Review- Lapte demachiant vitaminizant

       Dupa cum stiti deja, in cadrul campaniei WOM de promovare a noilor produse Cosmetic Plant am fost aleasa sa le testez. Perioada in care tenul si mainile mele se presupune ca trebuie sa resimta beneficiile acestora se cam apropie de final. Si astazi o sa imi spun opinia cu referire la unul dintre produse...

     Am ales sa vorbesc prima oara despre produsul care imi place cel mai putin dintre toate. Dar nu va imaginati ca este o dezamagire cosmetica, nici pe departe. Doar ca are unele minusuri pe care ma simt datoare sa le spun fara ocolisuri.

     In primul rand, nu are rost sa reiau ingredientele si descrierea oficiala a acestui lapte demachiant, toate informatiile acestea le puteti afla de aici. Iar acum datoria mea este sa incep cu partile bune ale acestuia..pentru ca are, desigur:

• Este foarte cremos si in acelasi timp lejer pentru ten.
• Are o capacitate mare de hidratare a pielii, iar acesta este lucrul pe care il apreciez cel mai mult la el. Dupa demachiere tenul ramane hidratat, nu uscat precum in cazul altora.
• Cantitatea este suficienta pentru o perioada lunga de timp, iar pretul accesibil.
• Are un miros super placut, e o placere pentru simturi pana cand...

Incep defectele:

•  Are o culoare galbuie care pe mine ma enerveaza si ma deruteaza la maxim. Niciodata nu imi dau seama daca tenul meu ramane curat sau discheta demachianta este patata de la fondul de ten inca ramas pe fata. E cel mai mare minus pe care il gasesc pentru acest demachiant.
• Pe de alta parte, imi da de munca mult in ceea ce priveste fondul meu de ten Colorstay. Majoritatea stiti deja ca este un fond de ten greu de demachiat, iar acest lapte il curata abia dupa muuulte, dar multe dischete folosite. Si ce ma enevreaza cel mai tare e ca nici dupa acele multe dischete nu stiu daca este intr-adevar curat...Din cauza motivului mentionat mai sus.

     In concluzie, este un lapte demachiant lejer si eu il recomand unei persoane obisnuite sa poarte un machiaj la fel de lejer. Datorita celor doua defecte mari si late mentionate, eu nu il voi cumpara pentru ca am nevoie de ceva cu o capacitate mai mare de curatare pentru ca obisnuiesc sa folosesc machiaj zilnic si destul de complex. Spun asta cu regret pentru ca are o consistenta extraordinar de placuta, iar tenul meu arata foarte bine dupa luuuunga curatare cu acesta.

Ps: urmeaza review-urile celorlalte produse si o sa anunt curand si care este produsul meu preferat.

Cu drag,

    Andra T.

Recomandare delicioasa

Ca ale mele colege de facultate sunt tare dulci v-am spus deja, dar ca momentele petrecute cu ele sunt si mai dulci stiati?

Pe o asa vreme friguroasa si groaznic de deprimanta, le am pe ele sa faca zilele si mersul la facultate mai faine. Si de acum ceva timp, nu numai pe ele...Pentru ca mi-am descoperit si eu propriul paradis. Si nu e in bratele cuiva, pentru ca nu ar fi totul absolut perfect, cu siguranta. Ci e cu ceva in brate...O cana mare cu cea mai buna ciocolata calda degustata pana acum. Si nu ma opresc aici, parol! Ca doar au o multime de sortimente de incercat.

Iar mai devreme cand am spus ca mi-am gasit si eu propriul paradis doar voiam sa va amagesc putin cu o postare viitoare. Cine altcineva mai are un asemenea loc nu divulg inca. Spun doar ca pe langa acest post in care va trasez harta spre o ciocolata ce merita incercata, o sa urmeze si un drum detaliat spre o carte ce merita citita. Si, evident, ideea cartii e aceeasi. Ca doar cuvintele asternute pe file de hartie si sentimentele merg mana-n mana.

Revenind...

     ...impartasesc cu voi locul pe care prima oara mi-am dorit sa il pot pastra secret, numai si numai pentru mine. E in pasajul de la Universitate si daca alegeti cafeneaua cu scaune rosii si aspect intim, ati intrat in paradis. Iar daca paradisul nu va  imaginati vreodata ca poate sa aiba scaune rosii....va garantez ca, in schimb, gustul are aroma de paradis.







Cu drag,
    Andra T.

E timpul pentru testare..

  Va spuneam intr-o alta zi [cu siguranta mai frumoasa si mai calduroasa] ca produsele de la Cosmetic Plant au ajuns in mainile mamei. Acum au ajuns si in mainile mele. Era si cazul, daca ma intrebati pe mine.

Acestea au venit impreuna cu o brosurica despre produse [pe care am uitat sa o pozez] si cu niste fise ce contineau detalii si sfaturi referitoare la campanie. Detalii despre durata acesteia, despre chestionarele care trebuiesc completate, despre cum si unde o sa ne postam impresiile. Daca ma intrebati pe mine, e un lucru de foarte, dar foarte mare ajutor. Cei de la Cosmetic plant au un plus pentru asta. Poate la alte campanii nu am fost sigura ce se vrea de la mine, acum stiu. Si asta e de bine.

In al doilea rand, am introdus deja produsele in rutina mea de ingrijire zilnica. Vreti un mic detaliu inainte de review-urile propriu-zise?! Hai fie, imi place mult crema de maini. Pe de alta parte, nu imi place mirosul cremei de ochi...In rest :x

Pana data viitoare, testare placuta!



Cu drag,
      Andra T.

Beauty day

    A fost un weekend plin, dar foarte fain. A inceput vineri cu petrecerea, a continuat sambata cu o plecare la Oltenita si cu o cina foarte draguta, dar a culminat duminica. Am fost invitate [si eu si asta mica] de catre saloane-bucuresti.ro  sa testam serviciile salonului Ambra.  Si ce e mai important decat ca atunci cand iesi dintr-un salon sa ai zambetul pe buze si sa te simti bine in pielea ta?

      Concluzia mea de ieri a fost una foarte entuziasta. Si sa va spun de ce. In primul rand, fetele de acolo au fost toate toate foarte dragute si amabile si, mai ales, foarte pricepute [o sa vedeti in urmatoarele poze ce a iesit din mainile lor]. Eu am avut parte de un masaj si un tratament facial, proces extraordinar de placut, va dati seama. Dupa cum spunea cea care s-a ocupat de aceasta parte, fata mea chiar avea nevoie de un asemenea tratament. Dar asta s-a si vazut la final...stralucea, era intr-adevar hidratata. Ps: avea niste maini atat de fine si de micute ca as fi lasat-o sa se joace cu fata mea si cinci zile.

  In al doilea rand, am avut parte de un machiaj profesional si de o coafura absolut superba. M-am intrebat de cateva ori de ce oare nu am gasit-o eu pe fata care mi-a transformat parul in minunea aia de fiecare data cand am avut cate un eveniment important . Nu imi aduc aminte nici macar o singura data cand am iesit de la salon fara sa ma duc eu acasa sa mai modific ceva asa mai pe placul meu.  Coafura, o sa vedeti, nu este nimic foarte complicat si nimic sofisticat, insa ma reprezinta extraordinar de bine. Pur si simplu parca mi-a citit gandurile. Cand am vazut in oglinda ce a iesit mi-am dat seama ca asa imi voiam parul la fiecare ocazie speciala, doar ca nu am putut niciodata sa asociez dorinta cu o imagine. Dar destul cu vorbele goale, va las cu pozele sa imi spuneti daca si voi aveti aceeasi reactie ca si mine:)

 















Poze mai detaliate si cu coafurile celorlalte doua fete, cu unghiile false ale Irinei si cu celelalte servicii de care am avut eu parte, o sa va arat cand primim si partea "profesionala" a pozelor si a filmuletelor.


Insa, va recomand cu drag salonul. Daca patru fete au plecat extraordinar de multumite de acolo...asa o sa faceti si voi, sunt convinsa:)




Ps1: Si sprancenele mele tot acolo au capatat forma..

PS2: nu uitati de concursul cu vouchere despre care am scris aici. Mai aveti doar trei zile la dispozitie.




Cu drag,
   Andra T.

My first....

...student party:)


        Adica prima oficiala, sa ne intelegem.


    Si acum, in clipa in care am ajuns acasa si mi-am dat seama ca somnul care ma necajea mai devreme mi-a trecut, am decis sa va impartasesc experienta. Concluzia?! A fost distractiv. Nu a contat ca din toata grupa am fost acompaniata de o singura persoana [care imi seamana mult, se intelege] si nici ca intoarcerea mea acasa era putin problematica. Nu am vrut sa ratez petrecerea Fcrp-ului din aceasta noapte si am sfarsit si eu si prietena mea de distractie prin a ne promite ca o sa venim in fiecare an din viitoarea noastra studentie. S-a tinut in Elephant Pub, pe Lipscani undeva, si singurul lucru de care ma pot plange e ca scaunele alea ar avea nevoie de spatar, si intreg pub-ul de o reamenajare...Poate putin mai comoda, spuse cea care si-a omorat spatele incercand sa stea dreapta cateva ore bune. In schimb, mi-a placut muzica mult, mult de tot. A se intelege ca am si dansat asa putin ca nu se putea altfel. Mi-a mai placut si faptul ca desi se anunta prea aglomerat, nu s-a intamplat chiar asa... Iar eu daca aveam unde sta, oricum nu am fost deranjata de chestiunea aceasta.

     Pe de cealalta parte, recunosc ca de cand am venit in Bucuresti am vazut un milion de lucruri ciudate. Chestiuni la care poate nu ma gandisem vreodata ca exista sau de care nu ma mai lovisem pana acum. In seara asta am constatat ca mai am multe de vazut, multe care or sa imi intreaca asteptarile.

       Am plecat din pub intrebandu-ma daca e sau nu ok sa discriminez oamenii dupa aparente. Ca doar, vorba aia...: nu conteaza cat de lung am parul ci cat si cum gandesc. Dar faptul ca un baiat isi lasa parul lung, dar arata cat de putin gandeste prin faptul ca isi face si BRETON ma depaseste cu mult. Si, sa ne intelegem, breton mai scurt chiar decat l-as fi purtat eu vreodata. Si acum ma intreb...oare am trait eu intr-o lume/intr-un oras limitat in ceea ce priveste capacitatea oamenilor de a iesi in evidenta sau ceilalti sunt problema?!



    Va pup cu drag,

           Andra T.

Noutati

    Hey, there:)

     Inca traiesc si inca va citesc cu drag [cand nu dorm pentru a elimina oboseala cu care ma incarca Bucurestiul]. Vorbesc cu voi cam rar, si acum de pe o coala de hartie din agenda mea de facultate si din timpul unui curs de informatica, insa compensez la categoria vorbit c ale mele colege de facultate in lungile noastre cursuri pauze. Ps: They are soooooo cute:X




     In al doilea rand, promit solemn[ negru pe alb, pe pagina mea cu floricele] ca de astazi ma apuc de sectiunea Posturi despre facultate. Am acumulat destule, cred eu, pentru a pune bazele acestei idei.


     Exista si un al treilea rand. Mi-a spus un porumbel de departe ca produsele mele de la Cosmetic plant si-au gasit casa. Alt motiv de fericire pentru mine. Nu au ajuns inca in mainile mele, deoarece in chestionarul de pe Trender.ro aveam trecuta adresa de acasa. Insa le voi recupera curand, asya daca mami nu "le face pierdute". Ca tot mi le-a laudat la telefon ca miros atat de biiiiine:)


    In rest, sa ne vedem cu bine pana la primele impresii despre baieti, Bucuresti, cafenele, produse si cursuri:)





Cu drag,
    Andra T.

Ganduri la ceas de toamna

         A inceput de ieri sa ploua...si sa scada gradele in termometru.  Stiam ca o sa vina momentul asta si am incercat din rasputeri sa fac pact cu acest gand. Am invatat, in schimb, doar sa ne acceptam. Prieteni nu o sa fim vreodata, si pace.

         Si cum sensibilitatea mea la schimbari este ridicata, le iau usor usor. Ieri am renuntat la pantalonii de pijama de vara in favoarea celor de iarna, aseara la balerini pentru cizme, iar astazi vremea m-a imobilizat la pat, alaturi de cineva  [you wish], doi trimisi ai toamnei: o patura si un pahar de must. De teama ca realitatea sa nu fie si mai dura decat pare acum, nu cotrobai la ciocolata calda pana cand nu o sa pot sa ies din casa de imensitatea stratului de zapada. Deci, vreau sa cred ca mult timp de acum inainte.


          Lasandu-mi nostalgia zilei de 9 octombrie la o parte, am primit vestea ca am fost aleasa sa iau parte la campania de testare a trei produse Cosmetic plant pe baza cu ulei de catina si masline. O sa primesc un lapte demachiant, o crema contur ochi anticearcan [presiiiiiimt ca o sa avem mare mare nevoie de eficienta ei] si o crema de maini. Asa ca o sa vedeti aici, in curand, impresiile mele-bune sau rele- referitoare la aceste produse. Si cum lucrurile marunte ma fac fericita...asta chiar m-a bucurat. Sa vedem maine ce/cine o sa ma faca fericita. Pentru moment, multumesc Trender.ro.





Iar voua va doresc o zi, o primvara, o viata  fericita. Cu sau fara nostalgii.

Cu drag,
    Andra T.
   

Jurnal de studenta II

      Acum ceva timp, inainte sa ajung la concluzia ca nu exista alegere corecta sau gresita, incercam prin toate mijloacele sa caut una care sa ma multumeasca. Modalitatea cautarii era evident: Google.


      In momentul in care m-a lovit realitatea, adica faptul ca perioada aia faina si fara griji din viata mea numita liceu, se va termina, am inceput sa ma gandesc mai departe. Si in incercarea mea disperata de a-mi privi propria reflexie din exterior, intr-un mod obiectiv, am ajuns la concluzia ca Andra se viseaza expert in comunicare, Pr, cu o slujba interactiva care sa o puna la munca intelectuala, in folosul careia poate sa se foloseasca de imaginatie si, mai presus de toate, de cuvinte.

       Decizia, odata luata...nu a mai fost cale de intoarcere. Chit ca vocile din jurul meu, care se presupune ca imi doreau doar binele, tineau loc de constiinta si spuneau neincetat ca e o facultate care nu iti ofera prea multe perpective... Am ripostat de fiecare data, sustinandu-mi opinia. Nimic nu iti ofera...iar cei care ies intr-adevar cu ceva concret din facultate, sunt cei nascuti pentru a fi poate medici, poate politisti. Cum nu ma incadrez in aceasta categorie, mi-am urmat drumul. Bun sau rau....va spun in cativa ani. Pana atunci nici macar eu nu o sa stiu.


      Revenind la ideea de la care am pornit acest post, va spun ca timp de un an de zile am cautat pe Google argumentele care erau menite sa ma convinga de faptul ca Snspa- Comunicare si relatii publice este facultatea potrivita pentru mine. Iar argumentele...sunt putine. Am citit forumul din scoarta in scoarta, si site-ul facultatii. Insa aveam nevoie de mai mult. Voiam sa aud de la actualii studenti detalii despre admitere, despre cerinte, despre facultate, despre cursuri si despre profi... Iar ceea ce am gasit era destul de vag si mai nimic actualizat. Motiv pentru care acum cand m-am vazut intrata, am decis sa iau atitudine. O sa fac ce imi place mie mai mult. O sa scriu, o sa imi astern detaliile drumului pe care mi l-am ales. De la momentul in care am stiut ca vreau sa fac asta, pana la admitere si cursuri. Asta presupune tot.

        Mai ramane de ales daca voi scrie tot aici, dar intr-o sectiune separata sau pe un alt blog dedicat in totalitate acestui lucru. Iar acum va intreb pe voi...ce parere aveti?




Ps: Eveniment: Deschiderea festiva. Locatie: Palatul Parlamentului. Timpul: Astazi, ora 18. So....wish me luck:*

Va dau de veste..

       Irina [aka posesoarea unor ochi frumosi, dar a unui program de facultate dezastruos] m-a provocat sa fac ceva la care eu speram sa spun : Pas. Se pare ca nu pot, asa ca o sa ma dau la discutii cu voi in seara asta.

        Deci sunt condamndata sa vorbesc despre cum vad eu a mea mutare. Ca doar joc sah cu viata momentan. A mea colega de apartament si-a asternut gandurile in ultima ei noapte din patul ei de acasa. Eu mi le astern dintr-o casa ce o sa ma gazduiasca pentru o vreme, dintr-un oras pe care acum ceva timp il caracterizam drept "prea aglomerat pentru gustul meu". Acum parca atarna mai greu celalalt taler al balantei.

      A venit momentul, dupa cum v-ati dat seama deja, sa imi incep viata de student. Am plecat dintr-un oras la care ma enerva absolut tot. De la faptul ca nu exista om pe care sa nu il cunosti cand ieseai la plimbare, pana la faptul ca posibilitatile de distractie erau atat de reduse. In ultima mea saptamana acolo toate sentimentele mele negative pentru acel oras parca isi micsorau dimensiunea, parca lucrurile nu mai pareau atat de aiurea, parca imi  dadeau un sentiment de siguranta care stiam ca o sa imi lipseasca. Si uite asa, mi-a fost greu sa plec. Dar odata plecata, dusa am fost... Dupa numai 3 zile petrecute in Bucuresti, revin la sentimentele mele anterioare si stiu ca am avut motive intemeiate cand abia asteptam sa plec. De aceea, vreau sa scriu aceasta postare pe un ton optimist. Pentru ca sunt.
 

      Si mai sunt si nerabdatoare sa incep facultatea, sa vad ce si cum, sa invat drumurile, sa ma adaptez, sa ma obisnuiesc. Pentru ca daca am invatat ceva, e ca nimic nu e prea aglomerat pentru gustul meu. Poate are defectele lui, dar sunt sigura ca Bucurestiul da dependenta...Si eu iubesc mai mult decat urasc dependentele... Dar sa nu ne intelegem gresit.

       Pe de cealalta parte, e o perioada pe care mi-am propus sa o petrec facand lucruri pe care nu le am mai facut niciodata... Unde credeti ca o sa ajung cu aceasta deviza?

       Ah, poate nu chiar acolo...va dau un indiciu:

      Am inceput prin a spala pe jos, prin a lua asupra mea responsabilitati pe care nu le-am avut pana acum...si a dansa pe strada. Nu singura, ci cu ceilalti care adora muzica veche si locurile in care toata lumea face ce vrea. Chiar daca asta implica o bere in mana si zbantuiala pe o straduta de 1 metru.





       Cam asta a fost.Mai multe ganduri privind toate schimbarile ce au loc un viata mea, poate nu merita destainuite... Sau poate nu inca.





Va pup cu drag si cu promisiunea ca o sa scriu mai des. Sunt sigura ca o sa am mai multe de povestit decat aveam din patul meu de acasa,


           Andra T.