Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda, este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Cea mai spectaculoasa minune a Romaniei - Salina Turda este un ansamblu de mine, amenajate pentru a putea fi vizitate de turisti, fara un efort deosbit, dat fiind ca este vorba de mina. Pe langa faptul ca Salina Turda este un important obiectiv turistic, o viziune interesanta si putin SF a arhitectei care cred eu ca a pus-o cu adevarat in valoare, este si un important centru de tratament si recuperare.
Dat fiind efetul benefic pentru afectiuni respiratorii, este recomandat celor suferinzi ca un mijloc de remediu natural.
Pe parcursul anilor s-a descoperit că mediul salin este deosebit de prielnic în tratarea afectiunilor respiratorii datorită temperaturii constante de 10 - 12 grade Celsius şi a umidităţii de 75 - 80% , precum şi datorită concentraţiei optime de aerosoli (particule de sare solide foarte fine). Viteza curenţilor de aer este de maxim 0,2 m/s (0,02 m/s în mina Rudolf).
In salina va puteti relaxa intr-un mod foarte placut, intr-un microclimat specific unei mine de sare. In cadrul centrului de tratament exista posibilitatea sa beneficiati de sedinte personalizate, conforme cu prescriptia medicului. In Mina Rudolf si Mina Terezia, renovate si modernizate, vizitatorii au posibilitatea de a petrece timpul intr-un mod placut. In Mina Rudolf exista o roata uriasa, cu 6 gondole, de unde cei dornici pot admira un peisaj panoramic. Acelasi peisaj panoramic poate fi admirat din liftul panoramic cu care se poate cobora in Mina Rodolf. Pe langa aceste elemente deosebit de spectaculoase, in Mina Rudolf exista si piste de minigolf, mese de biliard, teren sintetic de fotbal/volei/handbal/mese de ping-pong, loc de joaca pentru copii cu tobogane si alte elemente distractive, bowling si un amfiteatru cu 200 locuri avand scaune incalzite electric si avand dotari de ultima generatie, ideal pentru concerte. Daca vizitati Salina Turda puteti avea ocazia sa asistati la o reprezentatie adhoc al unor vizitatori, cum de altfel se mai intampla ca reprezentanti unui cor al bisericii sa "testeze" acustica deosebita a amfiteatrului.
Intrarea în salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7).
Primul document care atesta ca de aici se extragea sare este din anul 1271 iar undeva in jurul anului 1932 a fost inchisa datorita productiei mici, dupa care in cel de-al doilea razboi mondial a fost folosita ca adapost de catre localnici, dar ceva si mai interesant este ca a fost folosita si ca depozit pentru brinza localnicilor, in anul 2008 aceasta a intrat in procesul de moderniza ajungind in stadiul de acum si redeschisa publicului in anul 2010.
Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente).
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană. Romanii au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.