Sfântul moș Nicolae

Sărbătorile de iarnă, și mai ales Crăciunul modern -îmi pare rău s-o zic- sunt în mare parte un pretext consumerist, un îndemn entuziast la "Nu mai stați, doar cumpărați și planeta neglijați!". De-a lungul anilor, cetățenii moderni, în special orășenii dar nu numai ei, s-au îndepărtat fără să se mai gândească de simplitatea și firescul lucrurilor, de înțelesul Sărbătorilor și de spiritul curat și inocent al copilăriei adevărate.
Nu știu cum va fi fost acum vre-o sută de ani în urmă, ce puneau copiii în brad, cum decorau prin casă, cum sărbătoreau...sunt doar câteva poezii de prin literatura română care surprind crâmpeie din iernile de altădată. Mă gândesc acum la versuri de Coșbuc, precum Iarna pe uliță, În seara de Crăciun, dar și la povești din bunici. Nimeni nu râvnea atunci după brăduți de plastic, ornamente făcute în China, de jucării electronice și gadgeturi atât de râvnite de copiii de azi...
Mă gândesc deja la ce vor ține minte copiii mei, acum micuți, când vor fi la rândul lor părinți și vor dori să sărbătorească momentele frumoase cu ai lor copii.
Sper să țină minte că moșul e doar unul și acela sfânt :), Nicolae pe numele lui, nicidecum Saint Nicholas, Santa Claus sau altfel.
Că de Crăciun sărbătorim nașterea pruncului sfânt Iisus și acesta e cel mai mare dar pe care Fecioara Maria, Maica sfântă l-a făcut omenirii.
Să se bucure de spiritul Crăciunului dăruind fără să aștepte ceva în schimb, în loc să sufere în goana după cadouri și în comparațiile sociale inevitabile cu colegii și vecinii.
Iar acum, pe termen scurt, m-aș mulțumi doar să rămână aceeași copii uimitori care își pun imaginația la lucru cu cutiile colorate de carton în loc să tânjească după noutățile de la televizor (jucării care se strică la fel ca oricare și le strică și bucuria de a se juca totodată). 
Dar presupun că pentru toate astea, eu-mama și noi, părinții în general, am semnat în fișa postului că ne asumăm responsabilitatea :).
Acum știu și ce să cer de la moșul sfânt, Nicolae  la rugăciunea de diseară:). În afară de puterea de a nu trece indiferentă pe lângă toate cazurile triste din jurul meu, în orice anotimp ar fi ele, o să-i mai cer să mă ajute să le ofer mereu copiilor cât mai mult din timpul și din dragostea mea.

Vă doresc ca sfântul Nicolae să vă aducă ce este mai bun vouă și copiilor din viața voastră :)
Cu prietenie,

Raluca
proprietar Casa cu cadouri

Casa să v-o împodobiți...

...flori de trandafir (că din astea avem la săculeț :)), oaspeții să vi-i primiți cu drag și cu cadouri alese. Pentru sărbătorile de iarnă, pentru cadouri, pentru momente de răsfăț, vă pregătim tot felul de oferte la Casa cu cadouri. Poftiți un exemplu.
Ce merge mai bine împreună decât un ceai de petale de trandafir (în amestec plăcut cu fructe confiate sau cu ghimbir pentru cei mai îndrăzneți), servit dintr-un ceainic pictat manual care -ți zâmbește pe sub mustăți. Alături șade cuminte o prăjitură de casă cu fulgi de migdale și un iz de coriandru, cu un pui sprințar de ren ce îndeamnă la năzbâtii. Și papuceii pentru seara Sfântului Nicolae sunt pregătiți, și niște fundițe cochete pentru împodobit fete :)
Și multe altele, dar-vorba lungă, sărăcia omului! Până or veni Sărbătorile și timpul de respiro, la Casa cu cadouri încă se lucrează.Elfi n-avem, doar mâini harnice și suflet iubitor de frumos :)

Vă aștept cu drag,

Raluca
proprietar Casa cu cadouri.

La Casa cu cadouri au inceput pregatirile

Sunt momente in an cand Casa se transforma aproape intr-un atelier al lui Mos Craciun, doar ca forfota incepe cam...de acum :).
O data cu primele idei de cadouri -caci a ramas mai putin de o luna pana la Sfantul Nicolae- incepe un soi de frenezie care ma prinde in iuresul ei. O canita pictata pentru mama si una pentru persoana iubita, un set de tablouri pentru o casa noua, hainute unicat pentru cel mai mic membru al familiei si o bentita pentru un botez pe ultima suta de metri, globulete pictate, farfurii decorative si ornamente pentru bradul de Craciun si o bentita cocheta pentru mama si o fundita dulce pentru cea mica si...si...si...astea sunt doar exemple, caci dorintele si cererile sunt mult mai variate.
Nu mai pot deja sa respir! :) Sunt multe de facut si incep cu un anunt:
Lista comenzilor a inceput deja si as prefera sa le preiau inca de pe acum. In data de 20 decembrie imi incetez activitatea (cel putin pana la inceputul anului 2014).
In timp ce obiectele gata manufacturate va vor sta la dispozitie online (Casa cu cadouri pe Facebook) si la magazinul Lavly (zona Unirii, Timisoara) in limita stocului disponibil, pentru comenzile personalizate va rog sa ma anuntati din timp.
Timpul este esential pentru discutarea detaliilor si executia cadourilor, precum si de conditiile de lucru pentru fiecare dintre ele, in special pentru textilele si ceramica pictate manual care au nevoie de un timp minim de uscare de 48 de ore (in functie de producatorul vopselelor).
Pentru a nu mai fi in situatia neplacuta de a refuza cererile voastre de cadouri unicat, va astept comenzile pe email sau telefonic, incepand chiar de azi.
Daca nu v-ati gandit exact ce doriti sa daruiti, putem gasi impreuna ideile pentru cadouri grozave!

Cu prietenie,
Raluca
proprietar Casa cu cadouri

Sandale crosetate Petite Rose

Majoritatea mamicilor viseaza la o tinuta speciala pentru botez pentru micutii lor, mai ales pentru fetite. De la un simplu body personalizat cu numele copilului sau un slogan sau un desen pana la rochite pictate manual, o tinuta deosebita si memorabila se poate realiza cu usurinta, fara a fi nevoie sa colindati magazinele "mainstream" renumite. Bineinteles ca si o tinuta realizata la comanda va avea nevoie de niste conditii, referitor la timpul de lucru si costuri. Cele din urma sunt insa ajustabile in functie de cereri si de bugetul alocat, spre deosebire de ceea ce se poate cumpara din magazine. In ce ma priveste, cred ca pentru un artizan totul este ajustabil: modelul, pretul, materialele etc, e nevoie doar de o buna comunicare si toata lumea va fi multumita.
Este drept ca unele idei, cu cat sunt mai bune, cu atat devin populare si toata lumea doreste acelasi lucru si alti artizani preiau ideile si incetul cu incetul ideea originala de la inceput se transforma intr-un curent. Uneori chiar magazinele "de-a gata' preiau aceste idei si le transforma in produse in serie (poate voi scrie un articol separat despre asta, dar e de-ajuns sa priviti in magazine gen Meli Melo, Bershka, Stradivarius etc pentru a vedea produse care au la origini inspiratie artizanala).
Eu ma plictisesc destul de usor sa fac mereu acelasi lucru, sunt de obicei in cautare de ceva nou. Si de cele mai multe ori ma gandesc la lucrurile pe care mi le-as dori eu, pe care le-as admira, pe care le-as diferentia de o gramada uniforma si pe care le-as tine minte.
Asa m-am intors pe firul memoriei la copilaria mea :). Cand eram micuta, bunica imi croseta pantofi de vara si le punea talpi (nu mai stiu cum facea asta, dar erau talpi zdravene, rezistente). Aratau ca niste tenisi minimalisti, cam in genul celor de la Lacoste (atentie, trendsetteri, nu furati ideea, ca va spun bunica-mii!).Pe scurt, eu ii adoram si publicul ii admira :).
Dupa atatia ani am convins-o tot pe ea sa ma ajute cu acest proiect (de invatat sa crosetez nu am rabdare).
Rezultatul: o pereche de papucei lucrati integral manual- prima pereche de acest gen, pentru o micuta cocheta, intr-o zi speciala (sau mai multe :)). Panglicile de satin siclam sunt detasabile si se pot inlocui cu altele colorate diferit, in functie de restul vestimentatiei.Talpile sunt taiate din talpi de cauciuc si imbracate in material textil, lipit si cusut. Nu sunt gandite pentru purtare intensiva, ci pentru copii sub un an (marimi de la 18 la 20, aproximativ).
Pentru comenzi personalizate, insa, nu va pot garanta ca modelul se va putea realiza identic. O data pentru ca bunica mea este foarte selectiva si nu mai croseteaza decat pentru stranepotii ei si a doua oara pentru ca si mie imi place sa incerc ceva usor diferit.
Dar eu zic ca merita incercat, nu se stie niciodata. Va astept oricand sa dati un tur al Casei cu cadouri, pentru idei, inspiratie si conversatii.

O zi faina, creativa!

Ralu
proprietar Casa cu cadouri

Buburuze plimbarete

Pe masura ce trece vara, adunam tot mai multe perechi de pantofiori si sandale purtate si raspurtate, dar de care fiica-mea inca nu se poate desparti. Asa ca sunt nevoita sa le reconditionez pe cate unele, cum sunt cele de mai sus.
Au fost niste papucei rosii simpatici de la Auchan, pe care plimbarile pe "moto" si joaca in nisip le-au zdrentuit destul (nu va pot arata poze, pentru ca am facut unele miscate...). Confortabili papucei, dar uratei. Pe scurt, am scos vopselele textile si cele 3D si m-am apucat de treaba.
Dupa ce i-am scos din masina de spalat (inca un factor care contribuie la uzarea lor, dar indispensabil pentru mine cand e vorba de incaltaminte textila), i-am lasat la uscat, am curatat toate elementele inutile- scame si o fundita care se scamosase si am dat drumul la pictat. Intai am folosit vopselele textile, care cer fixare la cald dupa vreo 48 de ore (timp in care se usuca bine). Abia la sfarsit folosesc vopselele 3d (Tulip), pentru ca nu se comporta bine sub actiunea fierului de calcat, deoarece nu sunt facute sa fie fixate la cald.
Si le-am lasat din nou la uscat, dar nu prea mult, ca dimineata le-a ochit fetita mea si le-a luat la plimbare.
The end :)

Un pic de mare nu strica nimanui

Sandale textile pictate cu culori impermeabile

..si cu siguranta nici sandalelor de copii nu le displace :)
In privinta ideilor pe care le pun in aplicare, poate sa ma contrazica oricine, doar cu fetita mea vad ca n-o scot la capat...In dimineata in care i-am prezentat noul design a stat cateva clipe pe ganduri: ceva nu-i era clar. Nu faptul ca le-am reconditionat pe bietele sandale dupa o purtare intensiva si entuziasta. Ci lipsa de simetrie. Iesirea din tipar :) Pe mine ma amuza, dar pentru ea era intrigant.
"-Mami, de ce e doar o barca?"
..."-Pentru ca...se misca pe valuri".
Nici raspunsurile mele nu sunt la inaltime, sunt tot...pe valuri. A insistat:
"-Dar nu poate sa fie doar una, nu poate sa se miste!"...
Si cam aici ne-am impotmolit cu negocierea. Ideea mea mi s-a parut doar mie geniala. Nu-i prima oara si cu siguranta, nici ultima. Pentru fiica-mea o pereche de pisici jucause e mult mai admirabila decat o barca ce migreaza de pe un papuc pe altul si lasa in urma niste pescarusi...Mai avea vreun rost sa insist si ca e vaporas?
Important e ca sunt din nou purtate, la fel de intensiv, dar poate mai putin entuziast.

Bucuria de a darui

Sa faci un cadou frumos poate fi considerat o arta. Unii o practica firesc, cu usurinta, altii sunt la nivel de incepatori, dar exerseaza, pe cand altora oferitul de cadouri le da de-a dreptul batai de cap.
Pentru fiecare dintre voi, imi pun la dispozitie ideile si priceperea, ca sa aveti satisfactia unui cadou reusit.Sunt contactabila :)
Pana una, alta, vreau sa va impartasesc o observatie care va va ajuta sa vedeti mai clar semnificatia activitatii de a darui si sa alegeti in cunostinta de cauza.
Nu-i mare filozofie. 
Oferind cadouri, ne asteptam sa obtinem ceva in schimb. O stare placuta. A mea, a celui care primeste sau ambele variante simultan. Eu primesc un feedback pozitiv, vad cum i se lumineaza fata sau un alt gest asemanator. El/ea primeste ceva frumos sau util sau si-si (evident, nu iau in calcul varianta "nu-i place", pentru ca se presupune ca am alocat timp si interes pentru a face un cadou pe placul persoanei respective).
Asadar, primul pas cand pornim sa alegem un cadou nu este bugetul, ci sa vedem unde inclina balanta bucuriei.
"Cui vreau sa-i fac o bucurie?"
Mie sau sarbatoritului?

1. Cadoul visurilor mele
Daca ai cumparat macar o data un cadou pe care ti l-ai fi dorit pentru tine, atunci stii la ce ma refer. Este si asta o practica intalnita in viata reala, sa faci cuiva un cadou pe care ti-ar fi placut chiar tie sa-l primesti. Daca se intampla asta, destinatarul e gresit! Opreste-l pentru tine si cauta mai departe. Ai obtinut garantat o bucurie- pe a ta.
Sanse micute sa il bucuri si pe celalalt.

2. Cadoul neutru
Ai gasit totusi un obiect pe care nu ti-l doresti pentru tine, ci i s-ar potrivi cadorisitului. Observa si in acest caz ce asteptari ai: sa te simti bine cand i-l oferi, cand il descopera, cand il foloseste? Sa se bucure, sa-l foloseasca cu placere? Cui vrei sa-i faci o bucurie? Daca raspunsul este "persoanei sarbatorite" sau "si lui, si mie", atunci esti pe calea cea buna.
Sanse rezonabile sa nimeresti ceva.

3. Cadoul visurilor sale
Suntem inca in miezul problemei. Ai gasit un cadou care nu-ti trezeste nicio reactie, poate chiar iti displace personal si n-ai vrea sa il primesti vreodata, dar stii sigur ca persoanei care urmeaza sa-l primeasca ii va aduce satisfactie. De fapt doresti sa ii oferi persoanei respective o stare placuta, o bucurie neconditionata si asta s-ar putea numi meta-cadou, daca am face filozofia cadoului :).
Sanse mari sa te apropii de cadoul potrivit, 

4.Cadoul ideal
Si am lasat la urma cadoul ideal, cel care aduce deopotriva bucurie persoanei respective cat si tie. Mai greu de gasit, dar nu imposibil. Cadoul cu energie pozitiva.
Cum il gasesti? Poate nu e asta intrebare potrivita. Poate ca e ceva ce trebuie sa faci chiar tu, in cazul in care nu se gaseste de cumparat. Varianta rapida este cea in care cadoul consta intr-un produs usor de obtinut. O carte, de exemplu, daca iti place si tie si prietenului tau, poate fi o bucurie pentru amandoi, probabil o sa ti-o dea si tie s-o citesti, daca o ceri :)
Si de aici discutia se poate ramifica. Este ceva de cumparat, de facut, de organizat etc? Cine, ce si cum? Si cand? Si asa mai departe.
Eu zic sa continuam cu o alta ocazie.
Pana atunci, astept parerile voastre. De curiozitate.



p.s. poate stiti deja expresia latina Do ut des, Iti dau ca sa imi dai. Nu am adus in discutie cadourile interesate pentru ca subiectul nu ma intereseaza, dar daca vreti si aveti idei de pornire, putem sa dezvoltam.

Perne decorative Romance Oubliee

Set pernute deco "Romance oubliee"
Dupa o idee de Franz Liszt
Unicat, se realizeaza la comanda (casacucadouri@gmail.com)

Pentru ca in viitorul apropiat ne vom schimba domiciliul si totodata decorul, in capul meu se desfasoara zece mii de planificari de interior si decoratiuni. Mi-am dat seama-inca o data- ca marea problema generatoare de stres in ziua de azi este PALETA prea larga de OPTIUNI.
Poate ca au fost vremuri in care oamenii nu prea aveau ce si de unde alege, optand adesea pentru variantele existente (cei conformisti) sau creandu-si propriile modele cu propriile puteri, idee cu care eu sunt de acord in foarte mare masura. 
Azi insa ai atat de multa libertate de alegere incat posibilitatile devin ametitoare. Nici bugetul nu este o problema atata timp cat poti/ vrei sa iti cauti alternative mai ieftine dar estetice. Este greu uneori sa alegi dintre stilurile posibile si de aceea ar fi ideal sa iti definesti stilul in care te simti confortabil sa traiesti zi de zi. O casa primitoare este una in care iti permiti sa fii tu insati/insuti.
Asa si noi, am pornit la treaba. Cautam idei, adunam poze, schitam modele pentru inspiratie, ca intr-un final sa avem de unde alege. Frumoasa preocupare, nu pot sa ma plang :) Mai greu e sa ma decid intre modern/indraznet si vintage/shabby chic.
Deocamdata sunt pe vibratia vintage, interpretata in stilul meu: obiecte estetice, care pot spune o poveste ochilor care privesc. Voi pe ce vibratie sunteti? :)

Daca iti place Casa cu cadouri...

...atunci te astept sa ne vizitezi si pagina de Facebook, care a devenit in ultimii doi ani o unealta de comunicare mai des folosita decat aceasta pagina de blog (unde si-au gasit loc povestile din spatele produselor).
Daca iti place ceea ce vezi, ma bucur sa aflu de la tine ce si cum.
Daca nu iti place, din nou ma bucur sa imi impartasesti detaliat feedback-ul tau.
Astept cu interes comentariile tale. Ce ti-ai dori sa porti, sa faci cadou sau sa primesti :) Sugereaza-le discret si prietenilor tai cam ce gen de cadouri iti plac sau lasa un comentariu la pozele din album cu "On My Wishlist"/"Pe lista mea de dorinte".

In imagine este un model de tricou pictat cu culori textile, impermeabile, unul dintre putinele pe care mi le-am facut mie, pentru ca am alocat mai mult timp cadourilor pentru ceilalti. Asa ca poate n-ar fi rau sa imi incep propria mea lista de dorinte, nu de alta, dar mai e putin pana la ziua mea :).

Pisicei de vara

Nu mai știu cum se spune exact, dar sunt de acord că de cele mai multe ori cizmarul riscă să rămână desculț...sau cel puțin copiii lui. În cazul de față eu sunt cizmarul din zicală și copiii mei sunt cam ultimii care beneficiază de abilitățile mele artizanale...Dar circumstanțele nefavorabile au fost de așa natură că fiica mea chiar a rămas desculță, la propriu nu doar la figurat.
Nou-nouți, pantofii ei cu pisicuți (cumpărați din magazin, că doar v-am spus că nu am timp decât pentru comenzi...:P), i-am pierdut frumos în parc. Sau nu neapărat frumos, dar foarte ușor, distrată cum sunt și bătută în cap de soarele amiezii de duminică...
Pentru că fiica mea e mare admiratoare de pisici (și pentru că pierduții erau tot pisici, dar maro) m-am pus pe treabă. Pisicile trebuiau înlocuite cât mai rapid.
Achiziționat espadrile simple de pânză, foarte ușoare în picior și testate anterior. Culoare nouă, pentru diversitate (a mamei, în special, că se plictisește repede...). Pus în aplicare modelul cerut de clientă, cu culorile textile de care nu mă mai despart de câțiva ani buni. Ieșit un model cu botic ceva mai lunguieț, ceea ce mă face să le botez căprioare, nicidecum pisici.
Trezit copila din somn a doua zi dimineață, întâlnire emoționantă cu zâmbete și țopăieli, însă declarat ferm: Sunt pisici, nu căprioare. Purtați cu succes peste tot.
Deci, așa rămâne. Cine-s eu să zic mai bine?

Căsuța din pădurea adormită

Chiar dacă timpul a trecut și nimic n-am mai postat, să știți că nu am renunțat. Casa cu cadouri e mai plină ca niciodată...în special de copii (în special, ai mei, cu care cresc zi de zi, dar și ai altora, pentru care meșteresc zi de zi). De dorințe împlinite, semi-împlinite și în curs de împlinire. De oboseală, dar și de momente speciale. De creativitate, împletită adesea cu frustrarea că ziua nu are decât 24 de ore și nu pot face tot ceea ce îmi trece prin cap.
De aceea, am prioritizat. De lucrat, am mai lucrat, dar puteți vedea mai ușor pe Ceaslovul cu fețe (Facebook, that is...) decât aici.
Mă întorc cu forțe proaspete, dar tot limitate, să vă mai povestesc una, alta, să vă mai arăt câte ceva, să vă răspund la întrebări, să conversăm și -în principal- să vă transform cadourile din idee în realitate.

Bine v-am regăsit,

lectură plăcută!

Raluca,
proprietar Casa cu cadouri