Si nu orice gust, ci gust dumnezeiesc, de tiramisu... Adica un amalgam de esente si arome care se completeaza cum nu se putea mai bine pentru a-ti scoate chiar si din mormant orice sentiment de care nici nu te stiai capabil. Fie, recunosc, poate m-am lasat putin furata de micul meu rasfat, dar cu libertatea n-am glumit...
Pentru prima oara simt si eu ca am vacanta. Si o simt prin fiecare pagina de carte pe care o citesc cu nerabdare, prin fiecare plimbare fara griji sau clipa de iubire fara cosmarul ceasului care atarna de perete. Din pacate, n-o sa tina prea mult... Evadarea din propria-mi viata se termina curand, iar eu nu stiu daca sa ma bucur sau nu.... Pentru ca am o dilema, nu stiu daca incantarea inceputului vine de mai multe ori, daca o sa fiu capabila sa ajung la ea inca o data, si inca o data...
Dar deja m-am abatut de la subiectul de la care am plecat... Am scapat, deci, de cele doua restante care mi-au inghitit fara rusine mare parte din vacanta mea. Abia acum am realizat ca, din fericire, nu mai am nimic de facut... Si e placut, mai mult decat placut. Ce am mai realizat este si ca vremea de afara nu a asteptat dupa mine. Mi-o reaminteste in nesimtire plapuma... Mi-e prietena, dar prietena cu forta. Nu as vrea sa fie utila..dar se incapataneaza sa imi demonstreze ca fara ea nu pot si pace. Pe de alta parte, deja am umblat la sertarul cu ciocolata calda ceea ce pentru mine este mai mult decat o dovada vie a faptului ca frigul a venit mai repede decat as fi vrut eu...
In alta ordine de idei [nu ca ideile mele ar avea vreo ordine] , ma bucur de libertatea despre care am tot vorbit, pregatind si niste postari pentru voi... Cateva tag-uri primite si uitate *blushing*, dar si swatchuri si bla bla bla-uri, evident. Dar toate acestea cand o sa pot descarca pozele de pe aparatul foto... Cat mai curand :)
Sa aveti o zi cum nu se poate mai frumoasa....opusul vremei mohorate de afara!
Cu drag,
Andra T.