut o catarama dintr-un cerc sidefat. Plus o curea sic dintr-un lantisor venit probabil agatat la o eticheta, de care am agatat o pana din argint.
I-am facut si prima parte a colierului - pe care am decorat-o cu un disc sidefat.


Pe discul sidefat am desenat semnul pacii si in dreapta (colajul de mai sus), puteti vedea pantalonul cum arata fata-spate inainte sa incep sa il decorez. In dreapta deja incepusem sa schitez buzunarele din fata, cu un marker.


Dupa care am trecut la spate, pe care l-am decorat cu doua buzunare (in care se poate pune ceva micut de ce nu (adica nu sunt doar de decor. Si am adaugat margelute la buzunarele din fata - pe post de mini capse - in colajul de mai sus, poza din dreapta, se pot zari la nivelul mainii.


Si dupa ce am adaugat aceste detalii, plus partea a doua a colierului, am trecut la pasul urmator: gentuta. Aceasta este la randul ei utiizabila, decoratiunile de pe parti le-am "incercat" pe la inceput la nivelul banderolei (:P) dar si-au gasit locul la gentuta. Care areun dreamcatcher pe ea, cusut cu margelute si decorat. In dreapta gentutei, dupa cum va promiteam, fotografia din timpul lucrului la blugi.


Inca doua fotografii care surprind progresul. Aceste fotografii ma ajutau sa imi dau seama cum arata si in poze - uneori anumite accesorii apar bine pe viu, dar in poze creaza probleme :))).


Pentru ca tot am amintit de accesorii, urmatorul pas a fost sa realizez bratarile. Una este lucrata pe un ac de cercel, cea de-a doua este lucrata pe fir elastic. Sunt alese sa se potriveasca cromatic (aceleasi margelute folosite si la gentuta). Imi mai ramasese de lucrat topul si o camasa (asa imi propusesem eu) si sa vad ce fac cu... incaltamintea.


Din fericire nu am folosit sandalele acelea cu franjuri - pentru ca au mai fost folosite la aceeasi proba si de altcineva. Am reusit sa termin in aceeasi seara si topul. Este lucrat cu un fir de macrame (de pe vremuri) si se prinde in fata prin sistem mos-baba pe care l-am creat cu ajutorul unui ac de cercel (ca acela de la bratara).

Si asa arata tinuta in noaptea dinaintea deadline-ului. A doua zi am reusit dupa ceva trante (lol) sa fac doua talpi din pluta si sa ii cos sandalele (le vedeti prinse de mana papusii in colajul de la inceputul articolului). Am renuntat la camasa cu greu (de oboseala mai mult), dar probabil ca ar fi fost prea incarcata tinuta, asa ca nu regret.

Cam aceasta este povestea. Va multumesc daca ati avut rabdare sa o cititi pana la final :).

Ja ne! Pe curand!!

10 comments :

AA spunea... [Raspunde]

Uau!!! Fascinant! Mă întreb câte ore ți-a luat să faci o asemenea capodoperă? Superb!!! Eu una nu aș fi capabilă, nu am un așa talent...
Te felicit draga mea și îți doresc să te bucuri de roadele creativitătii tale!

Stef Rof spunea... [Raspunde]

Da, am avut răbdare, sigur !
A fost chiar interesant !

Mie chiar îmi place când cineva îmi arata sau îmi spune de proiectul, nu contează de care, dar care se află, sau se afla, in faza incipientă a creației, pentru că asa iti sai seama foarte clar, atât de complexitatea lucrării, cât și de imaginatia, ideile și ponturile pe care artistul le-a făcut creației lui, si asa îți poti îmbunătăți cunoștințele și să "furi" idei..
Ca si cum aș vedea o lucrare făcută din aur, dar mult mai tare îmi ace să văd si procesul incepand de la mină unde au transpirat oamenii aia pentru a scoate la lumină niste pietre pline de zgură si care aparent nu-ti transmite nimic, dar înăuntru, acolo este valoarea..

Ps. Să ști că eu când am văzut ochelarii, eu chiar am crezut că sunt originali, pe bune, cand am văzut poza din dreapta jos cu lentilele galbene, chiar am văzut ochelari originali, sincer na-ș fi avut atâta răbdare să lucrez la ei
Felicitări !

Ziii Superbă vă Doresc, normal, și la frumusețe de kuki, Imbratisari !!!

Suzana spunea... [Raspunde]

Multumesc pentru detalii, draga Rux! A fost ceva munca acolo,
dar eu zic ca a meritat. Tu stii si mai bine! :)

Pupici si multa inspiratie in continuare!

Diana spunea... [Raspunde]

Acum am certitudinea ca a fost de munca, nu gluma! :) Cand am vazut-o prezentata pentru concurs mi-am imaginat doar. Multumesc pentru indicatii!
Cred ca ti-am scris si atunci ca aceasta e papusa mea preferata. :)
Pupici cu drag! <3

copilarim spunea... [Raspunde]

@Adi Ma bucur ca-ti place! Si eu ma intreb, acum ca ai adus vorba... am lucrat seara dupa ce terminam toate treburile (plus un pic pe zi sambata cand am facut sandalele).
Tu esti foarte talentata, stim amandoua :).
Iti multumesc mult! :*
Imbratisari cu drag <3.

copilarim spunea... [Raspunde]

@Stef Rof multumim mult!! Am avut zi de tuns... :))).
Asa ca acum, amandoi sunem obositi si speram sa dormim biiiine :).

Ma bucur ca ti-au placut ochelarii - mai ramane sa ma prind cum sa fixez mai bine lentilele. Cu ce lipici.

Da, si mie imi place sa vad cum iau nastere lucrurile :D. O fi ceva trasatura a berbecilor :P.

Numai vineri ne desparte de weekend. Ce repede trece timpul.

Si noi trimitem ganduri bune :D!!

copilarim spunea... [Raspunde]

@Suzana cu mult drag! :)
Imi plac tare mult provocarile de acest gen. Cred ca ii fac pe oameni sa descopere lucruri noi despre ei, pe care nu le banuiau.
Si pentru mine tot ce am facut a fost in premiera. :) Da.. la final am fost recompensata cu o bucurie greu de descis in cuvinte. E ca si pui un strop de tine in tot ce faci.

Multumesc mult :*!! imbratisari cu drag :)

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana mereu este! :P Dar si cand e gata. Cred ca mai greu e sa ma pornesc - eu am avut foarte putine materiale la dispozitie: cateva dantele, blugul (donat atunci, ca nu il gaseam pe cel folosit mai demult, l-am gasit apoi. hahahaha), firul de la bluzita.. In general la tot concursul am avut o lipsa acuta de materiale. De-aia am anuntat din timp... la provocari.
Si ghici ce! Nici acum nu stau mai bine :))))).
Si eu iti multumesc mult si trimit pupici :*!!

ps: l-am tuns pe Kouki... :)))

Diana spunea... [Raspunde]

Dragul de Kouki! <3 Banuiesc ca e tot mai usor la tuns - nu stiu, pentru ca nu am avut catelusi care aveau nevoie sa mearga la tuns, dar imi imaginez ca se obisnuiesc la un moment dat si stau cuminti. :)

Cu materialele nici eu nu stau foarte bine - la textile nu ma plang, totusi. :)
Pupici cu drag! <3

copilarim spunea... [Raspunde]

@Diana la el a fost relativ usor de la inceput ca sta. Prima data a fost foarte greu pentru ca era super super incurcat si na prima data si in fine. Ieri am terminat relativ repede - nu a fost nici f lung, nici foarte incurcat - el a fost destul de cooperant (in sensul ca uneori a trebuit sa ma si contorsionez eu ca statea in asa fel incat nu puteam tunde usor cu foarfeca si pieptanul - dar de stat, super cuminte. Nici nu m-a capsat la fata ca stim noi cine:P).
Comparativ strict referindu-ma la par, e o diferenta. Dodo avea parul snur si mergea snur. Dar era mai mult pentru ca na 10 cm in plus conteaza. Kouki are parul mai matasos si pufos si mult - asta incetineste oarecum procesul, dar nu e atat de mare - deci se echilibreaza. Sta mult mai cuminte clar - nu fac lupte greco romane, dar tot stau asa in pozitii de apoi ma intreb daca ma mai pot indrepta si ridica d epe jos.

[ Nu iti imagina - Dodo avea momente cand efectiv ne fugaream prin casa si trebuia sa pun un picior cumva ca la judo ca sa pot sa il tin - pana la urma se resemna dar na...tot ma fugarea si ma tinea asa in alerta :)). Dupa care tot el era mega fericit ca scapase de claie. Cine sa ii mai inteleaga :))) Iar la cap.. acolo clar pana nu ma capsa nu scapam - dar era fun.. iubitul meu cret :P ]

La mine buba e la textile :)). Fix. Nu ca nu as avea de unde. Doar ca, desi am anuntat colegii de apartament din timp, evident ca IAR mi-au facut-o. Le-am zis de vreo doua luni iar... "Da, da, sigur avem, facem".
Vezi sa nu. Poate o minune se intampla saptamana vitoare. Daca nu am cam incurcat-o, dar nu ma las.
:D

Pupam!!!

Trimiteți un comentariu