Sa impuscam cainii vagabonzi. Ce solutie!

Cand spun "ce solutie!" o spun ingrozita. Am vazut aici si aici stirea ca in Deva, orasul meu natal, in care ma aflu deja de o saptamana, cainii vagabonzi au fost impuscati. Reactiile edililor Devei au fost variate: de la rasul unuia dintre viceprimari si evitarea subiectului de catre altul, la bucuria exprimata de primarul Mircia Munteanu. El spune ca e singura problema pe care nu a reusit sa o rezolve in Deva.

Sunt doua lucruri despre care vreau sa vorbesc: aceasta infatuare a primarului Devei, gestul sau incalificalbil de a aprecia o astfel de barbarie, si actiunea de a ucide aceste animale.

Am plecat din Deva acum 15 ani, cand am intrat la facultate in Bucuresti si in primii ani veneam mai des acasa, iar apoi, dupa ce m-am angajat, adica in ultimii 12 ani, din ce in ce mai rar, dar cel putin de doua ori: de Paste si de Craciun. Orasul era curat, mai curat decat Bucurestiul, dar nici nu se sustine comparatia, avand in vedere dimensiunile celor doua orase si numarul de locuitori.

Mi-am intrebat mama si bunica ce cred ele ca s-a intamplat bun in Deva de cand e Munteanu primar: magazinele - mi-a zis mama, referindu-se la Bila, Kaufland, real, Plus, Metro, Carrefour si Profi. Normal, se gandeste la oferta variata acum si la optiuni, fata de magazinele pe care le avea mai demult la dispozitie. Sensurile giratorii care au mai decongestionat circulatia - asa zice mama. Aqualand si gondola ce urca pe cetatea Devei - spune bunica.

Primarul Munteanu este la al treilea mandat si lucrurile cu adevarat vizibile pe care le-a facut, din punctul meu de vedere, fost devean - am trait aici 18 ani -, sunt o gondola care urca dealul Cetatii Deva si un Aqualand, inteleg ca recent inaugurat. Aici sunt de acord cu familia mea.

Cat despre magazine, ele apareau oricum si aici, oricare primar ar fi fost - era in planul lor de extindere in tara si Deva e totusi resedinta de judet. Cat despre sensurile giratorii - doamne, sunt o nebunie. La fiecare intersectie, sens giratoriu. Realizari marete, as spune.

De o saptamana ma aflu la Deva cu fetita mea si nu fac decat sa observ neajunsuri. Imi plimb copilul cu caruciorul si credeti-ma, pe alocuri sunt niste trotuare ca dupa bombardament. Intamplator, ca sa merg spre parc, trebuie sa merg pe ele: e vorba despre portiunea din Eminescu, intre Balcescu si Carpati (pentru cunoscatori). E o adevarata aventura sa mergi cu un carucior pe-acolo si, credeti-ma, nu am un carucior fragil.

Tot strada Eminescu, carosabilul de aceasta data, este plina de gropi. Ca sa nu mai vorbesc despre centura, care, e adevarat, e drum national/ european si inteleg ca nu tine de primarie sa il asfalteze.

Sunt doua neajunsuri majore - strada si trotuarul - pe care le-am remarcat la o prima ochire, in plimbarea aproape dintr-un capat in celalalt al orasului, cu caruciorul. Si primarul spune ca singura problema nerezolvata sunt cainii vagabonzi? Am intrebat un taximetrist daca strazile sunt peste tot la fel de proaste ca Eminescu (e cam cum aratau strazile inainte de venirea lui Basescu la primarie - pentru mine ala e momentul in care a inceput asfaltarea, cel putin asa imi amintesc) si mi-a zis ca el nu crede ca devenii il vor mai vota pe Munteanu pentru un nou mandat, la ce strazi avem.

Sper sa nu il mai voteze. Cu atat mai mult cu cat aplauda un act barbar, acela al uciderii cainilor vagabonzi in acest fel.

Am spus mereu ca problema maidanezilor trebuie rezolvata, dar civilizat. Urmaresc cu regularitate emisiunile gen politia animalelor de pe Animal Planet si am vazut cum trateaza americanii animalele. Sunt in stare sa te bage in inchisoare pentru maltratarea unuia - justificat, as spune - insa eutanasiaza 10 catei pe zi din adapost, daca nu ii revendica sau adopta nimeni. Stiu ca imi vor sari multi in cap argumentand ca eutanasierea nu e o solutie, insa eu cred ca e. Humanly put to sleep - spun americanii si asa ar si trebui sa se intample. Nu impuscati in plina strada!

Sterilizarea nu e o solutie - un caine sterilizat musca in continuare si sunt acum si mai ingrozita de ei (am fost muscata de unul, am mai povestit, aici), de cand ma plimb cu caruciorul cu copilul. Incalc teritoriul haitelor, e normal, cand fiecare strada a ajuns teritoriul lor si ma deranjeaza ca nu am cum sa merg pe trotuar sa evit fecalele acestor animale. Mi-e sila cand trec cu caruciorul prin ele, uneori inevitabil.

Asa ca voi sustine mereu ca intre drepturile mele si siguranta mea si cele ale unor animale, cred ca cele ale oamenilor primeaza.

Numai ca m-a oripilat solutia gasita in orasul meu natal. Teribilism, a fost catalogat de unii gestul. Salbaticie, as spune eu. Cum e posibil ca primarul sa-i felicite pe cei care au facut un astfel de gest? Cat de mult si cum ne-am schimbat de am ajuns sa apreciem un astfel de barbarism?