29 decembrie 2009

Primul Craciun

am facut bradul impreuna



am desfacut cadouri





am stat cu totii la masa iar Ada a stat chiar in capul mesei.


27 decembrie 2009

In picioare

Ada merge din ce in ce mai repede de-a busilea si in picioare se ridica tot mai usor.

23 decembrie 2009

Cea mai hazlie, ieftina si la indemana jucarie

De curand am avut o serie de revelatii. 

Revelatia nr 1: O sticla de plastic si cateva boabe de fasole pot fi cea mai atragatoare jucarie, si nu orice fel de jucarie, ci una educationala. Jucaria dezvolata functiile motrice ale mainilor, functiile senzoriale, urechea muzicala, si incurajeaza bebelusul sa mearga de-a busilea pentru a urmari sticla. 


va urma... 

21 decembrie 2009

Aspiratorul

Aspiratorul e o chestie f interesanta pe care as urmari-o, as gusta-o nitel si as sta cu ea in brate, dar nu ma lasa mama :(





17 decembrie 2009

Babysitter

Kira e de mare ajutor, sta cocotata pe fotoliu si supravegheaza joaca Adei. Acum 2 zile cand Ada plangea de mama focului (uraste orice costum de iarna, pulover sau caciula) Kira a venit rapid si a inveselit-o. Cred ca incepe sa o placa pe Ada.


Prima zapada








Ne-am plimbat, ne-am dat cu sania, am adus un pic de zapada in casa si Ada a mancat-o. In prima poza in spate se vede bradul plantat pentru Ada. :)

13 decembrie 2009

Camera e mai vesela

Dormitorul nostru, devenit intre timp camera Adei e de nerecunoscut: mobila mutata, pat urcat in pod, saltea pe jos iar pe pereti umbla tot felul de animalutze.



multumim Ioanei si Danei, zisa si Hobitul sau Nana pentru ajutor


Au trecut 6 luni

de cand Ada a intrat in viata noastra, ne-a schimbat-o radical dar ne place. Ne place mogaldeata cea stirba, fara par, purtatoare de scutec si zambet sugubat.


Mai nou
* Ada e mega incantata ca se poate ridica singura in picioare (de pe la 5 luni jumate),


* se pregateste sa devina alpinista si a capatat deja porecla de Tarzan (si nu, nu o tine nimeni, singura s-a urcat)


* exerseaza cu regularite zambetul de cuceritoare,



* iar la final de tura pica moarta de oboseala.


03 decembrie 2009

Locuri de dormit

Locurile preferate de somnic ale Kirei:

1. Laptopul




2. Patrunjelul pus la uscat

02 decembrie 2009

Diversificarea sau cum a inceput Ada sa deguste diverse bunatati

In principiu, introducerea solidelor se face undeva intre 4-6 luni, atunci cand copilul e pregatit, de preferat cat mai aproape de 6 luni. Noi am inceput la 5,5 luni. Ada pare pregatita: sta in fundulet, isi baga mana in farfuriile noastre, ba chiar imi e foooarte greu sa mananc ceva cand ea e prin preajma.
Singurica a gustat struguri, sfecla fiarta, ardei gras, painica de casa si flori




Initial am vrut sa incep cu legumele si Ada a gustat morcov fiert.


Dupa mai multe lecturi, mi-am dat seama ca nu conteaza cu ce incepi, legume sau fructe, cam tot aia e. Am decis sa ii dau pere si mere pentru ca e vremea lor si morcov tot o sa gasim in piata, dar pere nu prea. Marul nu i-a placut, mai incercam.

Important: pana la 1 an laptele ramane alimentul de baza al bebelusului, iar WHO recomanda alaptarea pana la 2 ani. Acum dilema mea cea mai mare este cum sa introduc solidele astfel incat sa nu afectez mesele de lapte. Am decis sa ii dau intre supt, sper sa fie alegerea cea mai buna.

M-am insipirat de pe Kellymom si WHO

Milestone : in fundulet - filmuletul

Am reusit sa o prind pe Ada cum se ridica in fundulet.

26 noiembrie 2009

Cum ai putut...?

Credincios, jucaus, prietenosIata un articol care m-a impresionat f mult, mi-a adus aminte de labradorul meu Lucky. Povestea lui e un pic diferita, eu eram inca o pustoaica necopta, iar Lucky a fost dat altor stapani.
Dupa un timp am realizat ce rau am facut sa accept ca el sa fie dat, dar a fost prea tarziu.

Când eram un căţelus, te binedispuneam cu năzdrăvăniile mele şi te făceam să râzi. Ziceai că sunt copilul tău, şi indiferent de câte perechi de pantofi ţi-am distrus şi de câte perne am smotocit, am devenit prietenul tău cel mai bun. Ori de câte ori făceam vreo năzbâtie, imi arătai degetul arătător şi imi spuneai: “Cum ai putut…?”, însă apoi te aplecai spre mine, mă rostogoleai şi mă mângâiai pe burtică…Educarea mea a durat ceva mai mult pentru că tu erai foarte ocupat, însă într-un final, împreună, am reușit. Îmi amintesc acele nopţi în care mă strecuram lângă tine în pat, şi cu boticul lipit de tine, îţi ascultam confidenţele şi visele secrete. Erau clipe în care credeam că viața e perfectă.Împreună făceam plimbări lungi, fugeam prin parc, călătoream cu maşina, ne opream să mâncăm împreună o îngheţată (eu doar cornetul pentru că “îngheţata era rea pentru căţeluşi”, imi spuneai). Mergeam împreună chiar şi la mare…Cât moţăiam eu la soare în timp ce te aşteptam să te întorci acasa la sfârşitul zilei!
Treptat, ai început să petreci tot mai mult timp la locul de muncă şi în afara casei pentru că îţi căutai un partener uman. Te aşteptam cu rabdare şi te consolam când veneai cu inima zdrobită de dezamăgiri. Nu ţi-am judecat niciodată deciziile şi ţopăiam de bucurie de fiecare dată când te întorceai acasă. Şi m-am bucurat când te-ai îndrăgostit…Ea, acum soţia ta, nu este o “iubitoare de câini” (nu îi plac), şi totuşi eu am primit-o cu drag în casa noastră. Am încercat întotdeauna să îi demonstrez afecţiunea şi supunerea. Eu eram fericit pentru că vă vedeam fericiţi. Curând au apărut “puiuţii umani” şi eu m-am bucurat alături de voi. M-a fascinat duioşia lor, mirosul şi culoarea lor rozulie… Vroiam să îi îngrijesc aşa cum îi îngrijeaţi voi… Doar că voi eraţi îngrijoraţi că aş putea să îi rănesc.Şi îmi petreceam timpul închis în cealaltă cameră, sau în cuşca de câini. Numai eu ştiu cât îi iubeam! Şi am devenit un “prizonier al iubirii”.
După ce au început să crească, am devenit prietenul lor. Îi lingeam în timp ce ei se urcau pe spinarea mea. Se agăţau de blana mea şi mă trăgeau, imi băgau degetele în ochi, îmi cercetau curioşi urechile şi îmi dădeau sărutări pe nas. Eu îi adoram, şi le adoram mângâierile, pentru că ale tale erau din ce în cemai rare. I-aş fi apărat cu preţul vieţii mele dacă ar fi fost necesar. Mă strecuram în patul lor şi le ascultam preocupările şi visele secrete. Aşteptam răbdător la fereastră să aud maşina ta când te întorceai de pe strada. A fost o perioadă în care dacă cineva te întreba dacă aveai câine, scoteai o fotografie cu mine din portofel şi le povesteai mandru despre mine. Au trecut câţiva ani şi apoi le răspuneai doar “da” şi schimbi repede subiectul. La început eram “câinele tău” iar apoi doar “un câine”.
Acum ti-e greu sa-mi faci capricii şi te plângi de fiecare cheltuială necesară pentru întreţinerea mea.
Ţi s-a oferit şansa să te muţi cu serviciul în alt oraş. Te vei muta cu familia ta într-un apartament în care nu este voie cu animale de companie. Ai luat această decizie pentru că aşa este mai bine pentru “familia ta”, însă îmi amintesc că a fost un timp când eu eram singura ta familie. Am fost încântat de plimbarea cu maşina până am ajuns…La adăpostul de animale! Mirosea a câini, a pisici, a teamă, a disperare…Ai completat documentele şi ai spus: “ştiu că veţi găsi o casă bună pentru el”. Au ridicat din umeri şi te-au privit cu tristeţe. Ştiau destinul ce-l aşteaptă pe un câine de o anumită vârstă, chiar având “pedigrí”. A trebuit sa îl indepărtezi de mine pe copilul tău atunci când, prins de gâtul meu implora strigând: “Nu, tati, nu îi lăsa să îmi ia câinele! M-am întristat pentru ei, pentru lecţia pe care le-ai dat-o atunci despre prietenie, loialitate, iubire, responsabilitate si respect pentru orice formă de viaţă. Tu m-ai mângâiat uşor pe cap evitându-mi privirea, şi ai refuzat să păstrezi ca amintire zgarda şi lesa mea. Aveai o întâlnire la care trebuia să ajungi, aşa cum aveam şi eu una…
După ce ai plecat, tinerii spuneau că probabil tu ştiai de mutarea asta cu mult timp în urmă dar că nu ai încercat să îmi cauţi altă familie care să mă vrea. Unul dintre ei, dând din cap a spus: “Cum ai putut…?”
Altfel, erau foarte drăguţi cu noi atunci când programul lor le permitea. Ne dădeau desigur de mâncare, însă mi-am pierdut apetitul după câteva zile. La început, întotdeauna când trecea cineva pe lângă cuşca mea, mă uitam sperând că eşti tu, că te-ai răzgândit, şi că totul a fost doar un vis urât…Am sperat ca printre oamenii ăia se va găsi unul care mă va lua să mă ingrijească, să mă salveze. Când mi-am dat seama că nu puteam concura cu puiandrii drăguţi care atrageau toată atenţia, m-am retras într-un colţ şi am aşteptat… La sfârşitul zilei am auzit paşii cuiva care venea după mine…M-au dus până la sfârşitul coridorului, într-o cameră separată. O cameră suspicios de liniştită. M-a ridicat pe masă şi în timp ce îmi mângâia urechile îmi spuse:“Nu-ţi fie teamă”. Inima mea a început să zvâcnească intuind ceea ce se va întâmpla. “Prizonierului iubirii” i s-au sfârsit zilele. Aşa cum era normal pentru mine, am simţit durerea acestei femei. Sarcina ce-i fusese încredinţată o apăsa chiar dacă încerca să o disimuleze. Ştiam acest lucru la fel cum ştiam atunci când fiind un căţeluş îţi cunoşteam toate stările tale.
Mi-a pus cu grija un garou pe laba din faţă. I-am lins lacrima de pe mână, aşa cum te lingeam şi pe tine când căutai alinare. Cu multă profesiune mi-a pus acul în venă. Am simţit înţepătura şi lichidul rece împrăştiindu-se în corpul meu. Imediat am început să mă simt adormit… Privind-o în ochi i-am şoptit:
“Cum ai putut…?”
Probabil pentru că înţelegea limbajul meu de câine, spuse: “Îmi pare rău”. Mi-a explicat că aceasta era munca ei şi că voi merge într-un loc mai bun, unde nu voi mai fi ignorat, nici abandonat. Un loc plin de lumină şi iubire, care nu se aseamănă deloc cu această viaţă pământească. Cu ultimele fărâme de energie am încercat să îi transmit printr-o bătaie de coadă că acel: “Cum ai putut…?”
Nu îi era dresat ei, ci ţie… Îţi era adresat ţie, bunul şi iubitul meu stăpân. Gândul meu era pentru tine. şi la tine mă voi gândi şi te voi aştepta mereu. Fie ca toţi cei dragi ţie să te iubească şi să-ţi fie loiali, cel puţin pe cât te-am iubit şi ţi-am fost eu.
Nu te voi uita niciodată…
Nota autorului
Dacă “Cum ai putut?” ti-a adus lacrimi in ochi pe măsură ce ai citit-o, aşa cum mi-a adus şi mie pe masura ce o scriam, este pentru că aceasta este povestea a milioane de animale de companie care mor in fiecare an în adăposturile de animale din toată lumea. Oricine este binevenit să distribuie acest eseu în scopuri necomerciale, atâta timp cât este atribuit în mod corespunzător dreptul de autor.
Vă rog sa-l folositi pentru a ajuta la educarea publicului larg, pe site-uri web, în buletine de stiri, la adăposturile de animale şi in cabinetele medicale veterinare.
Spuneţi oamenilor că decizia de a adopta un animal de companie este foarte importantă şi pe viaţă, că animalele merită toată dragostea şi atenţia noastră. Dacă nu îl poţi îngriji, este de datoria ta să îi găseşti altă familie care să o facă. La orice adăpost de animale puteţi găsi sfaturi bune în acest sens. Orice fiinţă vie este preţioasă. Te rog, fa ceva pentru a opri sacrificiile şi sprijină campaniile impotriva abandonului fiinţelor necuvântătoare.
Mulţumesc.
Jim Willis

Via Brish

17 noiembrie 2009

Milestone : in fundulet

Ada a reusit ieri sa se ridice in fundulet. Uraaa!! Isprava a repetat-o de 2 ori, prima data nu am fost prin preajma sa o vad, asa ca a mai repetat. Iar azi s-a laudat si la tati.
Filmulet inca nu avem, dar incerc sa o prind.
5 luni si 5 zile :)

15 noiembrie 2009

Manuta de bebe


Noutati:
Pregatim o mega intalnire de bebelusi pentru sambata viitoare, stay tuned.
In dec mergem la curs de prim ajutor pentru bebelusi.
Mami, adica Cris, merge la sala cam de 3 ori/sapt (Pilates si Cycling).

11 noiembrie 2009

5 luni

5 luni, 68cm si 6,7kg.
O fi bine, o fi in parametrii normali? Habar nu am si nici nu conteaza, Ada e cea mai frumoasa, cea mai desteapta si cea mai zambareata bebelina... aaa, si cea mai mucioasa. Dar scapam noi de mucii astia.
De ieri ne-a iesit legarea in wrap la spate - double hammock - e super fain, revin cu poze.

LE: Iata si poza

04 noiembrie 2009

Noutati cu si despre Ada

1. 2 dintisori se pregatesc sa iasa, rezulta hoas mare. Ada roade orice, dar cele mai bune sunt degetele mele sau a lui daddy.

2. Erik ne-a trimis niste botosi f draguti (handmade by his girlfriend)


3. Ada a gustat ieri struguri. A stat pe masa, a inspectat si apoi s-a decis sa studieze mai indeaproape un ciorchine. A scos toate boabele de pe ciochine, unele le-a spart, unele le-a bagat in gurita. A si mancat 1-2 boabe, dar cu grija, a scuipat coaja. Asta e autodiversificare?


4. Am fost la Mogosoaia si avem poze frumoase.




Top 10 Breastfeeding Slogans

sursa: http://primalmommies.blogspot.com/2009/08/top-10-breastfeeding-slogans.html

Am gasit aceste slogane, mi-au placut mult asa ca le trec aici.
1. I breastfeed because I couldn't produce enough formula.
2. Breastmilk: Never Been Recalled
3. I drink until I pass out
4. If breastfeeding in public disturbs you, please feel free to put a blanket over your head.
5. My baby doesn't like to eat in the bathroom.. do you??
6. Yes, I'm still breastfeeding. Get over it.
7. Formula-$10. Paci- $2. Breastfeeding..Priceless.
8. Don't be a weaner..Breastfeeding is for toddler's too!
9. When you feed your children in a bathroom, I will too.
10. Instant Happy Baby: Just add breastmilk.

29 octombrie 2009

Ada a cazut

E clar, Ada e din ce in ce mai mobila. Azi a reusit sa cada din pat. Am lasat-o pentru 20 de secunde singura in pat, era aproape de perete, ocupata sa studieze o paturica. Nu imi explic cum a reusit sa se miste asa de repede incat sa faca cunostinta cu podeaua.
A plans f putin, nu pare sa aiba nici un cucui. A cazut pe burtica.
Gata, de acum incolo nu o mai las singura in pat. Va sta in tarc si ii voi amenaja spatiu de joaca pe podea, pe covor.

26 octombrie 2009

Ada e din ce in ce mai mobila

Mai e putin si o ia la goana de-a busilea. Acum daca vreau sa o imbrac o alerg prin tot patul. In curand va trebui sa o alerg prin toata casa :)

Cam de o saptamana a inceput sa intinda mana dupa jucarele si chiar se supara daca nu o duci acolo unde vrea sau daca ii iei obiectul pe care tocmai il studieaza (adica il degusta)

15 octombrie 2009

Cu pletele in vant

Zilele astea a fost frig, a batut vantul cu putere si Ada a simtit pentru prima data ca vine iarna.
Am continuat sa iesim afara in carucior sau in wrap. Cel mai fain a fost in wrap. Ne-am jucat cu Fax, am dat de mancare la "nasparlici", am admirat flori, am cules mere si am intis rufe.

Milestone : rostogolire

Ad a devenit experta in rostogoliri (la 4 luni fix). Deja o alerg prin tot patul pentru a o imbrac. O pun pe scutec si pana sa il inchid ea deja a facut o rostogolire si se pregateste de a doua. Cel mai comic este imbracatul cu dres, e ca si cum as incerca sa pun un dres pe o caracatita.



De vreo saptamana se cazneste sa duca piciorusele la gura si este din ce in ce mai aproape de tel. Cred ca maine va reusi. :)

10 octombrie 2009

Poezie

Pe asta lume am venit plângând,
Sunt asa de mic, gigas si plapand.
E prea multa lumina si e asa de frig,
Sunt singur fara tine si mai tip un pic.
Dar n-o sa ma supar sa stii,
Daca tandru m-alinti si în brate ma tii,
Si din somn ma trezesc si prind
Sânu-ti cald ce pe obrajori îi simt.
Iar daca m-agit, caut si mi-e sete,
Ss ai rabdare, mângaie- ma cu blândete,
Laptele, caldura si dragostea ta sa mi le dai,
Atât îti cer mamico,de la tine în dar,
si îti promit ca nici n-o sa mai plâng,
Mamico! Da-mi odata sa manânc!

nu stiu cine a scris-o. am gasit-o intamplator si mi-a placut.

27 septembrie 2009

Articole interesante: AP (attachment parenting)

Tie ti-ar placea? - link articol
cateva citate:
"Ţi-ar plăcea să ţi se refuze mângâierile atunci când te simţi singur şi speriat?
Ţi-ar plăcea să plângi de foame şi să ţi se refuze mâncarea pentru că încă nu este ora mesei?
Ţi-ar plăcea să fii etichetat drept „rău” sau „obraznic” când tu eşti de fapt curios de tot ce se petrece în jurul tău?
Ţi-ar plăcea să ţi se spună că eşti răsfăţat în vreme ce tu nu faci decât să reclami dreptul tău la iubire?
Ţi-ar plăcea să ţi se spună că ar trebui să iei masa în baie ori într-un loc ascuns, că e ruşine să sugi (să mănânci) în public?
Ţi-ar plăcea să ţi se repete obsesiv „nu e voie” în vreme ce tu nu vrei decât să-ţi cunoşti mediul?
Ţi-ar plăcea să fii aşezat între perne, chiar dacă nu vrei, pentru că „trebuie” să stii să stai în şezut?
Ţi-ar plăcea să fii învăţat să stai în picioare sau să mergi? (de parcă fără ajutor nici n-ai putea merge vreodată!)
Ţi-ar plăcea să nu ştii niciodată cum să cazi, pentru că mereu e cineva care te prinde?
Ţi-ar plăcea ca cei din jur să se maimuţărească la tine şi să-ţi vorbească ca unui retardat?
Ţi-ar plăcea să fii minţit sau să ţi se facă promisiuni niciodată onorate?
Ţi-ar plăcea să fii luat şi ţinut în braţe chiar dacă nu vrei, doar pentru că cineva nu te-a văzut de mult?
"

....voi completa pe parcurs

25 septembrie 2009

Am descoperit un piciorus

Sa fie oare al meu?! hmmm... treaba trebuie studiata cat mai indeaproape.

15 septembrie 2009

Rostogol complet

De azi Ada se rostogoleste oficial de pe burtica pe spate si invers. :) Film nu avem, dar poate reusesc zilele astea sa o prind.
Cu EC treaba merge din ce in ce mai bine. De ieri dimineata pana azi dupa masa am folosit doar 2 scutece (noaptea). La somnicul de pranz a avut scutec dar de fiecare data l-am gasit uscat. In rest, cat a fost treza a stat fara scutecel. Am stat amandoua pe o paturica in curte. Eu la calculator si ea langa mine, a admirat copacii, frunzele, iarba, catelul si pisica.

11 septembrie 2009

3 luni

Azi Ada implineste 3 luni. Am sarbatorit cu o masa scurta la restaurantul unde vom face si botezul. Ada s-a plictisit la un moment dat si s-a hotarat sa planga si nu vroiam nimic, nici papi, nici plimbat. Am plecat val vartej la masina, unde Ada s-a mai linistit si a papat un pic si apoi somnic. Se pare ca ii era somn si nu isi gasea locul sa doarma.

Nici nu imi vine sa cred ca deja au trecut 3 luni de cand Ada a aparut in viata noastra. Trece totul asa repede, deja am uitat cum era acum 1 luna sau 2. Uite ca are si blogul asta o utilitate, numai sa ma tin de el si sa notez toate noile ei achizitii. Btw, ieri Ada a mers pt prima data cu metroul. A fost f interesant, a dormit la greu in sling, nu cred ca a apucat sa vada mare lucru.



Si uite asa se antreneaza daddy si Ada aproape in fiecare dimineata. Se pregatesc de maraton.

08 septembrie 2009

Rostogol

Azi e zi memorabila, Ada a reusit sa se rostogoleasca (de pe burtica pe spate). A mai facut-o ea si acum 5 zile, dar atunci am avut impresia ca a fost ceva intamplator. Acum sunt sigura ca e ceva constient. Dupa ce s-a rostogolit prima data i-a placut asa mult miscarea, incat a mai repetat-o de vreo 5 ori.


Cu EC continuam, acum dupa ce face la chiuveta imi trage un zambet f multumit.

Azi am si cantarit pitica si are 5.3kg.

Avem o noua pozitie in sling - Kangoroo. Ada e incantata sa vada tot ce se intampla si sa fie in brate la mine. Chiar a adormit in pozitia asta.


De notat 2 siteuri f faine cu intrustiuni sling si wrap. Unul e in greaca, insa pozele sunt destul de ilustrative. Acolo am vazut cum poti tine bebele in sling in pozitia pt burp. Ce util ar fi fost sa stiu asta acum vreo luna.1 si 2

06 septembrie 2009

EC si alte noutati

Am hotarat sa incercam si noi EC (elimination communication), macar part-time. Oricum o tinem pe Ada cu fundul la aerisit cam 1 ora pe zi, asa ca in timpul asta nu strica sa incercam EC si apoi, cine stie poate putem creste ora asta.
Treaba para sa mearga f bine, am inceput de vreo 4 zile, timp in care am tot incercat sa vad vre-un semn inainte de pisu. Si nimic, doar dupa apare semnul - multumire totala. In schimb, am inceput sa inteleg cat de cat care e ritmul ei de pisu, si ieri, am reusit pt sa prind 2 pisu in chiuveta. Sunt f mandra de mine si de mititica. Saptamana asta merg sa ii iau olita.

Alte noutati:
- De vreo 4 zile Ada a inceput operatiunea "taras - grabis". E o dulce cum se taraste ea pe burtica.


- Tot acum vreo 4 zile, a tinut un super concert cu tanti Milli - a tipat cat a putut ea de tare de.... placere.

10 februarie 2009