La multi ani, Fetita cu Fundite!

 Mi se intampla des sa nu-mi gasesc cuvintele cand am emotii. In acest moment, imi este greu sa scriu bucuria si sentimentele ce le simt.

Ma simt binecuvantata si cred cu tarie ca Dumnezeu exista si ne asculta rugaciunile.

In familia noastra avem o minune, e Fetita cu Fundite.  E dovada vie ca minunile exista. De cand era doar un manunchi de celule, a aratat ca e o luptatoare.

Natalia, esti o fetita speciala! Iti multumesc ca m-ai ales sa fiu mama ta.
Noi (mami, tati, fratiorul si bunicii ) iti dorim sa cresti frumos, sa fii mereu vesela si sanatoasa!

Pe 28 septembrie, Fetita cu Fundita a implinit 1 anisor.  Cum era si normal, nu putea sa lipseasca tortuletul, chiar daca a venit cu o luna intarziere.

Povestea fiind mai lunga, va zic doar atat, din inginer am ajuns cofetar.  Cu alte cuvinte, tortul Fetitei noastre e facut de mine.

Ca orice mama, am pus mult suflet si am muncit mult ca acest tort sa iasa deosebit. Poate nu e cel mai frumos tort, chiar as putea spune ca are multe imperfectiuni, insa asta nu a contat. Atat copilasii cat si tati si musafirii care i-am avut, au fost incantati.

Mi-a fost usor sa decid aspectul tortului. Omida mancacioasa (Eric Carle, ed. Cartea Copiilor) e una dintre cartile preferate de Fetita cu Fundite.

Mi-a luat doua zile sa termin tortul. Totul a fost facut de mine, inclusiv pasta de zahar ( care mi-a creat probleme ).
Poate ma veti intreba de ce m-am complicat si nu m-am dus la cofetarie sa cumpar un tort.
Raspunsul e ca, din principiu, noi nu cumparam niciodata tort din cofetarie, punem mare accent pe aspectul acestuia, in sensul sa fie personalizat, persoana care ne face in fiecare an tortul e din Cluj.
De o luna ne-am tot planificat petrecerea la Cluj si nu am reusit sa o facem, de aceea am decis sa ma descurc singura, altfel riscam ca Fetita noastra sa ramana fara tort.

Asa arata tortul omiduta:

Fetita e fost extrem de fericita cand l-a vazut. Cu degetelul ei curios arata spre omiduta si bucuroasa "povestea" ce vede ea acolo.
David a fost si el foarte incantat, ne-a zis ca tortul Nataliei e foarte frumos.

Am incercat sa fac tortul pe furis, sa pastrez surpriza. Ma bucur ca am reusit, noroc de tata ca a tinut copilasii departe de bucatarie, cat timp am lucrat la tort.

Si sectiunea:

Chiar daca nu ma asteptam ( va zic sincer ca acest aspect nu m-a interesat ) a fost si foarte gustos.
Tortul l-am facut din piscoturi si doua creme, de ciocolata si vanilie.

Dar acesta nu e singurul tort al Fetitei cu Fundite, priviti aici ce cadou frumos a primit de la Little Lucky, chiar de ziua ei.
Iti multumesc Lucky, inca o data, pentru aceasta frumoasa surpriza. A fost un gest minunat din partea ta, care mi-a adus lacrimi de bucurie in ochi.

Un munte de cascaval

Intr-o dimineata, cand soriceii s-au trezit, au avut parte de o surpriza uriasa. In fata casei lor, chiar langa drum, aparuse un munte de cascaval.

Toti soriceii au inceput sa chitaie de bucurie, aveau sa manance la micul dejun, mancarea lor preferata, cascaval.

Daca vreti si voi sa aveti o familie de soricei fericiti in farfurie, va trebuie:
- paine unsa cu pate de casa ( la sfarsitul postarii pun reteta mea )
- oua de prepelita fierte
- o rosie
- masline
- cascaval
- cateva fire de spaghete fierte.

Reteta pate de casa:
- 250 gr ficatei de pasare
- 2 cepe mari

Tai ceapa fideluta, o calesc putin in ulei, pana devine transparenta.  Curat ficateii de pielite si ii spal.
Cand e gata ceapa, pun ficateii peste ea, cu putina apa ( cativa stropi ). Acopar cu un capac si las sa fiarba pana scade apa. Potrivesc de sare.
Las sa se raceasca, apoi pun ficateii si ceapa intr-un vas si pasez cu blenderul.
Iese cel mai delicios pate. Se face usor, rapid si nici nu se compara cu cel din comert, pe care nu va recomand sa-l mancati.

Intr-o postare viitoare va voi da reteta mea de mezel facut in casa.

Para

Saptamana asta, la gradinita, David a invatat despre fructe si legume.

Ca sa extindem activitatile si acasa, am cules cateva frunze galbene, cu intentia de a face o para.

Am desenat o para. Cu o pensula, David a uns para cu aracet. Frunzele le-a taiat bucatele mici si le-a lipit pe desen, respectand conturul.

Asa arata para lui David. E facuta doar de el, eu nu am facut altceva decat sa-i desenez para.

Eu zic ca lucrarea arata foarte bine si sunt mandra de el!

J

Litera J face parte din proiectul secret Alfabetul.

I

Litera I face parte din proiectul secret Alfabetul.

H

Litera H de la Hainute, face parte din proiectul secret Alfabetul.

G

Litera G de la Globuri sau Ghirlanda , face parte din proiectul secret Alfabetul.

F

Litera F de la Floricele, face parte din proiectul secret Alfabetul.

E

Litera E face parte din proiectul secret Alfabetul.

D

Litera D de la Degetele, face parte din proiectul secret Alfabetul.

Gura - material didactic

De cand a inceput David gradinita, timpul pentru activitati educative a devenit foarte limitat.

Am decis sa luam o mica pauza pentru a profita de vremea frumoasa si sa stam cat mai mult afara.
Cand va veni frigul, vom veni repede acasa si ne vom juca, stand la caldurica.

Pana atunci, sarcina mea e sa caut materiale si sa  organizez activitatile.

Printre altele, pentru ca la gradinita David a invatat despre corpul uman si igiena, am decis sa le vin in ajutor educatoarelor, oferindu-le  un material didactic, mai exact un mulaj al gurii cu dintisori si limba.

Ideea o am de la Camelia. Urmand indicatiile ei, am modelat din lut o gurita de copil.

Am folosit pasta de modelat DAS, cu uscare la aer, pe pachet scrie in 24 de ore, la mine s-a uscat in 3 zile.

sursa foto

Cand veti deschide pachetul, veti observa ca pasta e maro deschis, insa dupa ce se va usca va deveni alba si se va putea vopsi.

La inceput, pasta e mai tare, ca sa devina maleabila trebuie sa o framantati in mana, datorita caldurii se va inmuia. E indicat sa aveti putina apa intr-un castronel si sa va umeziti din cand in cand mainile.

Daca obiectul modelat se crapa, puneti degetul in apa si frecati cu grija locul, pana dispare crapatura.
La fel se procedeaza si pentru a finisa obiectul.

Pentru a proteja suprafata de lucru dar si pentru a evita riscul lipirii, folositi o plansa de plastic ( ca cea care se pune pe masa ).

M-am folosit de cateva unelete de la plastilina lui David.

Am intins o foaie, din care am taiat un cerc. Am lipit de cerc, doua rulouri, pe post de buze.
Ca sa lipiti componentele intre ele, folositi o pensula si ungeti cu apa suprafata.
Am modelat dintii si limba.

Separat am facut doua maselute. Una am taiat-o in jumatate, pentru a vedea cum arata maseluta in interior.

Le-am pus la uscat. Dupa 3 zile, am trecut la vopsit. Daca folositi pasta Fimo, care e deja colorata, va fi mai usor, doar ca aceasta trebuie pusa la copt in cuptor.

M-am chinuit putin cu coloratul. Am folosit vopsea acrlica. Cand s-a uscat vopseaua am aplicat 3 straturi de lac, pentru protectie si luciu.

Castiguri suplimentare cu ajutorul blogului

Pentru mamicile care au un blog si vor sa invete cum sa castige ceva banuti cu ajutorul acestuia, va recomand sa cititi articolul scris de Iulia, pe Economisim.info - Monetizarea blogului prin reteaua de afiliere 2Parale.

Bicicleta

Nu stiu sa merg pe bicicleta dar macar pot spune ca acum stiu sa fac o bicicleta din fructe.

Sa fac bicicleta am folosit: portocale pentru roti, para pentru lant, banana pentru sasiu, iarba e din frunze de patrunjel si marar.

Abia astept sa vad reactiile copilasilor.

Ideea am vazut-o undeva, dar nu mai gasesc linkul sa-l pun.

Omida mancacioasa

De cand am vazut prima data mesele vesele pe blogul Little Lucky, mi-am dorit sa le fac si eu copiilor mei.
Ioana, le pregateste si ea copiilor astfel de mese.

Azi am prins curaj, ideea mi-a venit in timp ce rasfoiam cu Fetita cu Fundite cartea Omida mancacioasa, de Eric Carle.

E o carte foarte indragita de copilasii mei. De cum au vazut-o prima data, au iubit-o. Am facut si o activitate pe baza ei, urmeaza in curand continuarea.

Nu ai cum sa nu iubesti aceasta carte, desi e foarte simpla, in acelasi timp e si foarte complexa.
Ofera o multime de variante de activitati ce se pot face pe baza ei. E ca  papusa ruseasca Matroska (alta comparatie nu mi-a venit), dintr-o activitate deriva alta.

Pe copilul mai micut il ajuta sa invete, de ex. legumele si fructele, iar pe copilul mai marisor, ciclu evolutiv al fluturelui.
E o carte de foarte buna calitate, cu pagini groase, cartonate. Ilustratiile sunt deosebite, nu sunt simple desene, imaginile sunt pictate pe foi separate si apoi lipite, formand astfel imagini unice.

Asa arata omida noastra mancacioasa, care e comestibila.

Aceasta e inspiratia mea, cartea Omida mancacioasa, editura Cartea Copiilor (am vazut ca are 10% reducere):

Am folosit mere pentru corp si antenute, o jumatate de rosie pentru cap, picioarele sunt facute din stafide, la fel si nasul, ochisorii din para si stafide.

Dupa cum vedeti, o gustare completa, cu fructe si legume. Daca a fost pe placul copilului? Da, a papat aproape tot.

Norocoasa a fost Fetita cu Fundite, pentru baietel pregatesc diseara, acum e la gradinita.

Daca vreti si voi sa pregatiti astfel de gustari, vizitati colectia joaca cu fructe, veti gasi multe idei frumoase.

Marul

Continuam activitatile dedicate toamnei cu un tablou. Am facut un mar ce straluceste in bataia soarelui.

Cum tocmai am terminat de sortat creioanele colorate, mi-a venit ideea de a le folosi intr-un alt mod - topite.

Am desenat un copac, l-am colorat. Frunzele si merele le-am facut topind creioane cerate.
Am folosit o lumanare, la care am incalzit creioanele. Cu lumanarea in mana, puneam creionul in flacara si cand incepea sa picure, mutam creionul pe desen.

Eu am tinut lumanarea si David creionul. Am fost extrem, extrem de atenta sa nu isi picure ceara pe manuta.

La sfarsit am desenat iarba, soarele si norii. Cerinta lui David a fost sa facem norii pufosi, asa ca am adus o bucatica de melana, cu care am construit norisorii.

Sensory bin: toamna

Daca tot am adunat frunze si castane, le-am pus pe toate intr-o cutie de plastic, transparenta, am mai adaugat cateva nuci, paste si niste fructe si legume, specifice toamnei, din plastic, asa a iesit un sensory bin tomnatic, perfect pentru curiozitatea Fetitei cu Fundite.

Acest sensory bin antreneaza toate simturile.
Pentru simtul tactil am pus frunze uscate, dar si verzi, unele erau aspre, altele foarte fine, nucile prezinta, la atingere, denivelari, pe cand castanele sunt netede. Cu manutele am maruntit frunze uscate.

Simtul auditiv l-am stimulat batand nucile una de cealalta.

Simtul olfactiv l-am antrenat in timp ce miroseam frunzele si nucile. De fapt, toata cutia avea un miros deosebit, de toamna. Acest miros mi-a amintit de copilarie, cand mergeam toamna la tara.

Cand joaca a fost gata, am trecut la masa, unde am gustat bobite de strugure, bucatele de mere si pere.

Animalute din frunze

O bufnita ( special pentru Bufnita cea Inteleapta si Giggles - dragele mele, la voi m-am gandit cand am facut aceasta bufnita ):

O broscuta testoasa:

Un lup:

Nu-i asa ca sunt frumoase? Luati copilasii, culegeti frunze si apucati-va de treaba! Sigur vor fi foarte fericiti sa petreaca timpul cu voi, intr-un mod creativ.


Inspiratia mea a venit de aici

Activitati cu frunze

In drum spre casa, de la gradinita, am cules multe, multe frunze. Am ajuns acasa cu o punguta plina.
Iata cum ne-am jucat cu ele:

1. Le-am numarat:

 
2. Am gasit perechi:

3. Le-am sortat dupa marime:

4. Am refacut modelul:

C

Litera C de la Cercei, face parte din proiectul secret Alfabetul.

B

Litera B, din proiectul secret Alfabetul, dupa imaginatia noastra:

Alte idei gasiti aici.

Strugure

Aseara, patru manute micute au fost foarte harnice. Dupa modelul oferit de Sakura, am realizat un strugure.

Activitatea a fost pe gustul lui David, deoarece a trebuit sa taiem si sa lipim hartie.

Pentru a face boabele de strugure am folosit hartie reciclata, de la un buchet de flori.
Am taiat harta in bucatele micute, le-am mototolit bine, formand niste bilute.

Din hartie verde am decupat doua frunze de vie, apoi am luat bilutele mov si le-am lipit, formand strugurele.

 Daca doriti mai multe idei de activitati specifice toamnei, vizitati colectia Frumusetile toamnei.

Ursuletul in livada

In urma cu 3 ani, un ghemotoc de baietel a primit in dar de la nasii sai, un ursulet polar. Era alb si tare frumos. Baietelul l-a indragit de prima data, chiar daca era mult mai mare ca si el.

Timpul a trecut si baietelul a crescut, acum putea sa-i dea un nume prietenului sau, ce noaptea ii pazea visele. UU, atat a putut ganguri baietelul, deci prietenul lui alb se numeste UU.

De atunci au mai trecut 2 ani, prietenii au schimbat locul, acum ursuletul e cel mic si baietelul e cel mare. Ce a ramas neschimbat e prietenia si devotamentul baietelului pentru UU.

Azi ne-am trezit cu gandul la prietenii nostri, Ursuletii nazdravani. Ei sarbatoresc 500 de postari pe blog dar si, cel mai important, saptamana viitoare isi sarbatoresc mamica. Noi le uram multa inspiratie si spor la joaca, iar mamei Ursuletilor, sa fie sanatoasa si mereu prezenta in joaca Ursuletilor.

Pentru a marca aceste frumoase evenimente, Ursuletii au organizat un concurs, Ursuletii tomnatici, la care ne inscriem si noi.

Pentru acest concurs am realizat, din plastilina, un ursulet polar si un peisaj de toamna, mai exact o livada de mere.

Cred ca v-ati dat seama ca, ursuletul polar e prezent in peisajul nostru pentru ca e prietenul lui David.

 UU a mancat mere rosii din livada...

 ...dar si mere galbene.

Transferam margele

Transferul de obiecte micute, dintr-un loc in altul, e o activitate foarte buna pentru dezvoltarea muschilor mainii, coordonarea ochi-mana si exersarea dexteritatii.

O astfel de activitate am facut si noi, pentru prima data cu Fetita cu Fundite.

Fiind vorba de obiecte micute, pe parcursul activitatii am fost foarte atenta sa nu bage in gurita, iar cand a incercat sa faca acest lucru, cu blandete i-am spus ca nu e bine, i-am dat mana usor de la gura si am incercat sa-i distrag atentia.

Ca materiale am folosit: margelute rosii, o forma de facut gheata si o sticluta, din plastic, cu gura mai mare, de la iaurt.

I-am pus materialele in fata si i-am aratat ce trebuie sa faca. Prima data i-am dat forma de gheata sa puna mergelele in compartimente, apoi cand s-a plictisit am scos sticla si i-am aratat cum sa bage margelele in ea.

Singura si-a dat seama ca sticla merge si scuturata si daca are margele face muuulta galagie si e tare distractiv. Apoi a rasturnat margelele pe pat, le-a tot mutat din sticla in tavita si invers.

Cand nu a mai vrut sa faca transfer, m-am jucat cu ea asa: eu ii ceream mergele si ea imi dadea, apoi i-am cerut toata cutia sa mi-o dea si mi-a dat-o. Scopul acestui joc a fost sa o invat sa dea lucruri dar si sa isi imbogateasca vocabularul cu cuvinte noi.

In total, activitatea a durat in jur de 10 minute.

Concluzia: i-a placut, cu siguranta o vom repeta insa, vom folosi alte materiale.

Stiati ca azi se sarbatoreste Ziua Mondiala a Educatiei?

Sensory Bin: animale domestice

Pentru a cunoaste lumea si a invata, copiii se folosesc de simturi. Ei trebuie incurajati sa exploreze, sa simta lucrurile, sa le analizeze. Astfel, dezvoltarea lor va fi una armonioasa, vor capata incredere in ei. Prin joaca vor achizitiona foarte usor noi deprinderi.

Sensory Bin e o cutie plina cu diferite materiale ( orez colorat, paste, fasole, bilute de vata,  nisip, apa, etc) si jucarii.
Ideea acestei cutii senzoriale este de a familiariza copilul cu diferite texturi, de a exersa anumite deprinderi, ex. sortare, transfer, etc. dar poate fi si o lume micuta in care copilul sa faca jocuri de tip pretend play.

Acest tip de activitate poate fi introdus de cand bebelusul sta bine in fundulet. Insa, indiferent de varsta, va recomand sa supravegheati copilul pe tot parcursul activitatii!
Fiind obiecte micute, mereu exista riscul de accidente, copiii sunt curiosi din fire.

Pentru prima noastra cutie senzoriala am folosit hartie si cateva animalute domestice: vaca, cal, cocos, oaie, rata, iepuras.

Am taiat hartia in fasiute de 1 cm, fasiutele le-am pus intr-o cutie transparenta si printre ele am pus animalutele.

Am chemat Fetita cu Fundite si i-am aratat cutia. Tremura de bucurie, si-a bagat manutele in cutie si a inceput sa scoata hartia afara. Zburau fasiutele in jurul ei si ea chicotea de fericire. Pana nu a scos toata hartia nu s-a lasat. Abia cand a fost goala cutia a observat animalutele. Nu ii erau necunoscute, ne-am mai jucat cu ele.

Am adus repede cateva imagini reale ale animalutelor si am inceput, pe rand, sa-i arat fiecare poza. Am denumit animalutele, i-am arata ce sunete scoate fiecare. Apoi, surpriza, fetita mea a facut prima activitate de potrivire. A luat cocosul din cutie si l-a pus pe fotografia cu cocosul. Nu va pot spune ce bucurie am simtit, mai ales ca nici macar nu am indraznit sa ma gandesc sa fac aceasta activitate cu ea, fiind totusi prea micuta.

Cand s-a plictisit a trecut iarasi la hartie, a tot mutat-o, cand in cutie, cand afara.
In total, activitatea a durat 10 minute. Mai mult decat suficient pentru aceasta varsta.

Pe parcursul zilei ne-am mai uitat intr-o carte cu animalute, de la editura Flamingo, cand ma mai impiedicam de cate o jucarie prin casa, ma duceam la ea cu figurina si ii ziceam, de ex. " vine vacuta si iti papa burtica" sau " stai, ca te prinde cocosul", atat de mult ii place acest joc, se pune in patru labe si fuge prin casa razand.

Concluzia: declar activitatea foarte reusita.