Revin dupa o absenta din nou indelungata, intre timp am trecut si de a treia sedinta Dermapen (va urma...), dar, sa o luam de unde am ramas.
Am ramas ca dupa 3 saptamani de la prima sedinta am fost din nou, procedura s-a desfasurat in mare destul de asemanator, dar macar psihic eram pregatita (si nu doar, facusem o comanda cu mostre Paula's Choice special pentru recuperare: Skin Recovery, crema si ser Calm Redness).
Ce s-a schimbat a fost perceptia mea despre toata procedura: eram mai calma, mi s-a parut ca sedinta a durat (si durut) mai putin, recuperarea usor mai rapida si per ansamblu o experienta imbunatatita. Si inca un aspect important: nu m-am mai menajat atat, cu dormitul, sa nu ating fata, sa nu o curat. Si apropos de asta, nicio crema de la Paula's Choice nu m-a usturat cum am patit cu apa termala si cu cremele Bioderma (intre timp apelasem si la serumul Hydrabio, ca mi se parea ca Legere e prea... lejera, asa ca le-am folosit pe ambele.)
Marea victorie a fost ca duminica seara deja se descuama tenul, luni am putut sa defilez cu un ten machiat decent (usor stralucitor de la atata polish, dar asta cred ca observam doar eu...). Luni seara am iesit in oras fara SPF si machiata din nou (era intuneric bine) si cred ca a fost cel mai fain ten pe care l-am avut de cand ma tin minte (plumped as zice). Dupa care de marti lucrurile au revenit usor-usor la normal, singura problema fiind ca ma asteptasem nerealist la doua sedinte de Dermapen si in schimb ma asteptau minim 3 (sau 4, cum urma sa aflu peste o luna).
Intre timp mi-am achizitionat plina de sperante un produs ANTHELIOS SPF 50, spray cu efect matifiant invizibil pentru fata, care speram sa imi rezolve toate descuamarile, dar printre micile nemultumiri as putea pune mirosul, care ma ameteste, parca dau cu pesticide, faptul ca nu e chiar matifiant, si sa nu mai pun la socoteala ca am impresia ca l-am folosit de cam 10-12 ori si deja se termina.
A fost un episod scurt si fara peripetii, ramane sa dezvolt in episodul urmator si finalul de serie (sau cel putin finalul de la mijlocul sezonului).
joi, mai 3
luni, martie 19
Dermapen.1
La cativa ani buni de la workshopul Corinei la Cluj, unde am aflat prima data despre Dermapen, am ajuns in sfarsit in cunostinta de cauza (curaj, buget, feedback, ca sa mentionez doar ce era mai important) sa imi programez prima sedinta, in speranta atenuarii unor cicatrici vechi de 20 de ani si destul de adanci, ramase dupa o acnee agresiva.
M-am dus fara idei preconcepute dar si fara research pe Youtube (dupa bunul obicei al blogger-ilor si nu numai), asa ca stiam la ce sa ma astept... si nu prea. Nu stiam pretul, decat aproximativ, locatia la fel... doar ca procedura avea sa se efectueze intr-o vineri, deoarece doamna dermatolog ma atentionase ca ar fi bine in weekend sa ma refac dupa ce voi iesi destul de jumulita de acolo (dupa expresia dansei).
Zis si facut, astept cu mare nerabdare sa treaca ziua respectiva, stiam ca trebuie sa ma pregatesc pentru o ora si jumatate de stat pe acolo, din care aproape o ora pentru ca anestezia sa isi faca efectul, asa ca, pe masura ce se apropia momentul, mi-am zis: o sa trecem si de asta. Ajunsa acolo, ma ia in primire o doamna care ma demachiaza foarte bine, cu multa rabdare , dupa care imi aplica o crema anestezica si folie deasupra care sa ii potenteze efectul, si... asteptam (stiam de la doamna doctor ca o carte mi-ar fi de folos pentru a trece timpul mai usor).
Ca sa nu mai reiau, deoarece sunt destule descrieri ale Dermapenului si ce face, ma gandesc ca ajunge sa mentionez despre aparatele folosite in cabinetele dermatologice ca lucreaza la adancimi intre 0,5-2,5 mm, in functie de problemele tenului. Procedura a durat in jur de 20 si ceva de minute, timp in care am avut parte de toate variatiile de adancime, de la cele mici in zonele sensibile la cele medii pe frunte si la cea maxima in zona obrajilor, unde aveam cicatricile al caror aspect doream sa il estompez. Cat despre senzatie... ei bine, nu a fost dintre cele mai placute, cu tot cu anestezie se simtea destul de bine fiecare intepatura (cum mi-au zis cei de la cabinet, sa-mi imaginez cum ar fi fost pe viu...) si spre sfarsit nu prea mai aveam rabdare, dar pana intr-un final a fost suportabil. Am stat apoi cu comprese cu apa termala aplicate peste o masca cu acid hialuronic, dupa ce am refuzat o sedinta foto (se pare ca aratam spectaculos, ca sa o citez din nou pe doamna doctor, si nu putini erau cei care nu aveau o treaba sa se vada in acel stadiu, eu cand am auzit ca sunt plina de sange am zis ca asta chiar nu tin sa imortalizez). Pentru referiri directe la aspectul tenului imediat dupa, sunt imagini si clipuri care ofera o imagine mai mult decat corecta (eu ma felicit ca nu le-am vazut inainte, ci abia dupa cateva zile dupa prima sedinta).
Bun, trecem si de masca, care ameliorase destul de mult senzatia de usturime, primesc indicatiile de rigoare pentru ingrijirea pileii in zilele care urmeaza si ... o noua programare peste trei saptamani.
Ca norocul ca era intuneric afara, am fugit direct in masina si apoi direct in casa, dupa o scurta oprire la farmacie, de unde m-am aprovizionat cu comprese sterile, Hydrabio Legere pentru hidratare, Differin pentru micile probleme de care inca n-am scapat nici la 20 de ani de la pubertate, apa termala aveam... si astfel a inceput recuperarea.
In primul rand, nu m-am uitat in oglinda cam vreo zi, decat fugitiv si progresiv, tot ce am facut a fost sa aplic apa termala plus crema hidratanta in seara respectiva si a doua zi de vreo 4-5 ori, dintre care o data am folosit si comprese sterile cu apa termala peste un strat mai gros de crema, pe post de masca, dupa cum mi se indicase. Mai mult, am evitat sa dorm pe o parte si sa imi ating fata, in zonele pometilor simteam ca parca am vanatai, dar in cele din urma am inceput incet incet sa imi studiez tenul, care era rosu, umflat, se vedeau urme de ace si arata ca si cum as fi adormit la soare, plus ca ma ustura la fiecare tura de apa termala sau crema. Eh, rabda baba... (leitmotivul sedintei de Dermapen in desfasurare: cum e? eu: ca si pe razatoare eh, rabda baba... and so on).
Trece si prima zi, in care nu m-am spalat deloc cu apa de la robinet, nu m-am demachiat, asa ca de data asta prind curaj si incep sa folosesc apa micelara, ulei demachiant pentru spalat pe fata, servete de hartie pentru tamponat fata uda, crema si ser pentru reducerea rosetii Calm Redness Relief de la Paula's si optimismul incepe sa imi revina. In seara respectiva roseata era destul de atenuata, pielea incepea sa se vindece si aveam o coaja subtire de toate frumusetea peste care ma gandeam cu groaza ca luni va trebui sa pun machiaj si sa merg la serviciu (de altfel prima zi in care urma se ies din casa dupa doua zile de arest la domiciliu).
Si vine ziua de luni, aplic crema hidratanta, apoi cea cu SPF, aveam, din motive de ten gras, doar Bioderma Nude Touch care e matifianta, si se fixeaza in fiecare por si pe fiecare mica descuamare de pe fata mea, din care aveam din belsug. Reusesc cumva sa pun pudra minerala peste, macar rosie nu mai eram (poate un pic imbujorata, dar cum era saptamana din februarie cu -14C dimineata, ce mai conta) si ma avant in public, unde constat ca psihologia functioneaza din nou, daca nu dai atentie unui lucru nici ceilalti nu-l vor observa mai ales de la distanta si dintr-un intr-alta ziua se desfasoara normal. In seara respectiva cojitele s-au indepartat in totalitate si de marti am revenit la normal, mi-am mentinut rutina destul de simpla: demachiere, apa micelara, cleanser, mi-am mai achizitionat si un ser Hydrabio si dupa o saptamana am inceput si Differin o data la 3 zile, apoi la doua si pe cand am inceput sa ma descuamez din nou...au trecut cele trei saptamani si ajungem la partea a doua (si nu ultima) a acestei epopei.
In concluzie, ceea ce voiam sa subliniez este ca nimic din ce am citit sau vazut inainte de procedura nu acoperea nici pe departe experienta de care aveam sa am parte, fetele respective ziceau ca a doua zi la pranz se fardau usor si ieseau din casa, fara roseata, descumari etc., (eu nici vorba, nu aveam cum sa ma fardez, plus ca se vedea de la o posta ca tenul fusese agresat), de unde deduc in lipsa mai multor detalii ca in cazul multora se folosise un Dermapen estetic, nu unul medical, la care recuperarea era usoara si mai rapida, dar si problemele tratate de anvergura mai redusa. Ca fapt divers, eu in 2013 cand auzisem de Dermapen, procedura se efectua intr-un singur loc in Cluj, abia aparuse, iar doamna doctor mi-a confirmat ca era vorba de clinica unde lucra dansa, deci puteam linistita sa merg mai devreme deoarece eram tot pe maini bune.
Va urma...
M-am dus fara idei preconcepute dar si fara research pe Youtube (dupa bunul obicei al blogger-ilor si nu numai), asa ca stiam la ce sa ma astept... si nu prea. Nu stiam pretul, decat aproximativ, locatia la fel... doar ca procedura avea sa se efectueze intr-o vineri, deoarece doamna dermatolog ma atentionase ca ar fi bine in weekend sa ma refac dupa ce voi iesi destul de jumulita de acolo (dupa expresia dansei).
Zis si facut, astept cu mare nerabdare sa treaca ziua respectiva, stiam ca trebuie sa ma pregatesc pentru o ora si jumatate de stat pe acolo, din care aproape o ora pentru ca anestezia sa isi faca efectul, asa ca, pe masura ce se apropia momentul, mi-am zis: o sa trecem si de asta. Ajunsa acolo, ma ia in primire o doamna care ma demachiaza foarte bine, cu multa rabdare , dupa care imi aplica o crema anestezica si folie deasupra care sa ii potenteze efectul, si... asteptam (stiam de la doamna doctor ca o carte mi-ar fi de folos pentru a trece timpul mai usor).
Ca sa nu mai reiau, deoarece sunt destule descrieri ale Dermapenului si ce face, ma gandesc ca ajunge sa mentionez despre aparatele folosite in cabinetele dermatologice ca lucreaza la adancimi intre 0,5-2,5 mm, in functie de problemele tenului. Procedura a durat in jur de 20 si ceva de minute, timp in care am avut parte de toate variatiile de adancime, de la cele mici in zonele sensibile la cele medii pe frunte si la cea maxima in zona obrajilor, unde aveam cicatricile al caror aspect doream sa il estompez. Cat despre senzatie... ei bine, nu a fost dintre cele mai placute, cu tot cu anestezie se simtea destul de bine fiecare intepatura (cum mi-au zis cei de la cabinet, sa-mi imaginez cum ar fi fost pe viu...) si spre sfarsit nu prea mai aveam rabdare, dar pana intr-un final a fost suportabil. Am stat apoi cu comprese cu apa termala aplicate peste o masca cu acid hialuronic, dupa ce am refuzat o sedinta foto (se pare ca aratam spectaculos, ca sa o citez din nou pe doamna doctor, si nu putini erau cei care nu aveau o treaba sa se vada in acel stadiu, eu cand am auzit ca sunt plina de sange am zis ca asta chiar nu tin sa imortalizez). Pentru referiri directe la aspectul tenului imediat dupa, sunt imagini si clipuri care ofera o imagine mai mult decat corecta (eu ma felicit ca nu le-am vazut inainte, ci abia dupa cateva zile dupa prima sedinta).
Bun, trecem si de masca, care ameliorase destul de mult senzatia de usturime, primesc indicatiile de rigoare pentru ingrijirea pileii in zilele care urmeaza si ... o noua programare peste trei saptamani.
Ca norocul ca era intuneric afara, am fugit direct in masina si apoi direct in casa, dupa o scurta oprire la farmacie, de unde m-am aprovizionat cu comprese sterile, Hydrabio Legere pentru hidratare, Differin pentru micile probleme de care inca n-am scapat nici la 20 de ani de la pubertate, apa termala aveam... si astfel a inceput recuperarea.
In primul rand, nu m-am uitat in oglinda cam vreo zi, decat fugitiv si progresiv, tot ce am facut a fost sa aplic apa termala plus crema hidratanta in seara respectiva si a doua zi de vreo 4-5 ori, dintre care o data am folosit si comprese sterile cu apa termala peste un strat mai gros de crema, pe post de masca, dupa cum mi se indicase. Mai mult, am evitat sa dorm pe o parte si sa imi ating fata, in zonele pometilor simteam ca parca am vanatai, dar in cele din urma am inceput incet incet sa imi studiez tenul, care era rosu, umflat, se vedeau urme de ace si arata ca si cum as fi adormit la soare, plus ca ma ustura la fiecare tura de apa termala sau crema. Eh, rabda baba... (leitmotivul sedintei de Dermapen in desfasurare: cum e? eu: ca si pe razatoare eh, rabda baba... and so on).
Trece si prima zi, in care nu m-am spalat deloc cu apa de la robinet, nu m-am demachiat, asa ca de data asta prind curaj si incep sa folosesc apa micelara, ulei demachiant pentru spalat pe fata, servete de hartie pentru tamponat fata uda, crema si ser pentru reducerea rosetii Calm Redness Relief de la Paula's si optimismul incepe sa imi revina. In seara respectiva roseata era destul de atenuata, pielea incepea sa se vindece si aveam o coaja subtire de toate frumusetea peste care ma gandeam cu groaza ca luni va trebui sa pun machiaj si sa merg la serviciu (de altfel prima zi in care urma se ies din casa dupa doua zile de arest la domiciliu).
Si vine ziua de luni, aplic crema hidratanta, apoi cea cu SPF, aveam, din motive de ten gras, doar Bioderma Nude Touch care e matifianta, si se fixeaza in fiecare por si pe fiecare mica descuamare de pe fata mea, din care aveam din belsug. Reusesc cumva sa pun pudra minerala peste, macar rosie nu mai eram (poate un pic imbujorata, dar cum era saptamana din februarie cu -14C dimineata, ce mai conta) si ma avant in public, unde constat ca psihologia functioneaza din nou, daca nu dai atentie unui lucru nici ceilalti nu-l vor observa mai ales de la distanta si dintr-un intr-alta ziua se desfasoara normal. In seara respectiva cojitele s-au indepartat in totalitate si de marti am revenit la normal, mi-am mentinut rutina destul de simpla: demachiere, apa micelara, cleanser, mi-am mai achizitionat si un ser Hydrabio si dupa o saptamana am inceput si Differin o data la 3 zile, apoi la doua si pe cand am inceput sa ma descuamez din nou...au trecut cele trei saptamani si ajungem la partea a doua (si nu ultima) a acestei epopei.
In concluzie, ceea ce voiam sa subliniez este ca nimic din ce am citit sau vazut inainte de procedura nu acoperea nici pe departe experienta de care aveam sa am parte, fetele respective ziceau ca a doua zi la pranz se fardau usor si ieseau din casa, fara roseata, descumari etc., (eu nici vorba, nu aveam cum sa ma fardez, plus ca se vedea de la o posta ca tenul fusese agresat), de unde deduc in lipsa mai multor detalii ca in cazul multora se folosise un Dermapen estetic, nu unul medical, la care recuperarea era usoara si mai rapida, dar si problemele tratate de anvergura mai redusa. Ca fapt divers, eu in 2013 cand auzisem de Dermapen, procedura se efectua intr-un singur loc in Cluj, abia aparuse, iar doamna doctor mi-a confirmat ca era vorba de clinica unde lucra dansa, deci puteam linistita sa merg mai devreme deoarece eram tot pe maini bune.
Va urma...
duminică, mai 1
New Gerovital Plant cu ulei organic din flori de mac
Ca sa nu pierdem bunul obicei de a incuraja brand-urile romanesti, astazi sub lupa am cateva produse de la Gerovital Plant din noua gama cu ulei organic din flori de mac. Iar ordinea abordarii coincide cu rankingul acordat produselor respective.
- crema pentru microdermabraziune cu cristale naturale de corindon mi-a placut de la prima utilizare: mod de aplicare, flacon, textura, cum lasa pielea dupa utilizare, mai putin mirosul, insa nu am de-a face timp indelungat cu produsele deoarece se clatesc, asa ca incerc sa nu ma leg de acest aspect. Mi se pare varianta usor mai eficienta, dar comparabila cu cea a utilizarii bicarbonatului de sodiu pentru o mini microdermabraziune la domiciliu.
- demachiantul isi face treaba bine, imi place ca nu trebuie sa desfac capacul ca sa aplic produsul si astfel il pot doza mai corect. Eu il folosesc cu ajutorul unei lavete inmuiate in apa fierbinte, astfel ca nu pot atesta puterea sa de demachiere de unul singur, dar in combinatia asta este foarte eficient (cred ca metoda este de fapt cea potrivita, indeosebi pentru ca nu tin sa investesc in demachiante scumpe). Textura sa cremoasa il face usor de aplicat, iar pe masura ce il masez pe piele observ deja cum machiajul incepe sa se dizolve.
- samponul mi-a placut mai ales ca avusesem o experienta anterioara dezamagitoare cu un sampon Farmec. La cel de astazi ma asteptam la multe, dar sa fie verde nu. In schimb, imi place ca face spuma multa, spala decent si lasa parul usor aspru (numai bine ca il netezesc apoi cu un balsam-masca de par). Trebuie sa fiu sincera si sa recunosc ca nu mi-as fi luat un sampon, dar l-am castigat la o tombola organizata cu ocazia cumpararii cremei mentionate mai sus si ma bucur ca de data asta apuc sa il si folosesc.
In concluzie produsele sunt binevenite pe piata si m-au convins atat sa le folosesc, cat si sa mai imi achizitionez cel putin un produs din gama. Am pus ochii pe lotiunea tonica antioxidanta si abia astept sa imi termin ce folosesc acum ca sa o incerc si pe aceasta.
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
