malinois de soleil: martie 2009

sâmbătă, 21 martie 2009

sâmbătă, 14 martie 2009

Comentarii la standard

Va invit pe toti sa va spuneti cu parerile pe tema standardului Ciobanescului Belgian Malinois.

Personal cosider ca tot standardadul poate fi sintetizat intr-o propozitie:Malinul e un caine de marime medie,elegant,puternic,vioi,complet dedicat stapanului si familiei sale.

marți, 10 martie 2009

Standardul Ciobanescului Belgian Malinois-F.C.I.

Tare de origine:Belgia,

Utilizare:original caine de paza,astazi e un caine utilitar prin excelenta,polivalent,folosit pentru paza,aparare,detectie narcotice,urma,salvare in urma calamitatilor,etc.;si nu in ultimul rand e un excelent caine de familie,

Clasificare F.C.I.-grupa 1,caini ciobanesti,sectiunea intai-cu proba de lucru,

Istoric:la sfarsitul anilor 1800 exista in Belgia un septel eterogen de de caini folositi la paza si manarea turmelor,a caror blana varia extrem de mult ca textura si culoare.Pentru a aduce putina ordine in acest haos,chinofili pasionati din Belgia au constituit un grup de lucru,sub conducerea prof.A.Ruel,de la Facultate de Medicina Veterinara din Curenghem,personalitate cqare poate fi considerata parintele si fondatorul rasei.Rasa s-a nascut oficial intre 1891 si 1897.In 29 septembrie 1891 s-a fondat la Bruxelles Clubul Cainelui Ciobanesc Belgian,si ,in acelasi an,la 15 noiembrie.pro.A.Ruel a organizat la Curenghem o adunare la care au participat 117 caini,prilej cu care a avut loc primul recensamant si s-au ales exemplarele etalon ale rasei. Anul urmator a inceput adevarata selectie,practicandu-se o consangvizare extrema in jurul catorva exemplaree etalon.In 3 aprilie 1892 a fost redactat de catre Clubul Cainelui Ciobanesc Belgian primul standard-foarte amanuntit-al rasei.A fost admisa o singura rasa,cu varietati de blana.In aceea epoca,ciobanescul belgian era considerat drept un caine al "sarantocilor",si rasei ii lipsea prestigiul,din care cauza,abia in 1901 primele exemplare au fost inscrise in Carte de Origine a Societatii Regale Saint-Hubert(L.O.S.H.).In anii urmatori,corifeii chinologiei belgiene s0au dedicat,cu tenecitate si incapatanare,muncii de omogenizare a rasei si de corijare a defectelor.Se poate spune ca in 1910 tipul si caracterele ciobanescului belgian erau deja fixate.In cursul istoriei ciobanescului belgian au existat numeroase controverse pe tema varietatilor si a culorilor admise;dimpotriva,niciodata nu a existat vreun dezacord in ce priveste morfologia,caracteristicile si aptitudinile de munca.

Aspect general:Ciobanescul Belgian e un caine de talie medie,armonios proportionat,care imbina eleganta cu forta,inscriptibil intr-un patrat,cu o musculatura puternica si uscata,rustic,destinat vietii in aer liber,construit pentru a rezista variatiilor atmosferice frecvente,caracteristice climei belgiene.Ciobaenscul belgian va fi arbitrat static in pozitiile sale naturale,FARA A AVEA CONTACT FIZIC CU HANDLERUL.

Proportii importante:Ciobanescul Belgian e inscriptil intr-un patrat,cutia toracica coboara pana la nivelul coatelor.Lungimea botului e egala sau putin mai mare decat jumatat din lungimea capului.

Comportament/caracter:Ciobanescul Belgian e un caine vigilent si activ,care debordeaza de vitalitate si e mereu gata sa treaca la actiune.La pretioasa calitate de caine ciobanesc,-paznic al turmelor,se adauga si calitatea de paznic al proprietatii,si,fara ezitare e intotdeauna gata sa-si apere stapanul cu inflacarare si incapatanare.Reuneste toate calitatile necesare unui cine ciobanesc,de paza si protectie,si pe cele ale unui caine militar.Temperamentul sau vioi si alert,si caracterul sigur pe sine,fara teama sau agresivitate,trebuie sa fie evidente in atitudinea corpului si in privire mandra si atenta a ochilor sai scanteietori.In arbitraj se va tine cont de CARACTERUL CALM SI DARZ al animalului.

Capul:purtat inalt,fara a fi exagerat de lung,rectiliniu,bine cizelat si uscat.Craniul si botul sant de lungime aproximativ egala-botul poate fi putin mai lung-cea ce da o impresie finita ansamblului.

Regiunea craniana:de latime medie,proportionata cu lungimea capului,fruntea aplatizata,usor rotunjita santul median puti pronuntat,,paralela cu linia imaginara care continua zona dintre frunte si nari,creasta occipitala putin dezvoltata,arcadele srancenelor si cele zigomatice nu sant proeminente.Stopul e moderat.

Regiunea faciala:trufa neagra;botul e de lungime medie,bine cizelat sub ochi,se ingusteaza grdat spre nas,in form ce trunchi de con alungit,linia care incepe la baza fruntii si continua pana la nari e paralela cu linia care vine in prelungirea fruntii;gura e bine inchisa,cu buzele stranse,iar cand gura e deschisa,comisurile buzelor sant trase foarte in spate,si maxilarele sant mult departate intre ele.Buzele sant subtiri,bine stranse,si puternic pigmentate.Maxilar/dinti:dintii sant puternici si albi,implantati regulat si puternic in maxilarele bine dezvoltate.Muscatura se inchide in "foarfece";muscatura in "cleste"-preferata de conducatorii de turme e tolerata.Dentitia trebuie sa fie completa,corespunzator formulei dentare.Absenta a doi premolari(2PM1) e tolerata,si molarii3 (M3) nu sant luati in considerare.Obrajii sant uscati si foarte plati,chiar daca musculosi.Ochii sant de marime medie,nici proeminenti,nici infundati in orbite,usor migdalati,oblici,de culoare caprui-preferabil inchis;pleoapele sant tivite cu negru,privirea e directa,agera,inteligenta si intrebatoare.Urechile:mai degraba mici,implantate sus,triunghiulare,cu varfurile ascutite,rigide,purtate drept si vertical cand animalul e atent,paralele intre ele.

Gatul:bine degajat,usor alungit,destul de drept,foarte musculos,se ingroasa gradat spre umeri,ceafa e usor cambrata.

Corpul:puternic,fara afi greoi;lungimea dintre centrul umarului si cel al fesei e aproximativ egala cu inaltimea cainelui in zona centurii scapulare.Linia de deasupra corpului:linia spatelui pana in zona renala e dreapta.Centura scapulara e accentuata.Spatele e ferm,scurt,bine imbracat in muschi.Zona renala e scurta,solida,destul de larga,foarte musculoasa.Crupa e musculoasa,foarte putin inclinata,suficient de larga,insa nu excesiv.Pieptul nu e foarte lat,dar e adanc,bine coborat,cu coastele superioare bine arcuite,vazut din fata nu da senzatia de ingust.Linia de dedesubtul corpului:incepe sub cutia toracica si urca usor,intr-o curba armonioasa spre burta,care nu e nici concava,nici convexa,ci usor supta,si moderat dezvoltata.

Coada:bine atasata,puternica la baza,de lungime medie,ajunge cel putin pana la jaret,dar preferabil il depaseste,in repaos e purtata"spanzurand",cu varful usor curbat inapoi la nivelul jaretului,in actiune e mai ridicata,fara a depasi orizontala,curbaa de la varf e mai accentuata,fara a forma in nici un moment carlig,sau cu varful rasucit.

Membre:membre anterioare,vedere de ansamblu:osatura solida,dar nu greoaie,musculatura uscata si puternica,aplomburi drepte vazute din orice unghi,si vazute din fata membrele sant perfect paralele intre ele.Umerii:omoplatul e lung si oblic,bine atasat,formeaza cu humerusul un unghi amplu,ideal intre 110-115 grade.Bratul e lung si destul de oblic.Cotul e ferm,nici strans sub corp,nici departat de el.Antebratul e lung si drept.Incheietura carpiana e foarte ferma si stabila.Metacarpiene puternice si scurte,pe cat posibil perpendiculare pe sol,sau foarte putin inclinate inainte.Talpile sant rotunde,""picioare de pisica",degetele sant curbate si bine stranse,pernutele sant dense si elastice,unghiile sant groase si bine pigmentate.

Membre posterioare:vedere de ansamblu:puternice,fara a fi greoaie;vazute din lateral,aplomburile sant drepte,iar vazute din spate,membrele sant perfect paralele intre ele.Coapsele sant puternice,fara a fi greoaie,late si foarte musculoase.Angulatia genunchiului normala,cu aplombul aproximativ la nivelul soldului.Coapsa e de lungime medie,lata si musculoasa.Jaretule aproape de sol,lat si musculos,cu o angulatie moderata.Metatarsiene solide si scurte;pintenii nu sant de dorit.Talpile pot fi usor ovale,cu degetele curbate si bine stranse,pernutele dense si elastice,unghiile bine pigmentate si groase.

Deplasari:miscarea e vioaie si degajata,in toate formele de deplasare;Ciobanescul Belgian galopeaza cu usurinta,dar se deplaseaza de regula la pas,si,caracteristic pentru el e trapul.Membrele se misca paralel cu planul median al corpului.La viteza mare,membrele se apropie in planul median.La trap,amplitudinea e medie,miscarea e regulata si usoara cu o buna propulsie a membrelor posterioare,linia de deasupra corpului ramanad bine intinsa,paralela cu solul,fara ca animalul sa ridice prea mult membrele anterioare.In miscare,Ciobanescul Belgian pare de neobosit,demarajul e rapid,elastic si vioi.E capabil sa efectueze schimbari bruste de directie,in plina viteza.Datorita temperamentului sau exuberant,si a dorintei de a pazi si proteja,ca si informatiei genetice primordiale de a strange turmele,are tendinta marcata de a se misca in cercuri.

Pielea:elastica si bine intinsa pe tot corpul;buzele si pleoapele sant puternic pigmentate.

Robe si varietati:dat fiind ca blana variaza in lungime,culoare,directie de crestere si aspect la Ciobanestii Belgieni,acest criteriu a fost adoptat ca punct de referinta in diferentierea celor 4 varietati ale rasei:Gronendael,Tervueren,Malinois si Laekenois.Cele 4 varietati sunt arbitrate separat,si pentru fiecare se acordA C.A.C.,C.A.C.I.B.,sau rezerva.

Tipul blanii:la toate varietatile,parul trebuie sa fie dens,des,cu o buna textura,cu un sub-par lanos,care formeaza o excelenta "patura" protectoare.

A:Parul lung:parul e mai scurt pe cap,fata externa a urechilor si pe extremitatile membrelor,in afara de muchia posterioara a antebratului,care e garnisit de la cot la glezna cu un par lung,ce formeaza franjuri.Pe restul corpului parul e lung si neted,mai abundent in jurul gatului si pe torace,unde formeaza guler si jabou.Deschizatura conductului auditiv e protejata e un par stufos.Parul de la baza urechii e ridicat si incadreaza capul.Posteriorul coapselor e ornat de un par lung si abundent ce formeaza o fusta.Coada e garnisita cu un par lung si abundentt care formeaza panas.Groenendael-ul si Terveruenul au parul lung.

B:Parul scurt:Parul e foarte scurt pe cap,fata externa a urechilor si extremitatile membrelor.Pe restul corpului,parul e scurt,mai des pe coada,si in zona gatului,unde formeaza un guler,care porneste de la baza urechii si coboara pana la bot.Posteriorul coapselor e franjurat de un par ceva mai lung,ca si coada,dar fara a forma panas.Malinois-ul are parul scurt.

C:Parul aspru:Caracteristic pentru parul aspru e faptul ca este sarmos si uscat,hirsut,lasand o impresie de dezordine.Pe tot corpul parul are o lungime de aproximativ 6 centimetri,fiind mai scurt in zona de la baza fruntii la trufa,pe frunte si pe membre.Parul din jurul ochilor si de pe bot nu trebuie sa fie atat de abundent incat sa mascheze forma capului.Totusi e obligatoriu ca botul sa fie garnisit cu par.Coada nu trebuie sa formeze panas.Lakenois-ul are parul aspru.

Culoarea:Masca:L a Malinois si Tervueren masca trebuie sa fie bine pronuntata,cu tendinta de a ingloba buzele inferioare si superioare,comisurile buzelor si pleoapele,intr-o singura zona neagra.E obligatoriu un minimum de 6 puncte de pigmentare a epidermei:urechile,pleoapele,buzele-trebuie sa fie negre.

Charbone(aspect afumat al blanii):La Malinois si Terveruen extremitatea firul de par e neagra,cea ce "umbreste"culoarea de baza.Impresia e ca animalul a trecut prin flacari,dar aceasta umbra nu poate fi nici foarte densa,in petice,si nici sa formeze dungi,ca de tigru.Aceasta umbra e mai discret exprimata la Laekenois.

Groenendae-lul e negru complet si mat.

Laekenois-ul e de culoarea roscat deschis,cu umbre de fum mai ales pe bot si pe coada.

La toate varietatile e tolerat putin alb pe piept si pe degete.

Talie,greutate si masuratori:Inaltimea dezirabila la guler e de 62 cm.pentru masculi,si de 58 cm.pentru femele.Se accepta 2 cm.in minus si 4 cm.in plus.

Greutatea:masculii-25-30 kg.,femelele:20-25 kg.

Masuratori:Pentru un mascul cu o inaltime de 62 cm:

Lungimea corpului:de al centrul umarului la centrul fesei-62 cm.,

Lungimea capului:25 cm.,

Lungimea botului12,5-13 cm.

Defecte:toate caracteristicile cara nu corespund descrierii precedente sant considerate defecte,si vor fi penalizate,in functie de gravitatea lor.

Aspect general:greoi,lipsit de eleganta;pre usor,fragil,corp prea lung,inscriptibil intr-un dreptunghi.

Cap:greoi,prea puternic,lipsit de paralelism,insuficient cizelat sau uscat,fruntea prea rotunjita,stop prea marcat sau sters,bot prea scurt,sau prea turtit,zona de la bza fruntii la varful trufei curbata,arcadele sprancenelor sau cele zigomatice prea proeminente.

Trufa,pleoapele si buzele depigmentate.

Dantura:incisivi neregulatiDefect grav:lipsa unui incisiv,a unui premolar 2 sau 3,sau lipsa a trei premolari 1.

Ochii:deschisi la culoare,rotunzi.

Urechile:mari,lungi,prea late la baza,implantate jos,divergente sau convergente.

Gat:prea subtire,prea scurt,indesat.

Corp:prea lung,cutie toracica prea larga(cilindrica).

Colier:sters,prea jos.

Linia de deasupra corpului:spate si/sau rinichi lungi,slabi,flescaiti,"prabusiti".

Crupa:prea inclinata,sau prea ridicata.

Linia de dedesubtul corpului:prea descendenta,sau prea putin descendenta,abdomen prea proeminent.

Coada:implantata prea jos,purtata prea sus,formand carlig,deviata.

Membre:osatura prea usoara,sau prea greoaie,aplomburi proaste din profil(ex:metacarpiene prea oblice,sau incheieturi slabe),din fata(ex:genunchi rasuciti spre interior,sau spre exterior,coate departate de trunchi,etc.),sau din spate(ex:membre posterioare departate,apropiate,sau in butoi,jareturi inchise sau deschise,etc.),angulatii insuficiente sau exagerate.

Picioare:cracanate.

Deplasari:miscare prea "stransa",fuleu prea scurt,impuls insuficient din partea trenului posterior,transmisie proasta prin spate,alura "ridicata".

Par:la toate cele 4 varietati:sub-par insuficient.Groenendael si Tervueren:par lanos,ondulat, buclat,sau de lungime insuficienta.

Malinois:par semi-lung,acolo unde trebuie sa fie scurt,par extrem de scurt,par dur diseminand in parul scurt,par ondulat.Laekenois:par prea lung,matasos,ondulat,cret,sau scurt;suvite de par fin diseminand in parul aspru;parul care inconjoara ochiul si cel care garniseste extremitatea inferioara a capului prea lung,coada stufoasa.

Culori:la toate 4 varietatile:pete albe pe piept,formand plastron,pete albe pe picioare depasind degetele.Groenendael:reflexe roscate in blana,fusta gri.Tervueren:culoare gri.Tervueren si Malinois:dungi,umbre de fum insuficiente,sau exagerate,nuantele blanii prea reci,umbre de fum grupate in pete dense,masca insuficienta.Malinois,Laekenois si Tervueren-culoarea roscata-cerb prea deschisa,o culoare de baza foarte atenuata-spalacita-e considerata un defect grav.

Caracter:exemplarele carora le lipseste increderea in sine,sau cele hipernervoase.

Defecte eliminatorii:

Caracter:exemplare tematoare sau agresive,

Aspect general:absenta caracteristicilor rasiale,

Dentitie:prognatism superior sau inferior,chiar daca exista contact intre dinti(articulatie inversa),ocluzie in cruce,absenta unui canin(1C),a unui incisiv superior(1PM4),sau inferior(1M1),a unui molar(1M1,sau 1M2,in afara de M3),a unui premolar 3(1PM3) impreuna cu un alt dinte,sau a unui total de 3 sau mai multi dinti,in afara de premolari.

Trufa,buzele si pleoapele puternic depigmentate.

Urechile:cazute,sau mentinute erecte artificial.

Coada:absenta sau scurtata,din nasterre sau prin cupare,purtata prea sus,in forma de inel sau rasucita.

Par:absenta sub-parului.

Culori:toate culorile care nu corespund cu cele ale varietatilor descrise,urme albe prea intinse pe piept-cu atat mai grav daca ele urca in zona gatului,alb pe picioare-daca depaseste jumatatea metacarpienelor,sau daca formeaza ciorapei,pete albe in alte zone decat pe piept si pe degete,absenta mastii,inclusiv botul de culoare mai deschisa decat ansamblul robei la Malinois si Tervueren.

Talia:in afara limitelor stabilite.

N.B.:masculii trebuie sa aiba 2 testicule cu aspect normal,complet coborate in scrot.

Incrucisari intre varietati:montele intre varietati sant interzise,in afara cazurilor deosbite,cand e posibil sa se acorde o derogare de catre comisia nationala de selectie competenta.(Text 1974,Paris..)

O veste buna pentru iubitorii malinului din Romania

Prin amabilitatea prietenilor nostri Stephanie Dehen si Eddy Gilson care mi-au permis sa pun adresa site-ului lor pe blog vom avea cu totii ocazia sa exploram activitatea uneia dintre cele mai prestigioase canise de Malinois din Belgia,care a produs multipli campioni de mondioring dar si minunati caini de familie.Ve-ti face cunostinta cu Sad de la Vallee des Suessiones-o adevarata legenda a ringului belgian-si,sunt mandru sa o spun tatal lui Foxe,si ve-ti putea viziona multe filme cu competii si stagii de mondioring.
Adresa e:www.sportmalinois.com,sau se poate accesa dand clik pe "accueil",din lista de bloguri.
Va doresc vizionare placuta!

Inteligenta canina

Am observat,recurent,pe strada,prin parcuri,ba chiar si pe la expozitii,proprietari de caini care le vorbesc acestora ca unor copii,certandu-i,mustrandu-i,ba chiar mai auzi,deseori stupiditatea"nu tie rusine,ce am vorbit noi acasa?"
Evident monologul nu isi
atinge scopul scontat.Nu,cainelui nu ai e rusine!Nu,cainele,nu are habar de"ce am vorbit noi acasa!Mai ales,nu,cainele nu intelege limba romana su vreo alta limba!
Inteligenta cainelui e de tip intuitiv-asociativ,si nicidecum abstract.Cainele nu poate concepe notiuni abstracte,si cu atat mai putin nu poate intelege la nivel semantic o propozitie sau nici macar un cuvant.Putem dresa un caine deoarece e un animal de haita,n codul lui genetic exista o informatie care il obliga sa urmeze indicatiile cainelui alfa,si e prea putin important pentru el ca respectivul alfa se intampla sa fie un om.Tot procesul de dresaj se poate rezuma la batranul experiment al lui Pavlov;cainele in permanenta incearca sa obtina un profit sau sa evite un disconfort(o atitudine similra o au si oamenii,numai ca noi santem prea ipocriti sa o recunoastem),deci o data ce a inteles ca daca i-a o anumita postura,sau executa o anumita actiune e recompensat va repeta actiunea care sa dovedit profitabila pentru el;invers,daca e mustrat,sau privat de ceva la care ca o consecinta IMEDIATA a unei actiuni pe care a intreprins-o,va evita pe viitor sa o repete.
Comunicarea in lumea caniana se bazeaza mult pe postura corpului,pe sunete si expresii faciale;deci daca noi vom tine in mana o bucatica de carne pe care o vom duce prin fata botului lui,spre spate si in sus,cainele,urmarind,interesat cu privirea carnea se va aseza,fiindca,biomecanic nu are alta alternativa.Daca in timp ce el se aseaza noi rostim cuvantul"sezi",si repetam de cateva ori gestul de mai sus insotindu-l de ACELASI cuvant,dupa un timp,cainele va asocia cuvantul "SEZI"cu faptul ca ,daca se aseaza va primi o recompensa.Cainele insa nu va sti sensul abstract al cuvantului "sezi". In alta ordine de idei,cainele are o perceptie empatica deosebita;simte cand seful haitei,respectiv stapanul lui e necajit,nervos,abatut,multumit sau binedispus,si comportamentul lui se va adapta in consecinta.

De rasa sau maidanez?

Oricine doreste sa se bucure de tovarasia unui caine trebuie intai sa-si puna o serie de intrebari:mascul sau femela,pui sau adult,de talie mare sau mica,etc...
In afara de cei care si-au dorit de mult un anumit o anumita rasa de caine si pentru care momentul achizitionarii devine clipa realizarii unei dorinte vechi,mai sant cei care se intreaba daca ar trebui sa i-a un caine de rasa sau un metis(refuz din principiu sa folosesc denumiri romantice sau politic corecte ca vagabond si comunitar fiindca sant de natura sa induca in eroare pe viitorul proprietar de caini).
Fiind crescator de caini de rasa,pozitia mea in aceasta chestiune nu poate fi impartiala,dar este obiectiva,bazata pe genetica si studii sintifice.
Azi,sub presiunea valului politic-corect venit din SUA si intretinut de o pleiada de fundatii pentru protectia animalelor,e aproape o rusine sa spui ca doresti sa CUMPERI un caine de rasa.Argumentele in favoare metisilor sant nefundamentate stiintific,strict emotional-lacrimogene,si culmea,fac rau tocmai cainilor pe care promotorii acestor argumente pretind ca vor sa-i ajute.
Marea majoritate a cainilor luati din adaposturi sub imperiul unui impuls de moment ajung din nou pe strada in mai putin de o luna,fiindca cel care adopta un asemea caine nu are nici un fel de responsabilitate,de nici un fel si nici habar despre ce implica viata alaturi de un animal.Prin urmare,"iubitorul de animale instant",convins de vreun talk-show,film siropos,reclama filmata pe bani grei,sau de vaicareala odraslei,merge la adapost sa adopte un caine.Perfect;nimeni nu-l pune sa semneze nimic,si nimeni nu-i cere vreun ban,asa ca pleaca fericit cu metisul.Ajunge acasa,hraneste animalul si se joaca impreuna cateva ore;in prima noapte nu poate dormi fiindca,surprinzator,cainele,adus intr-un mediu nou latra;si mai surprinzator dimineata va gasi urina si fecale prin casa sau prin curte.Nervos si nedormit iubitorul de animale pleaca la munca;intors acasa descopera noi aspecte ale vietii in compania unui caine,pe care nu le stia fiinca nimeni nu l-a informat.Canapeaua de 400 de euro e roasa,vaza de cristal e sparta,trandafirii din curte sant rontaiti,si,in plus vecinii de palier il asteapta sa il informeze,in termeni academici,ca tocmai i-a lovit insomnia colectiva.Brusc,proaspatul proprietar de caine incepe sa-si regrete tihnita viata antecanis,concomitent cu constienizarea brusca a faptului ca un caine trebuie sa traiasca in libertate si nu inchis intr-un apartament sau curte.Sfarsitul aventurii canine e ca metisul ajunge pe strada,si circuitul reincepe:vecinii lecuiti de insomnie il descopera pe chinologul din ei,si incep sa hraneasca animalul cu resturi alimentare,din diverse recipiente,infumusetand strada cu aceasta forma de arta moderna si improspatand aerul cu un parfum discret de putregai in plus isi imbunatatesc conditia fizica prin sprinturi in compania hingherilor si capacitatea respiratorie prin strigate de incurajare adresate metisului fugar.
Redevenind seriosi,momentul in care un caine intra in viata noastra trebuie precedat de un minimum de pregatire.Nu vreau sa descurajez pe nimeni care isi doreste un caine,compania lui o sa va aduca nenumarate satisfactii,dar O SA VA SCIMBE VIATA.Iata de ce trebuie sa va doriti cu adevarat un caine,nu sa il luati dintr-o toana.Daca inaite de a aduce in casa un caine te-ai documentat despre necesitatile lui(care sant specifice rasei),despre conditiile si timpul pe care trebuie sa i-l asiguri,despre educatia pe care trebuie sa o primeasca animalul ca sa poti convietui armonios cu el,si in fine daca ai dat o suma importanta de bani pentru noul tau prieten,e putin probabil ca il vei abandona pe strada.
Fiecare om o sa aleaga rasa care i se potriveste cel mai bine,ca personalitate,spatiu si costuri disponibile.
Nu e treaba mea sa imi dau cu parerea despre solutiile care trebuie adoptate pentru solutionarea problemei cainilor fara proprietari de pe strazi;pot doar sa constat ca ei asigura obiectul muncii a numeroase fundatii pentru protectia animalelor ca si pentru firmele de ecarisaj;mai pot observa ca in tari cu o chinologie foarte dezvoltata(si exemplul cel mai evident e Germania)sa solutionat aceasta problema,de maniera ca acolo nu exista caini in libertate pe strazi,pentru care nimeni nu isi asuma vreo rasundere;pot de asemenea sa sustin ca un caine nu se tine pe strada,in fata blocului sau alte locuri insolite,si ca detinatorul unui caine de rasa sau metis trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru el,fiindca vreau sa informez pe toti romanticii intarziati ca un caine metis,castrat sau nu,musca exact la fel ca si un caine de rasa,de aceiasi talie si produce,lasat de capul lui aceleasi daune.E inadmisibil ca haite ce caini,de rasa sau nu,lasati in libertate de niste inconstienti sa atace copii si batrani,si e la fel de inadmisibil sa nu ne putem plimba linistiti cu cainii nostrii vaccinati,deparazitati si dupa care curatam,de frica sa nu fim atacati de respectivele haite.Personal nu imi convine sa imi fie ucis sau mutilat cainele pe care l-am crescut de pui,si in care am investit mii de euro,pentru care platesc asigurari,si mai ales pe care il iubesc.
Concluzia e ca e preferabil sa CUMPARATI exact cainele pe care il doriti,cu un temperament echilibrat,sanatos,si un ascendent genetic controlat si controlabil,decat sa ADOPTATI un caine despre care nu aveti cum stii mare lucru si in care e probabil sa investiti ulterior sume mari de bani pe veterinari,medicamente,si dresori,pentru a-i lecui bolile si tulburarile de comportament.Intretinerea unui caine tine de talia acestuia si nu de faptul daca e de rasa sau metis cea ce inseamna ca singura diferenta referitor la costurile pe care le implica e data de pretul de achizitie care e neglijabil comparat cu suma investita in hrana,medicamentatie si suplimente in doar primul an de viata a cainelui.
Alegeti cu grija,pentru ca un caine sa fie o prezenta permanenta si iubita in viata dumneavoastra pentru ani de zile si nu pentru cateva ore.

despre cainii nostri

eu am fost dintotdeauna pasionat de rasa aceasta. ciobanescul belgian, in special specia malinois mi s-a parut mereu o rasa eleganta si puternica. ei au rezultate fantastice in mondioring si in ringul belgian. dar ce poti spune despre un caine care are capacitatea sa sara de pe loc, fara avant la o inaltime de aprox 3 m?
adevarul este ca atunci cand l-am adus pe micul foxe din belgia avea doar doua luni si parea o fiinta gingasa. nu am fost insa foarte surprins cand a redecorat toata casa conform dorintelor sale. dar dupa ce te uiti in ochii aia superbi ca de aur topit cum te poti supara?
fox implineste in aceasta vara varsta de doi ani . varsta foarte importanta ptr aceasta rasa caci le permite debutul in cadrul mondioringului, agiliti, ring belgian samd.
in aceasta vara pe mine si foxe ne asteapta o sesiune de antrenament tocmai in belgia in superbul brabant de valoigne, locul de bastina al malinului, unde ne vom antrena impreuna cu membrii clubului de malinois de acolo ptr concurs.

Despre rasa

Malinois-ul si-a inceput 'cariera 'ca un minunat caine ciobanesc,in zona orasului Malines,localitate dupa care a fost denumit.
Malinois-ul e o varietate a ciobanestilor belgieni,alaturi de Groenlandael(un caine elegant,cu o osatura mai usoara si o superba blana lunga,neagra),Terveruen(par lung,roscat),si Lakenois(un caine rustic,cu o blana scurta si creata).Malinois-ul e un caine robust,aproape cvadrantic,musculos fara a fi greoi,cu un mers usor si elegant,si o expresie mereu alerta,inteligenta,si circumspecta.Blana e scurta,aspra,rezistenta la intemperii,de culoare roscata,mai lunga pe picioarele posterioare si pe coada,mai scurta pe picioarele din fata si pe cap,unde formeaza o masca neagra,caracteristica.Desi blana e elementul care diferentiaza cel mai evident cele 4 varietati de ciobanesc belgian,diferentele dintre malinois si verii lui sant mult mai numeroase,si privesc atat temperamentul,caracterul,cat si fizicul animalului.Parerile expertilor sant contradictorii in aceasta privinta,unii considerand ca cele 4 varietati difera doar morfologic,estetic,find de fapt vorba de acelasi caine in 'ambalaje'diferite,iar altii sustinand ca malinois-ul a incetat a mai fi in primul rand un caine ciobanesc si ca evoluat intr-un caine utilitar prin excelenta,indispensabil fortelor armate,politienesti,si unitatilor de salvare.E evident cui da dreptate realitatea,malinois-ul fiind net superior celorlalte varietati de ciobanesc belgian cand vine vorba de paza,protectie,detectie si salvare,dar si in domeniul sporturilor canine(mondioring,agility,flyball,etc.)
Acest Ferari al lumii canine e recunoscut ca atare de toti specialistii in dresaj,elocvent fiind ca pana si politia germana incepe sa renunte la ciobanescul german in favoarea malinois-ul,iar armata SUA si fortele speciale israeliene,temutele Unit Oketz din cadrul Sayaret-ului folosesc exclusiv malinois.
Energia exploziva,dorinta nestavilita de a munci si a-si multumi stapanul,inteligenta si forta iesita din comun a acestui caine ca si capacitatea de gandi autonom si a lua decizii in fractiuni de secunda,il transforma intr-o arma redutabila,dar gentiletea,atasamentul profund fata de familia sa si inspecial fata de stapanul lui il fac un minunat caine de familie,un paznic feroce al proprietatii si al 'haitei' sale si in aceleasi timp un ideal tovaras de joaca pentru copii,capabil sa le tolereze ingaduitor abuzurile,si sa tina pasul cu energia lor debordanta.Indiferent ca lupta cu teroristii pe platoul Golan sau alerga dupa o minge in parc,Malinois-ul e un companion minunat,vesel,neobosit,demn de toata increderea,un amic caruia poti sa-i incredintezi viata si averea ta,dar mai ales prietenia ta.